5,751 matches
-
care știau că nu aveau s-o respecte - comuniștii le-au oferit acestora o moarte mai lentă: colectivizarea. Iubitor de libertate, țăranul român s-a opus până în anul 1962, când proiectata colectivizare prin „convingere” a fost aplicată de comuniști prin teroare. Colectivizarea nu a fost singura politică comunistă care a afectat satul românesc. Și politica de industrializare a avut importante consecințe sociologice, profesionale și economice, sporind populația urbană de la 22% în 1948, la 30% în 1965 și la 49% în anul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
adesea insalubre; un sistem de medicină socială și preventivă catastrofal, dar și tragedia ecologică provocată de politica dezastruoasă față de mediu, care au dus la nașterea unor generații întregi de copii fragili biologic, a unui mult prea mare procent de handicapați; teroarea statului exercitată prin aparatul de coerciție care a redus până la anulare capacitatea de a gândi, crea și produce liber a membrilor societății. În 1989, ca peste tot în Europa de Est, și în România, bazele totalitarismului comunist au dispărut: partidul unic și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
comunist au dispărut: partidul unic și monopolul exercitat de acesta asupra vieții politice și a societății civile, ideologia leninist-stalinistă impusă riguros și acoperind toate aspectele esențiale ale vieții colective, controlul omniprezent al aparatului politic și al sistemului polițienesc, arbitrariul, forța, teroarea fizică și psihologică, privilegiile nomenclaturii, interzicerea dreptului de exprimare liberă și de a forma organizații diferite de cele tolerate sau dominate de partid, centralizarea întregii economii, dar transformările provocate de acest regim politic au marcat profund societatea românească. La cinci
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
De ce ați venit singur și nu ați invadat Pămăntul? Nemurirea voastră ne aduce moartea veșnică... Animație. Evelin: Mă așteptam la o asemenea întrebare. Domnilor, multe milioane de ani specia mea a trăit în sclavie. Orice invazie înseamnă moarte, supunere și teroare, ca o sclavie veritabilă. De mai multe miliarde de ani am scăpat de sclavie. Iar noi nu vom invada și nu vom face sclavi niciodată pe nimeni din Univers. Aș fi dorit o întălnire cu domnul Giuseppe Verdi să-i
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
oferte de slujbe pe uscat pentru bucătarul călător. Lui Ivan îi plăcea însă viața de marinar. O existență frustă, lipsită de orice fel de plăceri. Apusă era epoca tihnită a cutiilor de cretă colorată. Acum trăia într-un fel de teroare a rețetarului albastru, la care lucra ca posedat, în puținele ceasuri care-i rămâneau libere între două ospețe. Dominique a citit prima oară despre el într-un ziar. Într-o dimineață. Alioșa fugărea cu lingurița o bucățică de brânză scăpată
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Lea, David, Alex. Refugiați ca după război în patul de doi pe doi al strămătușii pe care nimeni nu mai știe cum o cheamă, unde nimeni înseamnă eu. Stare de enclavă. Cadrul 2 Omalissan bolândă, undeva, nu se știe unde. Terori de creștină muribundă. Cadrul 3 David + Ada. Ada + David. Ada + David + Alex. - Alex. - (- Alex). Mda. Închidem paranteza. Cadrul 4 Ema. Ema plictisită. Degete în păr. Gene în zbatere socială. Să nu adormim între spaimele copiilor traumatizați de părinții beligeranți și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
proveniență incertă. Nimic major. Cel mai adesea plantam o farfurie sub țeava lăcrimoasă și mă mântuiam. Urcam solemn și anunțam (exact ca la ultima inspecție) că „la un moment dat va trebui înlocuită toată instalația“. Sentința era, invariabil, primită cu teroare. Supușii mei cădeau pradă calculelor financiare și groazei lor legendare de „tevatură“. O vreme, proiectul „reparații“ atârna greu în buzunarele tuturor. Trecea un timp până când cineva (Lea, de obicei) se încumeta să decreteze că acum nu avem timp, bani, nervi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care îi determina conduita. Talleyrand a părăsit biserica după ce a jucat în Adunarea Constituantă un rol considerabil, iar Mirabeau, pe patul de moarte, i-a încredințat sarcina de a face cunoscute, de la tribună, ultimele sale gânduri. Când a început domnia Terorii, el se afla în misiune, în Anglia. Fiind expulzat, a fugit dintr-o Europă în care nu întâlnise decât emigranți. S-a îmbarcat pentru S.U.A, spre o lume nouă, iar el nu se temea de ideile noi. De îndată ce
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
