1,130 matches
-
recuperări sociale sau naționale, ci și-au dorit averi și poziții sociale. Socialismul românesc este unul dintre experimentele teribile ale secolului XX. Numai noi puteam fi atât de ticăloși și atât de porniți în a ne distruge valorile în 1945. Ticăloșia de a te pune în slujba Rusiei Sovietice și a distruge sistematic naționalul românesc nu a fost egalată decât de ticăloșia din Decembrie 1989, când foștii spioni ruși, cu școli la Moscova și soții rusoaice, au pus mâna pe putere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
XX. Numai noi puteam fi atât de ticăloși și atât de porniți în a ne distruge valorile în 1945. Ticăloșia de a te pune în slujba Rusiei Sovietice și a distruge sistematic naționalul românesc nu a fost egalată decât de ticăloșia din Decembrie 1989, când foștii spioni ruși, cu școli la Moscova și soții rusoaice, au pus mâna pe putere. Ce șanse să ai cu acești oameni? Societatea românească de azi le seamănă, pentru că ei au creat-o, după chipul și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nimeni. Fără reguli, fără scrupule, fără milă. De aceea, a vorbi despre România este o întreprindere extrem de dureroasă. Este ca și cum ai iubi o femeie foarte mult și ea te-ar înșela în permanență. Este un sentiment dureros al umilinței și ticăloșiei pe care trebuie să le trăiești știind că nu le meriți, pentru că până la urmă tu, individul, oferi tot ce este mai bun în tine1222. Nu cred să existe o țară în lume în care sentimentul de destrămare să fie atât
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 23. 40 Dar nici nu ne aflăm în capcana criticii permanente și cu orice chip a lumii occidentale. Pascal Bruckner arată: "De la existențialism la deconstructivism, toată gândirea modernă se epuizează în denunțarea mecanică a occidentului, subliniindu-i ipocrizia, violența, ticăloșia", Tirania penitenței. Eseu despre masochismul occidental, Editura Trei, București, 2007, p. 12. 41 Charles Darwin, Originea speciilor, Editura Beladi, Craiova, 2007, p. 152. 42 Ibidem, p. 240. 43 Ibidem, p. 288. 44 Francis Fukuiama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o judecată, o sentință, un pluton de execuție, un călău, un duhovnic - și Încep să le ucidă una câte una. Evident că printre primele victime este la grise. La vederea acestei scene, stăpâna izbucnește În țipete, iar burghezul exclamă „Vai! Ticăloșii! În loc să muncească, ucid pisici”. Stăpâna conchide: „Oamenii aceștia răi nu-i pot ucide pe stăpâni, așa că mi-au ucis pisicuța” (R. Darnton, 2000, pp. 92-94). Avem de-a face cu o Înscenare carnavalească, În care lucrătorii manipulează diverse coduri simbolice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și refuzul îngrijirilor medicale, și înmormântată într-o groapă comună. Spectrul uman al personajelor culminează, în Drumul Damascului, cu portretul, de substanță dostoievskiană, dar unicat între cazurile reale cunoscute, al unui mărunt torționar care, covârșit de revelația târzie a propriei ticăloșii, se căiește, implorând să fie judecat și pedepsit. Sarcasmul destinului lui Franț Țandără este generat de persistența ocultă, dar activă a speței sale profesionale, astfel încât deconspirarea, într-un proces, a unei întregi rețele malefice este sistematic blocată, iar personajul rămâne
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
E așa de-atrăgătoare și de dulce că mă pierd, C-aș dori viața-ntreagă a ta mână s-o dezmierd... Doar veriga asta-i strică... LAIS Nu-nțeleg de ce. CHALKIDIAS Nu știi? Pentru mine însă-i semnul vrunei mari ticăloșii. (furios) Căci eu văd mult mai departe și-nțeleg c-acest odor Îți trezește-n amintire jurăminte de amor. Cine ți l-a dat? LAIS (scoate inelul repede și-l aruncă departe) Dar nimeni. CHALKIDIAS Cum, tu plîngi? (aparte) Ea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe bărbatul schilod, viu încă, peste cap într-o prăpastie, unde acesta zăcu inundat de sângele său între schelete de fiare moarte și, lăsat în prada păsărilor răpitoare, își dă cea din urmă suflare abia după trei zile. În așa ticăloșie se săvârși un stăpânitor în floarea bărbăției încă, căruia nu-i lipseau nici puterea de acțiune, nici alte virtuți, mai cu samă nu moderațiunea și iubirea de dreptate. Latinii întărîtați răzbunară în curând moartea plină de dureri a nenorocitului lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici măcar noaptea nu lasă pipa și, pe deasupra, aduc necontenit lungi elogii viciului lor”. Această „urâtă îndeletnicire” devine o „patimă”, un „monstru mitic cu o sută de brațe” („și mie trebuie să-mi crească o sută de limbi, pentru ca să fac limpede ticăloșia plantei”). Pentru „cei obișnuiți” cu fumatul, pentru cei „care s-au hrănit numai cu tutunul”, „obișnuința a devenit deja natură”. Dacă sunt „văduviți de tutun”, fumătorii „pleznesc, sunt înrobiți de el și, precum de o sfoară, sunt trași de nas
