885 matches
-
un clișeu (contrar sensibilității folclorice pe care intenționa să se altoiască, deoarece pentru țăran munca e un chin, nu are valoare prin sine, accentul fiind plasat pe pregătirea și îndeplinirea riguroasă a ritualului și pe efectul magic scontat).880 Condiția titanică sau ascetică (sărăcia e atât o virtute cât și o obligație) a muncitorului este similară aceleia a misticului (Partidul devenind o Biserică în care "muncitorul își face cruce cu secera și ciocanul"), întrecerea (cu sine în primul rând) presupunând puteri
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
avându-l alături pe Tinerel. Ne-am Îndreptat spre vest. — Unde mergem? am Întrebat. — Toate la momentul potrivit, Herr Gunther, zise el. Servește-te cu o băutură sau cu o țigară. Deschise un minibar care arăta de parcă fusese salvat de pe Titanic și făcu să apară și un pachet de țigări, spunând: — Astea sunt țigări americane. Am acceptat țigara, dar am refuzat băutura: când cineva e atât de dornic să se despartă de 200 de mărci cum fusese Dr. Schemm, merită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
va fi august în două zile, va fi oficial toamnă. A, nu, deja august. Ashling miji ochii, strecurându-i-se o frică dureroasă în suflet. Colleen urma să se lanseze în ultima zi din august și mai era o cantitate titanică de muncă de făcut - atât pentru petrecerea de lansare, cât și pentru revista în sine. Pentru că era încă iulie, a încercat să se liniștească spunându-și că mai este încă destul timp. Dar august părea mult prea aproape pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
edificiului nu se mișca nimic, nici un animal, nici un om. Barca acostă, și începură să urce treptele. În templu puteai intra numai dacă străbăteai un drum larg, printre două șiruri de animale înaripate - sfincși și lei - sculptate în granit. Doi piloni titanici, din pietre ciclopice, netede și perfect îmbinate, încadrau intrarea. Dimensiunile tuturor lucrurilor pe care le vedeau erau enorme, încât îi amețeau. Pe fațadele pilonilor erau sculptate mii se semne riguros aliniate: animale stilizate, figuri divine necunoscute, desene criptice. Fuseseră incizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pereche, bolborosi ea. — Ba am nevoie de o pereche, murmură Emmy. Cu o expresie indiferentă, făcu cu mâna în direcția băieților care tocmai accelerau și se îndreptau cu camioneta spre ieșirea aeroportului. — Ajutați-ne. Părea că e Rose din filmul Titanic, înghețată și aproape inconștientă pe scândura ei, plutind în derivă în Atlantic, deși, din fericire, ele nu erau nici înghețate și nici naufragiate. Haideți, fetelor, trebuie să ne revenim. Suntem în vacanță — e sărbătoare — nu la înmormântare, spuse Adriana care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
stăteau printre copaci pe terenul de aterizare distrus sau Între tufele uriașe de urzici, acolo unde căzuseră aterizînd forțat, cu echipajele rănite. Luni de zile, avioanele japoneze lovite căzuseră din cer În cimitirul din aerodromul Lunghua, de parcă o luptă aeriană titanică se desfășura deasupra norilor. Grupuri de negustori chinezi de fier vechi mișunau deja printre avioanele distruse. Cu abilitatea neobosită a chinezilor de a transforma un fel de deșeuri În altul, scoteau Învelișul de metal de pe aripi și recuperau cauciucurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fi împlinit, nu va mai rămâne nimic - o amintire indefinibilă ca despre ceva ce-ar fi putut fi și n-a fost -, amintirea mijloacelor ce ar fi putut fi folosite pentru fericire și care s-au pierdut în inerția dorințelor titanice respinse din interior fără a fi putut nici să se reverse în afară, care au minat sufletul cu nădejdi, neliniști, legăminte fără rod... și-apoi nimic.“ Mazzini era un exilat, un exilat al eternității. [Cum a fost, înaintea lui, Dante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
doar un al doilea Rider Haggard, ci făcea parte dintr-o cu totul altă categorie. Fiecare nouă carte o confirma, iar omul nici nu Împlinise Încă treizeci de ani! După cum afirma Du Maurier Într-o scrisoare, „mica fiară e un Titanic “. Într-adevăr, și el, și opera lui aveau ceva de fiară, o vână aspră de aroganță masculină, pe care Henry o găsea total străină. Dacă Rudyard Kipling era ceea ce publicul britanic considera un mare scriitor, atunci publicul acesta era, evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
n-avea să mă sune. Și-acum eu ce era să fac? Ce mi se părea ciudat era că în ultimele zile abia dacă mă gândisem la James. Nu-mi stătuse mintea decât la Adam, Adam, Adam. Așa cum ospătarii de pe Titanic fuseseră mult mai preocupați de scrumierele negolite de la bar decât de gaura enormă din peretele lateral al vasului prin care intrau catralioane de litri de apă, și eu îmi făceam griji din cauza a ceva absolut neimportant și ignoram treburile vitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
chiuvetă, ceai de ghimpe. Being There. În afara căruia n-am văzut nimic cît de cît notabil, de fapt ce am văzut s-ar putea Încadra În categoria filme pe care nu le poți urmări pînă la capăt. Primul ar fi Titanic, am ieșit din sală cu punguța cu floricele de porumb plină după aproximativ o jumătate de oră, deoarece Di Caprio, actor acum ireparabil dac-ar fi să judecăm după figura lui de Romeo căzut pe scări cu Julieta cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
