738 matches
-
tovarășul Nicolae Ceaușescu. Insista directoarea, insistau portarii, ne bătea la cap tovarășa Pora, educatoarea. Până și-ai mei mă sfătuiau să repet la ora de citire că e „conducătorul nostru iubit“. Arăta rezonabil în poza aia alburie de deasupra tablei: tinerel, voios, cu părul pus grijuliu pe bigudiuri. Nici nu se sinchisea de noi. Băieții îl bombardau pe-ascuns cu cretă, și el zâmbea în continuare, ca un tembel. Parcă-mi ardea mie să-i sar în brațe și să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să pui mâna. Asta era. Mi se cerea prea mult, ca o îmbrățișare cu-o femeie murdară; pur și simplu nu puteam să merg până la capăt. Fusesem învățat să iubesc totul, măreț, nediscriminatoriu, să nu-mi fie rușine nici de tinerelul care se masturba prin trening, nici de tipul care, cotrobăindu-mi prin buzunare după bani și, negăsind decât o batistă, plecase cu ea. Țara mă suporta, îmi tolera bravada și nebuniile, deși aș fi meritat probabil să fiu împușcat (ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vizavi, altă echipă, formată din cinci-șase indivizi bronzați, bărbieriți și bine îmbrăcați, vindea de toate: sandale, ceasuri, ochelari de soare, papuci, aparate foto digitale. În fiecare vineri, apărea un echipaj de poliție, într-o Dacie avariată. Din mașină cobora un tinerel în uniformă; strângea bani de la florăreasă și de la echipa cu bazarul, după care pleca. Dar să mă întorc la fata florăresei. Venea îmbrăcată mereu în negru, ca de doliu. Părul, negru și el, era strâns într-o coadă bogată, lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
socoteai, nu ieșea numărul de pagini, dar amănuntul nu deranja pe nimeni). Clasicii erau căutați cu grijă, peste tot, ca persoanele date în urmărire generală. Comenzile s-ar fi dat unei singure edituri, fără licitație, care aparținea pe hârtie unui tinerel respectabil, iar, în realitate, Anticarilor. Drepturile de-autor erau cumpărate pe sume ridicole de la moștenitori sau ignorate pur și simplu, în virtutea serviciilor pe care se presupune că Academia le-ar fi adus acestora și societății; când moștenitorii păreau nehotărâți sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-ntindem de-aici, că se-mpute treaba!“, m-a zorit Mihnea. „Nu înainte de-a vizita și celălalt etaj.“, l-am anunțat, tot în șoaptă. Pereții aveau urechi, cărțile microfoane. Atât Unioniștii, cât și Academicienii, lucrau cu mercenari, deghizați în tinerei cumsecade: cercetători, ajutoare de bibliotecari, cronicari de întâmpinare. Nu știai cu cine dai mâna. Mercenarii puteau trece dintr-o instituție într-alta, lucra la mai multe reviste odată sau apărea peste noapte în secretariatele juriilor și comisiilor de-acreditare. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să avem grijă și de haidamacii noștri, să le dăm de lucru. Oficial, meseria de bătăuș a dispărut după 1989. Unde crezi că s-au dus toți «băieții cu ochi albaștri», «orfanii Partidului», cum le spui dumneata? Unde au ajuns tinereii cu parpalace prea lungi de la Șosea și de pe Calea Victoriei, că doar n-au intrat în pământ de rușine? Toți sunt angajați globalmind. Suntem în capitalism, ce Dumnezeu! Trebuie să facă și ei ceva pentru o pâine. Și, la o adică, pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ochii înlăcrimați se ruga, grăind: ,,O, Doamne Dumnezeule, numai către Tine, îmi îndrept tot focul inimii mele. Tu ne ești sprijin și ajutor. Ca să nu se apropie dușmanul de noi, înconjoară-ne, cu ziduri de apărare, Atotputernice!” Alături de dânsa, un tinerel de vreo 20 de ani, străin de cele sfinte, ca unii tineri de lume nouă, cunoscător ale învățăturii lumești, dar nu în cele ale Bisericii lui Hristos, o privește cu dispreț, zicându-i: „Hei, bunico dragă, dușmanii se apropie de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
învățare, nivelul motivației elevului), cât și de factori externi (calitatea predării, logistica, climatul) și este eficace când se parcurg următoarele evenimente: receptarea, înțelegerea, memorarea, păstrarea și actualizarea. În timp ce pedagogia abordează învățarea ca proces dirijat și desfășurat în școală adresându-se tinerei generații, psihologia reliefează atât legitățile generale ale învățării ca manifestare psiho-comportamentală, cât și pe cele particulare, și consideră procesul educațional permanent, ca și procesul de învățare teoretică și practică (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 40). În literatura psiho-pedagogică, conceptul
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