dacă nu existau (între asasini și guvern) anumite înțelegeri. La un anumit nivel, de altfel, se pusese la punct planul suprimării întregii națiuni armene. La Diarbekir, la Erzerum, la Sivas, la Trebizonda și chiar la Constantinopol, creștinii autohtoni trăiau în teroare. Populațiile creștine fugeau speriate, căutând azil în consulatele și în școlile franceze. Peste tot, agenții noștri i-au primit, i-au protejat și chiar i-au apărat fizic, cu pușca în mână. Oroarea pe care a inspirat-o lumii civilizate
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
mistere, de presentimente, de anticipare a unei crime cu sadism sau a unui viol. Sunt destule mișcări și gesturi rocambolești, dar trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva e vorba de un vis, mai exact de un coșmar. Iată cum teroare se instaurează ferm în mintea Karinei: Ajungând pe trotuarul cu gropi și denivelări din fața blocului, avu senzația că e urmărită. Era un sentiment straniu care o îngrijoră: Parcă cineva, de undeva, îi urmărea fiecare mișcare, fiecare gest, fiecare pas. Se
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
au urmărit să definească acest termen; nici teoria lui Aristotel nu are drept scop definirea tragicului, ci se interesează mai ales de structura pieselor și de reprezentarea acțiunii. Tragedia trebuie să înfățișeze „o acțiune a unui caracter elevat”, care inspiră teroare și milă; filozoful consideră că Euripide este cel mai tragic dintre cei trei mari dramaturgi, căci a știut să reprezinte suferința. Pentru Aristotel, tragedia trebuie să ofere deci spectacolul nenorocirii. Desigur, această abordare nu este suficientă pentru a stabili esența
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
carieră” și figură mamei, “licențiata în română și franceză” reușesc să reînvie, dincolo de amintirile copilăriei, o perioadă dificilă din istoria României, perioada a schimbării de regim politic. Se prăbușea lumea veche, cu tiparele ei lăsând loc luptei de clasă, arestărilor, terorii, morții. Născut din “oul vechii lumi”, supraviețuitor al lumii vechi, scriitorul-analist rostește și scrie cu curaj adevărul, eliberandu-se de fantomele trecutului, într-o țară aflată încă în întuneric, săracă, mințita și manipulata. Negoiță Gabriela Filolog, master în Lingvistică Engleză
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de la Varșovia nu mai există, UȘA era superputerea, capitalismul era pe val, așa că dacă vrei să trăiești te reciclai, din prof de socialism deveneai de capitalism, din activist de PCR, social democrat, liberal, PRM, PADAR, oricum îl înjurai pe Ceaușescu, teroarea și clamai libertatea, democrația și cu ochii și mîinile furai, prima privatizai, mituiai, șpăguiai, măi puneai mâna și pe fete că și ele o doreau, să ajungă secretara, șefa, bugetară, ca în fabrica ajungea în șomaj. La nivel înalt, răsplată
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
cam 4 milioane de turnători și tu, babă, care nu citești, căști gură la TV, zici că ai dus-o bine și ai mai trăi. Și dacă noul guvern al dreptei, al americanilor te arestează că ai fost PCR-istă? Teroare, criminalule, a? Așa au făcut și PCR-iști cu PNȚ-iști, băgat în lagăr că erau membrii de partide sau că fuseseră în poliția, armata regală. De astă trebuie că justiția și fie independentă de politică și drepturile omului garantate
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
plătească. Eu i-aș fi tras un cap în gură în momentul în care plătea pentru el, i-am hohotit. Am să te învăț. Tre buie s-o faci scurt, pe neașteptate, și o faci răcnind, ca să dublezi surpriza și teroarea. Lovești cu partea de sus a frunții, unde începe părul, că altfel te doare. Militarul în uniformă și chipiu care șușotea ceva cu țiganul Păpădie s-a oprit din șușotit și a scuturat din cap aprobator spre mine. Păpădie mi-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
alții. Adică mor alții. „Da, e mai cumplit așa, cum spune el“, frisonă Celebi. „Scheletul inspiră o altfel de teamă, parcă mai pământească, mai bonomă. Pe când un mort proaspăt, sau pe jumătate putrezit, care se-apucă să umble e însăși teroarea.“ — Și ce fac ei? întrebă el. Ce fac teroriștii ăștia? adău gă, în speranța vagă că-i va smulge preotului un zâmbet. — Apoi nu se prea știe. Umblă de colo-colo prin cimitir. Deci nu i-a văzut nimeni? — Cum de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
băiatul angajat pentru a curăța piscina, dar senzația pe care o avea privitorul - mai puțin Lady Esmeralda, să spunem - era aceea de teamă profundă, zugrăvită până în cele mai mici amănunte. Frica năpasnică ieșea, pur și simplu, dintre cele patru rame. Teroarea era foarte bine surprinsă pe chipurile celor doi, o surpriză răvășitoare care îi determinase să întrerupă ceea ce făcuseră până atunci sau ceea ce avuseseră de gând să facă. La câțiva metri de ei, în stânga, un un rău își trimitea valurile agitate
