1,430 matches
-
atât mai demne de atenție cu cât datele de primă instanță ne-ar încuraja să vedem în cinismul detectivului o materie ușor de topit în pasta informă a corupției și imoralității. Cinic, violent, greu de intimidat, el nu se deosebește tipologic de „băieții răi” aflați de cealaltă parte a baricadei. Ceea ce-l distinge de aceștia e persistența unui fel de romantism irepresibil, mai aproape de acceptarea eșecului decât de speranța victoriei. O metaforă a autolimitării, a desenării lucide a unui nou profil
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
proiectării tehnologice. Informațiile economice sunt instrumente de conducere nemijlocită a proceselor social-economice. Ele devin utile și eficiente numai în cadrul schimbului permanent de cunoștințe între oameni, situați pe diverse trepte ierarhice ale economiei. Informațiile economice prezintă câteva particularități: volum și diversitate tipologică mare, prelucrări specifice relativ simple și cu mare frecvență (calcule aritmetice, sortări, grupări, comparări etc.), timp de valabilitate relativ redus. 5. După sursele de proveniență, distingem: informații interne, externe, primare etc. 6. După principiile de prelucrare în sistemele informatice, pot
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Dacă firma HewlettPackard ar fi conștientă de ceea ce știe, am putea deveni de trei ori mai profitabili.” Asemenea decalaje de cunoaștere, care se regăsesc atât în cazul subiecților individuali, cât și al celor colectivi (grupuri, ansamblul organizației), pot fi încadrate tipologic conform tabelului. Întemeierea pe cunoaștere face ca în comportamentul unei organizații să fie prezente și active noi mize strategice specifice, care o determină: să-și reprezinte integrator și transparent acumulările de cunoaștere explicită și implicită, existente la nivel individual, de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și al erosului candid, evocat cu inflexiuni de retorică trubadurescă - pe de o parte, și pe de alta, distanțarea ironică (uneori tinzând spre sarcasm) de grotescul și absurdul unei modernități corupte, reificantă și uniformizantă, ipostaziată paradigmatic în imaginea unui Megalopolis. Tipologic, poetul e un romantic trecut prin experiența expresionistă și, în genere, prin mutațiile de sensibilitate și de limbaj ale liricii secolului al XX-lea. Un vizionar al cărui univers e străbătut de nostalgia totalității și, ca revers, de stihia degradării
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
său de istoria literaturii române. Eseul Literatură și destin (inclus în 1948 în primul număr al revistei „Luceafărul”, inițiată de Mircea Eliade la Paris, și, conform specificării autorului, constituind chiar introducerea lucrării), demonstrează orientarea spre o istorie literară de factură tipologică, în care preponderență capătă trăsăturile definitorii ale literaturii, personalitățile și operele reprezentând doar ilustrarea ideilor, expresiile grăitoare ale acestor idei. Spiritul românesc în evoluția sa istorică își pune astfel în evidență, după B., fondul prin excelență liric, cu nostalgia și
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
un gând”, „un anume râs” ce provine tocmai din zona de amestec a râsului cu plânsul. Într-un alt eseu, Marsyas - un epilog, poate chiar partea de concluzii a breviarului său de istorie literară, autorul aduce în discuție însuși sensul tipologic, esențial pesimist, al spiritualității românești. În figura tragică a sclavului dac ce asistă neputincios la sacrificarea satirului hiperborean prosternat la picioarele lui Apollo și pedepsit cu jupuirea de viu pentru cutezanța de a-l fi concurat pe zeu în muzică
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
jurnalului oral ca specie aparte a folclorului, cu particularități specifice în cadrul genului epic. În primul volum, după un studiu introductiv și propunerea unei ipoteze de clasificare a acestei categorii, dă inventarul alfabetic al subiectelor narative ale jurnalului oral românesc, indexul tipologic și de motive și antologia de texte. A cules folclor din douăzeci de localități cu populație turco-tătară din Dobrogea, alcătuind și o arhivă fonogramică a graiurilor turcesc și tătăresc din România. În studiul Românii și otomanii în folclorul românesc, publicat
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
și trecut la îmbunătățirea acestei lucrări”. Cu ocazia plenarei mai sus-pomenite ies la iveală toate neajunsurile dramaturgiei, care sunt aceleași ca ale poeziei și prozei: schematism, formalism, insuficienta zugrăvire a eroului pozitiv, a luptei de calsă, a forței partidului, monotonie tipologică, conflict neveridic, șablon, cenușiu, necunoașterea vieții etc. O parte a acestor lipsuri sunt radiografiate de S. Damian și P. Țugui 56: „În luna iulie a avut loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată problemelor creației noastre dramatice. Plenara a arătat că în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Odinioară (1919) descinde din tradiția literară a basmelor versificate și îmbină elemente de feerie cu cele ale teatrului istoric. Încetinită de numeroase tirade, eroice sau sentimentale, acțiunea dramatică se precipită spre final, cumulând răpiri, travestiuri, lovituri de teatru. Unele contradicții tipologice nu ocolesc figurile principale, altminteri bine individualizate: blândețea împăratului se transformă în megalomanie sangvinară, sfetnici frivoli și verbioși se comportă eroic ș.a. Piesa, pusă în scenă de Const. Nottara în stagiunea 1920-1921 la Teatrul Național din București, s-a jucat
ASLAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
pe cale de dispariție și din cauza exigențelor legislative tot mai constrângătoare privind insulta, calomnia etc.). Pot fi prezente în portret elementele ironice, blând sancționatorii, dar cu dreaptă măsură. În cazul portretelor mai generale (cele caracterologice), este foarte important să surprindem elementele tipologice, și nu cele particulare. Avem de-a face, până la un punct, cu un portret-robot, din care nu trebuie să lipsească trăsăturile comune speciei (profesionale, temperamentale) din care face parte personajul. Iată de ce trebuie să gândim în prealabil portretul: ce elemente
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la viitor! - n.n. C.B.). LXX: „Voi grăi către profeți; căci am Înmulțit viziunile și am apărut prin profeți (cuvînt cu cuvînt: „prin mâinile profeților”, În sens figurat)”. Pentru Origen acest semiverset are o importanță deosebită, Întrucât el vorbește despre manifestarea tipologică a lui Cristos, prin profeți, Înainte de Întrupare (Omilii la Facere 14,1). La fel interpretează și Ioan Gură de Aur (Panegiricile sfântului Pavel V, 5), Teodoret al Cyrului, Chiril al Alexandriei. În plus, spre deosebire TM, LXX are toate verbele
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de la bun Început În cheie cristologică: Vechiul Testament este valabil datorită și În măsura În care el se Împlinește În Isus Cristos. De altminteri, prin Marcion, creștinismul invalidează Vechiul Testament. Singurul mod de a salva Vechiul Testament și a-l Încorpora creștinismului va fi interpretarea lui tipologică, alegorică, În cheie cristologică, propusă de Părinții Bisericii. 1Apol. 67. Misquoting Jesus. The Story Behind Who Changed the Bible and Why, New York, 2005. Excelent eseu despre interpolările scribilor și eliminările unor pasaje din scrierile Noului Testament, plecând de la cercetarea atentă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și din Transcarpatia, B. a adus o contribuție substanțială la cunoașterea spiritualității unei importante ramuri a românității. În studiul Poezia populară românească din spațiul carpato-nistrean (1998), își propune să detașeze identitatea artistică românească de unele tangențe interetnice, de unele paralelisme tipologice. Fără să ignore contactele interetnice, cercetătorul își bazează demersul critic pe examinarea caracteristicilor zonelor etnofolclorice, pe procesul demografic al acestora, pe fondul lor ancestral (dacoroman) și original, stabilind, nuanțat, dacă este vorba de interferențe, de împrumuturi reciproce, și luând în
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
asupra cântecului popular ucrainean din Moldova și Bucovina. Câteva lucrări de istorie literară, elaborate în colaborare cu soția sa, Lora Bostan, au în vedere valorizarea tradiției și a prezentului literaturii române din Bucovina. SCRIERI: Cântece de drum, Ujgorod, 1982; Corelații tipologice și contacte folclorice, Chișinău, 1985; M. Eminescu, Cernăuți, 1989; Revenire, Ujgorod, 1990; Vitrina manechinelor, Chișinău, 1992; Cetatea de Sus, Cernăuți, 1994; Literatura română din Bucovina (în colaborare cu Lora Bostan), Cernăuți, 1995; Dincolo de vârstă, cu o Tabletă de poet din
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
și studii, demarcații între colinde și alte forme de colindat, practicarea obiceiului, substratul mitologic, influența creștină, repertoriul, libertăți și constrângeri în compoziția colindei, categorii de personaje, refren, incipituri, formule finale, elemente stilistice), partea a doua a lucrării constituind-o indexul tipologic și bibliografic al colindelor. Un sistem special de trimiteri infirmă mai vechea și inoperanta împărțire a colindelor în laice și religioase. Scurtul rezumat al fiecărui tip se dă bilingv, în română și engleză, urmat de bibliografia variantelor apărute în volume
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
-o pentru a înlătura „surpriza atestării ulterioare a unor variante ale legendelor expuse”. Cenzura a descompletat repertoriul legendei, înlăturând aproape 300 de texte. O ediție fidelă concepției autoarei este Legende populare românești (I-III, 1994). În manuscris au rămas Catalogul tipologic al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic al poveștilor cu animale cu formule. SCRIERI: Principiile clasificării legendelor populare romînești, REF, 1966, 3; O povestitoare din Hațeg. Fantezie și realitate în basmele și viața povestitoarei
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
ulterioare a unor variante ale legendelor expuse”. Cenzura a descompletat repertoriul legendei, înlăturând aproape 300 de texte. O ediție fidelă concepției autoarei este Legende populare românești (I-III, 1994). În manuscris au rămas Catalogul tipologic al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic al poveștilor cu animale cu formule. SCRIERI: Principiile clasificării legendelor populare romînești, REF, 1966, 3; O povestitoare din Hațeg. Fantezie și realitate în basmele și viața povestitoarei Sânziana Ilona, în Studii de folclor