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întunecos, neconștient al creștinătății îl va pătrunde și păgânul sau ateul va fi, pe cât ține impresia muzicii, creștin pîn-în adâncimile sufletului. Și limba strămoșească e o muzică; și ea ne atmosferizează cu alte timpuri, mai vrednice și mai mari decât ticăloșia de azi, cu timpuri în care unul s-au făcut poporul și una limba. Suta a șaptesprezecea e purtată de ținta de-a da unitate limbei și poporului și ne pare bine că în Senat se începe a se vorbi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
c-un băț apele Dunării. Nu dar regimul vechi economic, grecii asupreau țara. Glasul și puterea boierilor pământeni se 'necau în acea inundație de pungași și de bandiți. Dar daca Tudor a putut imputa boierilor de un neam cu dânsul ticăloșia, adecă lipsa de energie, acest drept nu-l are foaia redijată de un grec, foaia d-lui C. A. Rosetti. Quod licet Jovi, non licet bovi. Ca Tudor s-o facă, înțelegem; ca urmașii acelor venetici nemernici să facă asemenea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să vedem zilele trecute chiar brațele sătenilor scoase la licitațiune. Bietul țăran, văzîndu-și casa pustie, vitele vândute, femeie și copii goi și nemâncați, își ia câmpii de disperare și trece granița - doar va da de un cer mai ospitalier! Această ticăloșie adâncă în care zace țara de atâta vreme nu împiedică întru nimic pe miniștrii Maiestății Sale de a se duce pe la băi sau prin vilegiaturi de luni întregi. Prețioasa d-lor sănătate are trebuința de cele mai mari îngrijiri. Daca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cele două soluții, cea revoluționară marxistă ș( cea capitalist reformatoare, el arăta: " Se (nțelege că burghezii au ales mijlocul din urmă, arunc(nd colb (n ochii săracilor, făc(ndu-i să creadă că-și dau mare osteneală pentru a le ușura ticăloșia, v(r(ndu-i (n case de muncă ș( astfel paraliz(nd răul care amenință veșnic clasa domnitoare" (Dobrogeanu Gherea, 1976: 232, vol. 1). Gherea era convins că socialismul științific, tocmai datorită abordării de tip pozitiv, a identificat liniile de forță
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai mult timp pentru a se maturiza și sînt cele mai neajutorate În timpul imaturității lor.” (G.B. Shaw) Poate pentru faptul că sensibilitatea și bunul lor simț Înnăscut le face să creadă În om, În valorile umanității, chiar și atunci cînd ticăloșiile venite din partea celor cu un suflet primar, cu un suflet needucat, le lovesc cu duritate. * „Nu poate exista grație acolo unde nu există discreție.” (M.De Cervantes) Pentru că ambele atitudini au o origine comună: finețea „tactului”, sau a „măsurii”. * „Dușmanul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ticăloși au atît de mulți spectatori? Pentru că toți spectatorii pleacă măguliți, zicîndu-și: ei, eu nu semăn chiar atît de mult cu pungașii ăia!” (H. de Balzac) Însă există, din păcate, și procesul invers: luînd În considerare doar caracterul spectacular al ticăloșiilor prezentate În dramă, cei cu un suflet ticăloșit sînt Încurajați În a-i urma și chiar Întrece pe impostorii din „dramă”. * „Adevărata dragoste nu scade prin cheltuirea ei. Cu cît dai mai mult, cu atît Îți rămîne mai mult. Dacă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lucru prin replica unuia dintre membrii familiei Karamazov, care, atunci când i se reproșează faptul că, pe nedrept, poartă cuiva pică, răspunde: „Iată de ce: este adevărat că nu mi-a făcut nimic, dar În schimb i-am făcut eu lui o ticăloșie din cele mai abjecte și, În clipa când i-am făcut-o, am și Început să-l urăsc pentru aceasta”.) Refuzul laudelor este plăcerea de a fi lăudat de două ori. (Proverbul Își are originea În cugetările moraliștilor francezi, care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