nu știu ce afaceri dubioase. Cei din redacția televiziunii au făcut greșeala să pună într-un colț al ecranului, în paralel cu imaginile actuale, ce ilustrau declarația personajului, o fotografie din arhiva lor, veche de vreun an. Șocul a fost imens: între tinerelul cu figură de șmecheraș frumușel, tras printr-un inel, care fusese ieri, și ex-ministrul fălcos și greoi, tras printr-un butoi, care era azi, vedeai mai degrabă o relație de rudenie. Poza de anul trecut părea să reprezinte fiul rebel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
clipe din viața actualei fantome, despre care zice, acum, că-l bântuie. E întrebat cum s-a manifestat spiritul invocat, la întâlnirea cu domnia sa. Ce a spus? „«Bu-hu-huuuuuu!», iote-așă făcu pe la geam“, spune moșul. „Ți-e frică, Radule?“, e întrebat tinerelul care transmite către studiourile centrale impresiile sale de călătorie, întocmai ca un corespondent CNN din miezul teritoriilor șiiților. „...“, replică, sugestiv și prompt, para-agentul special Mulder, absolvent al Școlii Speciale de Spiritism, Jurnalism și Semiotică. Pe ecran tronează, ca un flash
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
un an la altul, transmiterea ciupercii este asigurată de sporii sau ascosporii (sporii din fructificațiile de rezistență), ce rămân sau se formează pe resturile vegetale. În cazul în care s-au recoltat semințe de la fructele atacate, atacul poate apărea pe tinerel Evoluția bolii este mai rapidă pe solurile cu umiditate medie și la temperaturi cuprinse între 1821șC. Pătrunderea ciupercii în plantă se face fie prin deschiderile naturale (stomate), fie direct și este favorizată de o umiditate atmosferică cuprinsă între 85-90 %. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ndrepta spre Șosea, unde se afla sediul Uniunii Scriitorilor. G. Horodincă, pe vremea aceea redactor la Gazeta literară, autoarea unui studiu despre J.-P. Sartre - noutate „Îndrăzneață” În acel sfârșit de stalinism cultural! -, o tânără și inteligentă persoană, incarna, pentru tinerelul provincial și stângaci care eram, un fel de „autoritate” a Bucureștiului de atunci, un summum de calități sociale și umane. Dialogul nostru În acea dimineață Înzăpezită a fost foarte scurt, am salutat-o cu deferență pe frumoasa, tânăra femeie, ea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
atunci, un summum de calități sociale și umane. Dialogul nostru În acea dimineață Înzăpezită a fost foarte scurt, am salutat-o cu deferență pe frumoasa, tânăra femeie, ea mi-a făcut onoarea de a-și aminti numele meu - unul dintre tinereii care năvăleau pe culoarele marilor și extrem de influentelor reviste literare, „carne de tun” a tuturor epocilor culturale! - și, după ce s-a lămurit că am același scop În acea dimineață - ridicarea, probabil, a unei sume de la Fondul literar, În ce mă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
socială, cu teribila bănuială a Eului meu, aflat În crize sceptice, că „marile mele calități”, Încă defel omologate, se află În perfectă discordanță, nepotrivire, nu numai cu „lumea comunistă, stalinistă românească”, dar... și cu lumea În general! Un mărunt, biet tinerel paranoid ce-și „coafează” lenea și inconecvența profesională În „ratare”! Ratare a... ce! (Insist asupra „cazului” pentru „a face curaj”, dacă e posibil, tinerilor cărora li se pare că li se Întârzie norocul” atunci când ambiționează a face carieră Într-una
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
arareori, „imitația”, talentul și abilitatea imitativă a unor tineri creează confuzii ample În mintea unor educatori care cred a se afla În prezența unor personalități deja formate. (Nemaivorbind de macabrele farse ale istoriei literare sub comunism, când un astfel de „tinerel Îmbătrânit”, Titus Popovici, imitând, la douzeci și ceva de ani, excelent „schema” și „scriitura” rebreanistă, a produs două romane care au avut un uriaș succes - decenii la rând, În manualele școlare! - și pentru că „aplicau” mizerabilele comandamente ale stalinismului cultural și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un semn indubitabil al „talentului imitației” și de oportunism evident al lui T.P., dar criticii serioși, precum Crohmălniceanu, D. Micu și alții, care Îi ridicau osanale chiar și În privat, nu și-au dat seama că sunt păcăliți de un „tinerel Îmbătrânit” și extrem de abil În „adaptare socială”? Și, mai grav, că păcălesc la rândul lor sute și mii de elevi, profesori, indicând o falsă valoare?..Ă Interesant, extrem de interesant la acest capitol al „imitației” este faptul că și nebunii, unii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
facultate deă Filozofie de atunci - una dintre acuze era că-l răspândeam printre colegii mei pe „reacționarul, idealistul” Platon, unii dintre colegi - foști activiști „la Canal”, șefi de cadre, viitori securiști gravi și plini de răspundere, jigniți „literalmente” de acel tinerel cam zevzec, cam hahaleră, lipsit evident de „simțul realității”... Aveam, după cum se vede, aproape toate motivele de a fi „deziluzionat” de lume, de „realitate”, dar, cum spuneam, Îmi lipsea eleganța necesară, curajul (?!Ă, aș zice chiar farmecul unui gest potrivit cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