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
Cenzura a descompletat repertoriul legendei, înlăturând aproape 300 de texte. O ediție fidelă concepției autoarei este Legende populare românești (I-III, 1994). În manuscris au rămas Catalogul tipologic al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic al poveștilor cu animale cu formule. SCRIERI: Principiile clasificării legendelor populare romînești, REF, 1966, 3; O povestitoare din Hațeg. Fantezie și realitate în basmele și viața povestitoarei Sânziana Ilona, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 191-245; Quelques remarques
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
povestiri (1967), un univers mitopoetic în care realul și imaginarul, obiectele concrete și fantasmele reveriei se împletesc într-o scriitură de mare densitate stilistică. Înscrise de cei mai mulți exegeți în cadrul literaturii fantastice, prozele baconskyene posedă, dincolo de desfășurarea narativă ce justifică încadrarea tipologică menționată, un accentuat caracter parabolic; personajele, întotdeauna nenumite (cu excepția straniului călugăr Apolinarie din Farul), sunt în fapt ipostaze existențiale umane exemplare - paznicul, meșteșugarul, artistul, salvatorul -, încorporate vremelnic în trupuri și figuri cețoase, lipsite de orice concretețe. Lumea acestor umbre umane
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Psihologia Morală urmărește Însă delimitarea unor tipuri morale de personalitate care, departe de a schimba sau de a contrazice tipurile psihologice, le aduc o completare, prin sublinierea raportului dintre psihic și moral. Tipurile caracteriale sunt limitate de către mulți specialiști, cadrele tipologice despre care unii autori cred că răspund intențiilor Psihologiei Morale. După părerea acestor specialiști, tipurile caracteriale răspund necesităților de a explica tipurile morale. Trebuie să admitem că lucrurile sunt mult mai nuanțate și că este absolut necesar, pentru definirea și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
utilul sau valorile de civilizație, cărora le corespund tipul pionierului civilizator; că nobilul, sau valorile vitale având drept corespondent tipul eroului; dă valorile spirituale sau valorile culturale, cărora le corespunde tipul geniului; eă sfințenia sau valorile religioase având ca reprezentant tipologic sfântul. Rezultă de aici faptul că tipul psihomoral este dobândit fie prin imitația unui model ales de către individ, În mod liber, corespunzător cu tendințele, aspirațiile sau nevoile sale, fie că Îi este impus acestuia, forțat, ca o obligativitate, căreia nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
precum și despre tipuri morale. Faptul acesta demonstrează că persoana reprezintă un sistem extrem de complex În care se regăsesc reunite toate aceste aspecte. Fiecare categorie dintre tipurile menționate scoate În evidență anumite trăsături, la care ne referim atunci când se face clasificarea tipologică a persoanelor. Din aceste motive, toate tipurile de personalitate nu se exclud, ci se completează reciproc. Mai mult chiar, se poate spune că ele coexistă, Întrucât o persoană este definită din punct de vedere psihologic, cultural, profesional, social, spiritual și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
intern, spre deosebire de cel psihologic, care este extern. El constituie matricea spațiului sufletesc și spiritual al persoanei respective, după cum tipul constituțional constituie cadrul somatopsihic În care este cuprins cel dintâi. Extinzând problema, În sensul unei analize psihologice, vedem că ambele dimensiuni tipologice, psihologică și morală, nu se exclud, ci se completează reciproc. Ele trebuie considerate ca părți constitutive ale imaginii de sine a individului respectiv. Orice persoană are un anumit tip moral. Eu mă percep și mă reprezint pe mine așa cum sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
caracteriologice a lui Teofrast, pe care o dezvoltă și o actualizează În concordanță cu moravurile epocii sale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, F.J. Gall lansează teoria frenologiei, conform căreia indivizii se pot clasifica tipologic după forma capului ce are rolul de indicator al unor trăsături psihologice. Ideea va stărui, fiind dezvoltată de C. Lombroso la Începutul secolului XX. Teoria se baza pe observarea structurilor anatomice craniocerebrale, inaugurând astfel discuțiile asupra „localizărilor funcționale” ale creierului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a clasifica tipurile umane, În psihologia morală sunt necesare câteva repere. Orice tip uman are simultan și o anumită imagine specifică, caracteristică unei anumite persoane. Nota caracteristică a individului este dată de eul pcrsonal. Din aceste motive, criteriile de referință tipologică trebuie să aibă În vedere tendințele de manifestare ale eului, așa cum rezultă din schema următoare. În această schemă se poate remarca faptul că eul personal manifestă patru categorii de tendințe fundamentale, care stau la baza formării tipurilor psihomorale: 1Ă tendința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]