1,843 matches
-
respectul confraților. Redacția unui ziar nu este o reunire întâmplătoare de oameni, ci o alăturare coerentă și bine structurată de ziariști, cu personalitatea, sensibilitatea, creativitatea și subiectivitatea lor. Ziarul nu este un implacabil „pat al lui Procust”, dar nici un spațiu tipografic aflat la bunul-plac al oricui, un loc al experimentului și al inspirației de moment. Dimpotrivă, în ciuda oricărui efort de originalitate, jurnalistul tânăr trebuie să deprindă și să respecte cerințele de bază, alfabetul scriiturii de presă. 2.1. Lizibilitatea Când spui
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de logica pragmatică a textului de presă, un bun început trebuie să fie deopotrivă informativ și incitativ. Nu este ușor, deoarece în ecuația reușitei intervin foarte mulți factori: subiect, stil personal, stil al publicației, rigori de gen, rigori de spațiu tipografic etc. Nu dorim deci să se creadă că sfaturile noastre sunt imuabile. Oriunde și oricând pot interveni abateri creatoare, excepții care să întărească regula. Orice început trebuie să fie o lovitură de pistol. Teodorescu-Braniște dădea exemplul unui text care începea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
implicit, de libertate. Genurile de umor. Nu au un plan jurnalistic anume. Organizarea textului se face urmărindu-se dinamica de construire a surprizei (poantei): jocul subtil și în contrast cu cel puțin două secvențe (frazeologice sau narative). În funcție de subiect și de spațiul tipografic alocat, putem alege traseul obișnuit al creșterii narative de la normalitatea unei situații, tulburarea acestei normalități, revenirea la normal, dar în alt punct decât cel de plecare. Transpus în termeni narativi, acest plan poate să conțină: atac - circumstanțiere (introducerea personajului, fixarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
articolul nu poate fi publicat. Împăcându-mă cu el și invitându-l la o bere, am constatat cu mirare că articolul cu pricina a intrat în pagină. Câteva schimbări operate în așezarea fotografiilor și a chenarelor au creat suficient spațiu tipografic pentru a găzdui textul meu. 5.2.1. Rigori de tehnoredactare sau punerea în pagină Secretariatul de redacție este pivotul unui ziar. Multe se învârt în jurul acestui birou, mereu agitat și plin de lume. Aici se decid titlurile și abiajul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
timp, cu ochii la ceas, secretarul de redacție dă bunul de tipar și răspunde pentru asta, improvizând - dacă este cazul - atunci când un material sau altul cade. Didier Husson și Olivier Robert (1991, p. 151) oferă următoarele sfaturi: Uitați vechile măsuri tipografice și adaptați-vă noilor tendințe din domeniu. Învățați un minimum de vocabular tehnic, pentru a avea un dialog profesionist cu secretarul. Învățați câteva noțiuni tipografice curente. Comparați macheta mai multor ziare, fără a uita presa cotidiană. Faptul că secretarul scrie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cade. Didier Husson și Olivier Robert (1991, p. 151) oferă următoarele sfaturi: Uitați vechile măsuri tipografice și adaptați-vă noilor tendințe din domeniu. Învățați un minimum de vocabular tehnic, pentru a avea un dialog profesionist cu secretarul. Învățați câteva noțiuni tipografice curente. Comparați macheta mai multor ziare, fără a uita presa cotidiană. Faptul că secretarul scrie chapeau-ul sau reformulează titlul nu trebuie să vă deranjeze. Este datoria lui. Predați articolul, respectând normele curente, pentru a ușura munca secretarului. Nu ignorați noua
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
oferă un suport autenticist textului, dar și o vizuală alternanță. Iată de ce ar fi bine ca dimensiunea pozelor să nu fie identică. În unele cazuri, poziționarea incorectă a fotografiei poate crea confuzii și echivoc. Prin chenare, colonaj și alte tertipuri tipografice, se pot evita asemenea derapaje. Fotografiile trebuie să creeze un punct de fugă a imaginii paginii în ansamblul ei. Punerea la întâmplare a ilustrației e semn indubitabil de amatorism. În orice caz, rolul ilustrației (a fotografiei) ține de sublinierea mesajului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
text, o nouă lectură a faptelor. Pentru a fi văzut, un lucru trebuie să sară în ochi, să fie reperabil încă de prima dată și să-l înțelegi înainte de a-l citi. Literele groase limitează numărul de semne. Economia caracterelor tipografice impune selecție și fraze sacrificate. A face să știi. Este funcția declarativă a titlului: să spui esențialul despre ceea ce dezvolți în articol. Un titlu informativ enunță elementele specifice faptului. Un titlu comentariu exprimă sau sugerează o opinie, o nemulțumire. Un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