BoldurLățescu, Viața lui Pahomie, în „România liberă“, nr. 441, 13-14 iulie 1991, p. 3). Potrivit jurnalului ținut de tatăl lui Gheorghe Boldur-Lățescu: „De mai mult timp Iordache, la fel ca aproape toți tinerii din generația lui, era profund revoltat de ticăloșiile pe care le fac în țară comuniștii. Revolta s-a amplificat, în ultimele luni, datorită conflictelor pe care le-a avut la Facultate cu «responsabilii» comitetului de an dominat de comuniști. De câteva ori mi-a spus că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în tranziție. În 1827, comparând situația țăranilor români cu cea a populației rurale din Imperiul Austro-Ungar, Dinicu Golescu (1971) face un tablou dur al înapoierii și sărăciei românilor. Aceste nedrepte urmări și nepomenite peste tot pământul i-au adus pe ticăloșii lăcuitori întru așa stare încât, intrând cinevaș într-acele locuri, unde se numesc sate, nu va vedea nici biserică, nici casă, nici împrejurul casii, nici car, nici bou, nici vacă, nici oaie, nici pasăre, nici pătul cu sămănăturile omului pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un parazit. Neputându-se acomoda lumii acesteia și nereușind să o părăsească, el o sfidează cufundându-se și mai adânc în noroi, înrăindu-se și mai mult. Asemenea unui personaj dostoievskian, Sbilț cade într-o mizantropie absolută și crede că ticăloșia e inerentă naturii umane: „Suntem toți bolnavi... Tot pământul ăsta e un spital, dacă nu cumva un uriaș așezământ de... sănătate!”, iar soluția sună astfel: „Trebuie să plecăm în lume să propagăm sinuciderea”, pentru ca, odată omenirea distrusă, pământul „să creeze
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
țara misterioasă a exilaților (1894) ține să atragă atenția atât asupra poeziei aspre a ținuturilor sălbatice ale Siberiei și Amurului, cât și asupra barbariei regimului autocratic țarist și să trezească milă pentru cei surghinuiți, zugrăviți și în măreția, și în ticăloșia lor. Istoria fetei seduse de guvernator și a luptătorului politic exilat în Siberia este construită anume pentru a ilustra ideile autorului. Numai că dialogurile forțate, lipsa de preocupare pentru psihologia personajelor, maniera aproape polițistă a narațiunii accentuează schematismul romanului. În ciuda
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
hrănite de necuviință./ Să dobândească pacea într‑o zi, ar fi fost mai presus de înțelegerea lor!/ Aceste triburi au fost alungate pentru ca toate tainele lui Cristos/ Să fie săvârșite de ele, până la sfârșitul lumii./ Celelalte au fost zămislite de ticăloșia a doi frați,/ Sub auspiciile lor, ele au luat calea uciderilor./ Oare nu au fost risipite cu dreptate aceste făpturi pătate de sânge?/ Dar ele se vor aduna din nou în tabără din pricina tainelor./ Atunci cele spuse de Lege se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acolo, erau nevoiți s-o părăsească), vandalizând și provocând pustiirea (Cantacuzinii vor fugi în Transilvania) și spaima (logofeteasa Elena, soția lui Stroe Leuurdeanul, își scria, la Brașov, testamentul la 28 iunie 1655569). Stoica Ludescu se miră, exclamă și moralizează („O, ticăloșii și nebunii! Cum umblară toți rătăciți”, „O, mare ciudă...”, „O, mare minune...”, „O, ce fac nestâmpărat...”), țintuindu-i pe culpabilii care nu le cruțau nici pe femei (între ele și pe văduve) cu așteptata pildă scripturistică: „O, nebunie nespusă, cum
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Baba Își dădea ultima suflare apostrofându-i pe cei care aparțineau aceleiași caste și Împărtășeau același crez cu el. Prezenta acum multe din scrisorile pe care le primise - falsurile mai sus menționate - pentru a dovedi, după cum credea el, trădarea și ticăloșia comandanților și ofițerilor sikh care, după cum opină până În ultimul moment, Îi trimiseră aceste scrisori instigându-l să ia partea lui Utter Singh. Iată ce le spuse sikhșilor aflați În preajma lui: « Când voi, Împreună cu comandanții și cu ofițerii voștri, mi-ați
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
necesare unui trai liniștit; dar voi, care mai aveți și Îndrăzneala de a vă numi sikhși, sunteți chiar mai răi decât mahomedanii. Ați arătat că sunteți o rasă de oameni josnici, perfizi și trădători, fără milă și credință. Fie ca ticăloșiile să vă fie răsplătite din plin - aceasta este ultima rugăciune pe care o Înalț la ceruri de pe patul de moarte». După care dădu indicații ca după moarte trupul să-i fie aruncat În râu, pentru ca oasele să nu-i rămână
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
doctorul Radu Harega și solista de operă Domnica, două destine similare prin obstacolele sociale și morale ce le stau în cale. Ei au de luptat cu favoritismele și impostura, cu demagogia și oportunismul, cu minciuna și spiritul de șicană, cu ticăloșia, tare pe care le încarnează personaje ca „marele regizor” Eunucul și Le Petit (nume antitetic și simbolic pentru tipul ambițiosului), „fâșneața” Vipereasca sau directorul Bârsa, un fel de Tartuffe contemporan. Protagonistul, doctorul Radu Harega, traversează cele mai dure experiențe de
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]