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
opta, dar intuiesc că într-un final voi ajunge pe pagina întâi. Cu un titlu mare, cât mai mare, deasupra articolului. Ceva în genul ASASINUL CU CREION (lucrăm cu materialul clientului, o să mă obișnuiesc) LOVEȘTE DIN NOU. POLIȚIA ÎN DERUTĂ. TEROAREA STĂPÂNEȘTE STRĂZILE ORAȘULUI. Incitant... Curva din Babilon a fost găsită de o bătrânică, își scosese potaia la plimbare, mergea pe trotuar și a văzut-o rezemată de zid. S-a temut că femeii îi era rău - asta da, glumă! și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
societății, cât și prin inegalitățile sociale și naționale. Puterea politică nu ar fi fost și nici nu ar fi putut să existe dacă națiunile ar fi fost egale în întindere și putere.”75 73 Paul, Luminița; Nourescu, A.; Tolontan, C. - Teroare și triumf, Editura Number One Srl, București, 1996, p. 196. 74 Paul, Luminița; Nourescu, A.; Tolontan, C. - Teroare și triumf, Editura Number One Srl, București, 1996, p. 104-105. 75 Brucan, S. - The dialectic of World Politics, The Free Press, McMillan
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
fi putut să existe dacă națiunile ar fi fost egale în întindere și putere.”75 73 Paul, Luminița; Nourescu, A.; Tolontan, C. - Teroare și triumf, Editura Number One Srl, București, 1996, p. 196. 74 Paul, Luminița; Nourescu, A.; Tolontan, C. - Teroare și triumf, Editura Number One Srl, București, 1996, p. 104-105. 75 Brucan, S. - The dialectic of World Politics, The Free Press, McMillan Publishing Co., Inc., New York, 1978, p. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 121 În pofida schimbărilor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca urmare a dezvăluirilor din presa germană, cu privire la folosirea substanțelor anabolizante de către sportivii est-germani în anii ’80. Poliția secretă est-germană (Stasi), conform 83 Karolyi, B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995, p. 252-253. 84 Paul, Luminița; Nourescu, A.; Tolontan, C. - Teroare și triumf, Editura Number One Srl, București, 1996, p. 48. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 129 documentelor descoperite, controla și sportul din RDG, folosindu-se de acesta ca formă de propagandă. În vederea obținerii unor rezultate sportive
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sancțiunile grave. La Seul au fost detectate 9 cazuri de dopaj, iar excluderea lui Ben Johnson - Canada a stârnit vâlvă. La Barcelona, au fost doar 5 cazuri pozitive, iar la Atlanta 2.”87 86 Paul, Luminița; Nourescu, A.; Tolontan, C. - Teroare și triumf, Editura Number One Srl, București, 1996, p. 47-48. 87 Filaretos, N. - Jocurile Olimpice - idealism și realitate, Buletinul Informativ nr. 15-16/1997, p. 139. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 131 Capitolul V V.1. Impactul și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sociale ale culturii fizice și sportului, Editura Sport Turism, București, 1977. 40. Pagina web oficială a Comitetului Internațional Olimpic http://www.olympic.org. 41. Paul, Luminița; Nourescu, A.; Tolontan, C. - Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 189 Teroare și triumf, Editura Number One Srl, București, 1996. 42. Postolache, N. - Olimpismul în istoria civilizației, editura SAECULUM I.O., București, 2004 43. Rotaru, A.; Prodan, Adriana Managementul resurselor umane, Editura Sedcom Libris, Iasi, 1998 44. Silance, L. - Jocurile Olimpice și Olimpismul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca un frigider". Fiindcă toți acești tovarăși mai mari sau mai mici, de la Centru ori din provincie, de la bucureșteanul Crișan la măgureanul Socoliuc ori directorul de mină Cristescu, cel care-l va înfunda până la urmă pe rebelul Helgomar, trăiesc sub teroarea nevestelor. "Dame ca a lui (Cristescu, n.n.) nu știu să divorțeze frumos, nu-s învățate să tacă și să renunțe ușor la bine, iar la o adică au ce turna! și ăștia cu vigilența, băgătorii de seamă de-abia așteaptă
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
-s învățate să tacă și să renunțe ușor la bine, iar la o adică au ce turna! și ăștia cu vigilența, băgătorii de seamă de-abia așteaptă să-ți umple dosarele că mai stau și alții la rând..." (p. 222). Teroarea conjugală e de fapt teroarea dosarului în care un divorț și consecințele lui în plan informativ atârnă greu. În elaborata și murdara lui confesiune-avans, demonul subtil care este Anton Crișan o spune clar, chiar dacă apoi o învelește în cuvintele lui
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]