canonică a acestui plan arată că știrea trebuie să înceapă cu faptul cel mai important (ce s-a întâmplat?), lăsând la sfârșit precizările și elementele de background, în așa fel încât îndepărtând finalul din diferite motive (de exemplu, lipsa spațiului tipografic), esența informativă a știrii să nu se piardă. Nu orice abatere de la rigorile piramidei inversate reprezintă neapărat o greșeală, câtă vreme practica audio-vizualului (structural pleonastică) impune alți pași de construcție. Știrea poate să înceapă cu o concluzie, cu un element
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unui text mai lung (situație destul de rară), relatarea se construiește asemenea marelui reportaj, cu dezvoltări narative și paragrafe de sprijin distincte, cu intertitluri și atacuri de sine stătătoare. Lucrurile se complică atunci când evenimentul sau generozitatea șefului acordă (impune) un spațiu tipografic și mai mare. În această situație, intervine logica paginii tematice, unde textul de bază poate fi susținut de informații suplimentare: un crochiu, un scurt interviu (declarație în exclusivitate), un scurt istoric etc. 6.2.1. Procesul verbal. Static și fără
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
L. Avram, 2004, p. 161) (9) Jose de Broucker (1995, pp. 167-180) propune o altă clasificare, delimitând anchetele în două mari categorii: informativă și interpretativă. În ciuda deosebirilor, cele două tipuri au câteva trăsături comune: Lungimea. Subiectul anchetei presupune un spațiu tipografic mare, necesar prezentării faptelor, argumentării etc. Mai rare sunt situațiile când subiectul poate fi tratat în mai multe articole separate. Durata. Ancheta cere foarte mult timp pentru documentare. Riscul de a o rata. Nu orice investigație nimerește pasta cea bună
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
stimuli, de emoții, de presupoziții. Situația de emisie și de recepție este una și aceeași pentru comunicatori. Interacțiunile au loc într-un spațiu viu de comunicare, ce este alimentat continuu de către participanții. Odată cu invenția scrisului și, mai ales, a multiplicării tipografice, contextul emiterii și receptării devine multiplu, mutabil în timp și spațiu, autonomizând conținuturile transmise. Putem primi și înțelege mesaje de la mii de kilometri distanță, de acum zeci sau mii de ani, de la persoane pe care nu le vedem sau sunt
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
despre paternitatea „Cântării României”, IL, 1963, 1; P.V. Haneș, Litigiul „Cântării României” LL, 1964; Ist. lit., II, 497-500; Zamfir, Proza poetică, 169-205; Vasile Arvinte, Termenul „România” și paternitatea „Cântării României”, LR, 1977, 3; Cornelia Bodea, „Cântarea României” în dublă versiune tipografică la 1850: Paris și Sibiu, STD, 1979, 9; Dicț. lit. 1900, 186-188; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 451-491. F.F.
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
tânărul care stătea lângă mine: «Nu vă miroase a ceva? Nu miroase urât?»“ Utsumi Tetsuji (61 de ani) Firma de materie primă pentru tipografie la care lucrează domnul Utsumi e situată de-a lungul liniei Keiyō, în cartierul denumit Orașul Tipografic (pe un panou din stație scrie „Print City“). E o zonă construită de curând, unde își au sediul multe tipografii. Până acum, habar n-am avut că există în lumea aceasta un loc în care să se strângă atâtea firme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a mai sunat. Eu, pentru orice eventualitate, ștersesem adresa lui Carax din arhiva editurii. Eram singura care Îi scriam și o știam pe de rost. CÎteva luni mai tîrziu, din Întîmplare, am dat peste foile de contabilitate pe care atelierul tipografic i le trimitea domnului Cabestany. CÎnd mi-am aruncat privirea peste ele, am descoperit că editarea cărților lui Julián Carax era finanțată integral de un individ străin de Întreprindere, despre care nu auzisem niciodată: Miquel Moliner. Mai mult, costurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
anul 1940, când starețul Ieromonah Filoghie OȚA din Sf. Munte Atos, a Început refacerea e’ (Primul punct al legendei nu are În dreptul lui o propoziție care să se Încheie cu punct, ci o pată neagră o continuă după aceleași reguli tipografice și ortografice care au guvernat și virgulele. Despre logica faptului că numărul 1 de pe desen ar indica tocmai „Sfânta Mănăstire“ zidită la 1300, distrusă „prin anii...“, „rămasă pustie“ după ce fusese distrusă și Însă nerefăcută până la sfârșitul propoziției - În propoziție cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Cehoslovacia, o fi căzut prizonier În ultima zi?, ăsta a fost norocu lui, era a treia zi dă Paște. Vor fi existând, În pădurile de dincolo de Vesely, tufe de zmeură Înflorită la Începutul lui mai? * (ZAȚ) Acesta este un termen tipografic. El desemnează un „text cules cu litere de plumb și așezat În forme de dimensiunile paginilor, gata pentru tipărit“, adică un obiect care, chiar Înainte ca dumneavoastră să ajungeți cu lectura la sfârșitul acestei fraze, a fost deja topit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