trece necesarmente prin realizare valorică”, are trepte distincte, aproape rigide, instaurând o ierarhie imuabilă În câmpul valorii, este una a „valorilor relative”, fiecare „treaptă”, odată atinsă, putând fi „depășită” de o alta, la exemplele date mai sus, În vârful cărora, tinerelul care am fost l-a așezat pe Iisus ca valoare absolută, acesta nu cumva poate fi și el „relativizat”, „depășit” prin păstorul, patriarhul Abraham? Deoarece, dacă Iisus Îi scandalizează pe judecătorul Caiafa și pe ceilalți membri ai Sanhedrinului, declarându-se
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o infinitate de drepte, dar... nu contează! „Vă rog să mă credeți pe cuvânt, spunea deșiratul individ pufnind pe nări, mi-am făcut studiile la Sorbona, Înainte de război, sunt un om onorabil, Îmi plătesc impozitele la timp...” Deodată, În ochii tinerelului care eram, obscura și impozanta „clădire” a matematicilor Începea să semene, prin precara ei bază, prin „iluzoria” ei bază, cu o altă „clădire, construcție, sistem” ale filozofiei, unde „actorii” se contrazic, uneori vehement, unii pe alții, având aproape cu toții dreptate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
obositoare și neonestă a ipocriziei. Să se prefacă zi și noapte, să declare cui vrei și cui nu vrei că „nu-l interesează succesul, „gloria”, că scrie doar pentru „unica sa satisfacție privată” etc. Ba, ai să Întâlnești nu puțini tinerei - chiar și mai puțin tineri, binișor avansați În carieră! - care-i vor arăta scârbiți cu degetul pe unii colegi sau debutanți, categorisindu-i drept „ambițioși”, drept „perfizi carieriști”, deși propria lor viață socială e pardosită cu alianțe profitabile, cu ocolirea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Franța, pentru omul și scriitorul ce eram se creeau condiții mai mult decât onorabile, de existență și creație? Nu, acum știu cu siguranță că nu Eul meu ambițios, redutabil, de altfel, a acționat astfel, nu cel care a făcut din tinerelul anonim și stângaci, peste noapte, unul dintre liderii noului roman românesc; mai mult chiar, din acel paria politic, exclus de comuniști din școli, din UTM etc., un „carierist formidabil”. Un carierist paradoxal, Însă, cel care va folosi măciuca pe care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
teama ce precede admirația absolută În fața sublimului - din natură și din artă. Această „teamă, emoție excesivă” față de cineva Înzestrat cu harul rar al creației este, după părerea mea, și un semn indubitabil al propriei chemări. Și, când aud azi vreun tinerel scriitor manifestând un fel de dispreț relaxat față de opere sau chiar față de indivizi care au creat astfel de opere de neegalat, mă edific iute asupra „chemării” reale a acestuia, asupra șanselor sale reale ca el Însuși, În timp, să devină
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care intoxicarea securității Îl pusese deja În mișcare, că aș fi „alienat mental”. Aici, În satul 2 Mai, a poposit prin luna iulie, ’72, grupa veselă onirică, În frunte cu mentorul ei. D. Țepeneag, poetul serafic Daniel Turcea și un tinerel care Încă nu publicase mare lucru, Înalt, frumos, degajat, purtându-și cu relaxare masca ironică ce-i apăra bine, probabil, adânca timiditate - Virgil Tănase. Spre uimirea mea, acest tinerel, cu care nu apucasem să mă Împrietenesc În țară, m-a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu mentorul ei. D. Țepeneag, poetul serafic Daniel Turcea și un tinerel care Încă nu publicase mare lucru, Înalt, frumos, degajat, purtându-și cu relaxare masca ironică ce-i apăra bine, probabil, adânca timiditate - Virgil Tănase. Spre uimirea mea, acest tinerel, cu care nu apucasem să mă Împrietenesc În țară, m-a căutat la Paris, unde poposisem, cum spuneam, iritat, stupefiat de intelighenția vest-germană, și... mi-a propus să mă ajute. Deși poposit de curând pe acele plaiuri culturale ultra-orgolioase, Își
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
singur; văduv de puțină vreme, prin moartea tragică a primei mele soții, Maria, Începeam o a doua carieră, Încă o dată Într-un aer politic ostil mie, dar... de data aceasta, eram eu acela care-mi provocasem destinul. Nu mai eram tinerelul confuz, tembel, jucărie a tartorilor politici ai liceului lugojean, ai UTM-ului, ai politrucilor așarnați de la Uniunea Scriitorilor, plutind uimit, speriat și, cumva, inconștient, pe toate valurile acelui timp aspru pentru România, când temnițele gemeau de elita politică, financiară și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]