dă seama brusc că servitoarea are dreptate. Pran Nath și fotografia sunt două versiuni ale aceleași imagini. Băiatul nu este fiul lui. Și cu acest gând, ceva plesnește în el. Viața sa ordonată se ripisește ca literele pe o planșetă tipografică de pe vremuri, de la coadă la cap. Ultima răsuflare îi părăsește trupul cu un oftat adânc a dezamăgire. — Tată? rostește Pran Nath pe un ton plângăreț. Nu primește răspuns. Pagină separată Nici nu mai așteaptă ca trupul neînsuflețit al lui Pandit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
recunoaștere peste capetele lor. Nu mai scotea o vorbă. Zgomotul făcut de motorul avionului acoperea orice altceva. Pe când numărul soldaților era dublat la Jallianwala Bagh, el și-a aruncat privirea peste mulțime și și-a dus mâna pătată de cerneală tipografică la frunte. Oamenii s-au întors să vadă de unde venea zgomotul. Soldații au îngenuncheat și pentru un scurt moment, ca o premoniție, a fost tăcere. Apoi, fără avertisment, au început să tragă. Das a văzut primele trupuri căzând ca secerate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
formă fixă, un exercițiu care deseori dă bătăi de cap, nu este neglijată în această lucrare ce își merită pe deplin numele de antologie. Și, după ce îmi voi cere, încă o dată, iertare tuturor celor pe care, din motive de spațiu tipografic, nu i-am pomenit, nu pot să nu aduc în discuție grafica excelentă, subtilă și percutantă, în deplină consonanță cu jocul sclipitor al cuvintelor. Deci se cuvine, deși la sfârșit nu și în ultimul rând, un semn de admirație față de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și ca spațiu reper Priponeștii de Sus - Bârlad, dar cu multe, multe escale prin alte spații românești și europene. Am citit cu interes aceste pagini din cel puțin șase motive si anume pentru că: mă interesează ce se publică în spațiul tipografic bârlădean; îmi place literatura memorialistică; primele 10-15 pagini au trecut cu brio proba de foc a oricărei lecturi; evenimentele evocate și locul desfășurării lor acoperă un segment însemnat din existența mea; paginile de front, atmosfera războiului se întâlnesc cu impresiile
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
pentru comunitățile grecești din tot Imperiul Otoman. În ciuda faptului că mănăstirea a fost sub administrație grecească, conducerea tipografiei a fost încredințată unui călugăr român, ieromonahul Mitrofan pentru că știa să lucreze la tiparniță încă din ținerețea lui. După anul 1698 activitatea tipografică a încetat, dar profesori greci cum ar fi: Ioan Comnen, Ieremia Cacavela, Cezar Daponte, etc. au găsit în această ctitorie voievodală mediu prielnic cu multă liniște pentru a-și continua munca de creație. În această lucrare vom găsi relatate câteva
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a merge la tipar domnul opri Cazania ca să mai fie revăzută o dată”<footnote G. Hurmuzaki, Documente, vol II. 3, p. 84-85 footnote>. Comanda nu a fost onorată din cauza prețului mic oferit de Gheorghe Duca, care s-a adresat altui centru tipografic, Unievului. Aici s-a tipărit în 1673, după mazilirea lui Duca, Psaltirea în versuri. Este cea dintâi încercare mai întinsă din cultura rămânească de folosire a versului, în care autorul ieșind de sub autoritatea textului biblic s-a apropiat de poezia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 212 footnote>. Voievodul i-a permis Mitropolitului să scrie prin solia sa, care mijlocea pacea între ruși și turci, două scrisori, una adresată lui Nicolae Milescu și alta Patriarhului Ioachim, rugându-i să-i trimită contra cost, un teasc tipografic. Amenajarea locului pentru tipografie s-a făcut cu sprijinul lui Gheorghe Duca. Este clar că sub ocrotirea și cu sprijinul material al lui Gheorghe Duca, în Moldova s-a ajuns la ,,unirea erudiției clerului înaltei școli constantinopolitane cu ce putea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și Teodosie”<footnote Nicolae Iorga, op. cit., p. 259 footnote>. În ultima domnie din Țara Românească a lui Gheorghe Duca s-a tipărit în București de către Mitropolitul Teodosie lucrarea Cheia înțelesului. „Începută sub Duca Vodă, a cărui inițiativă adusese reluarea lucrului tipografic, opera, puțin întinsă, n-a putut să apară decât după schimbarea din decembrie al acelui an 1678. Prefața, închinată domnului, mutat acuma în Moldova, nu mai era deci la locul ei și se pare că a fost desființată. S-a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]