statuia Mosfilm ca atitudine și joc, Însă un pic mai isteric. O altă producție vîntoasă a fost Tombstone, cu actori de tip Kurt Russell și Val Kilmer. Aici distribuția a fost făcută după un criteriu mai puțin sever decît În Titanic, și cînd zic criteriu, zic fălci. Filmoid cu deosebire jalnic, ca să nu spun imposibil, cu mandibule În gros-plan, În planul doi, În planul trei, pe acoperiș, maxilare parcă dăltuite-n plumb, plumb, Bacovia blond, guri care se mișcă permanent probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Caprio Înconjurat de-un buchet de panseluțe pe care să-l arunce-n apă, de la tribord, Înainte s-o arunce pe ea și să salveze vaporu’ pentru a dormi și noi liniștiți după zece seara În loc să tot vedem lichenii de pe Titanic Într-o scufundare serial de zece ani În apele reci ale lui Discovery, ca să Înțelegem de ce s-a izbit, de ce era un aisberg acolo, În orice caz În Tombstone, acest ceva supraomenesc de kitsch, de artificial, de western, și debordînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Așa că violența e prezentată cu măsură: accidente rutiere decente, soacre aruncate-n fîntîna cu apa Încă potabilă pînă-n clipa imersiunii, avioane din care a mai rămas totuși un pantof Nike, trenuri Pop Art, vapoare cu pești În tambuchi (se preferă Titanic), droguri, box, sex (Elle: „Te-ai gîndit vreodată că viața ta sexuală e searbădă prin comparație cu ce vezi prin filme?”), Iugoslavia, Israel două minute pe zi, violuri, Irak, copii izbiți cu tîmpla de peretele proaspăt văruit la beție, penisuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu sfială, mâna pe sânii ei moi, lăptoși, calzi, mătăsoși, care se supuneau, tresăreau, se ridicau, coborau, se umflau, ieșeau în afară mari, săltăreți cărnoși, dolofani, grei, masivi, robuști, imenși, ampli, enormi, monstruoși, prodigioși, colosali, gigantici, cât un munte, gargantuești, titanici, herculieni sânii ei mici și obraznici sânii ei perfect proporționați sânii ei de proporții medii, și totuși surprinzători sânii ei deformați Bine, lasă asta. Mai toarnă-ți vin. Acum gândește-te cu atenție. Închipuie-ți doi oameni tineri, atrăgători, singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
păr, dacă avem nevoie de plăcințele cu fructe uscate, știu o femeie extraordinară care se pricepe să le falsifice. După prânzul de Crăciun cu familia Shattock, tot ce-mi doresc este să mă cuibăresc În fața televizorului, cu Leonardo DiCaprio În Titanic, dar În loc de asta ajung să umblu prin sufragerie după Ben care se agață de măsuțele nesigure din cameră, rozând cabluri de veioză și furând pungi Întregi de migdale argintii. Pun În balanță pericolul de a nu-l lăsa să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să ne spui ce să citim. Multă lume se dă-n vânt după o carte intitulată În mijlocul mării, de Nathaniel Philbrick. N-am putut s-o las jos din mână. Ah, o poveste de dragoste! E ca în filmul acela, Titanic? —Oarecum, dar cu balene, spuse Henry. Dacă v-a plăcut povestea din Titanic, o să vi se pară încântătoare și asta. Ν De când m-am întors de la Cannes, Patrick Saxton mă suna întruna ca un maniac. Pretindea că m-a abandonat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
o carte intitulată În mijlocul mării, de Nathaniel Philbrick. N-am putut s-o las jos din mână. Ah, o poveste de dragoste! E ca în filmul acela, Titanic? —Oarecum, dar cu balene, spuse Henry. Dacă v-a plăcut povestea din Titanic, o să vi se pară încântătoare și asta. Ν De când m-am întors de la Cannes, Patrick Saxton mă suna întruna ca un maniac. Pretindea că m-a abandonat la Nisa din motive de securitate - se pare că din cauza amenințărilor teroriste sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
înconjuraseră tancurile T 34. Victimele copii, femei, bătrâni care au murit, fie în incandescența exploziilor de torpilă, fie înecându-se în apa înghețată a Mării Baltice, au marcat o catastrofă de zece, de douăzeci de ori mai mare decât nenorocirea faimosului Titanic, care a numărat pierderea doar a peste o mie de vieți pierdute... Doar o mie de vieți!... Împreună cu nava Wilhelm Gustlof s-au dus în fundul mării Baltice peste două zeci de mii de persoane mari și mici... Se opri, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de rachiu de drojdie. Încă de mic, mi-am dat seama că lumea din jurul meu scârțâie, oamenii păreau obosiți și resemnați, uneori chiar murdari. Pluteam cu toții într-un ocean de ulei, vaselină și versuri omagiale. Țara se scufunda ca un „Titanic“ de proporții continentale, cu 23 de milioane de pasageri agățați silențios de punte, așteptând să vină „mașina de carne“ sau, cine știe, să defileze la un ultim spectacol. Aproape nimic nu se potrivea cu poveștile senile și optimiste din manuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mutate din loc). Luam apă la bord odată cu bărbații, femeile și copiii de pe „Scandinavian Star“, apă rece, sărată, cum numai Marea Nordului poate să-ți toarne-n plămâni - scrumbiile jucau în jurul meu, dar orchestra continua să cânte, ca la filmări pe Titanic“. Moartea venea scurt, ca un infarct. N-aveai timp să urli sau să-ți faci rugăciunea; uneori, nici să te trezești. PINA AICI De fiecare dată, ghiceam chichița. Iubeam s-o descopăr, concomitent cu investigatorii: parcă scăpam de nenorocire, reconstituirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în care preparatorii și asistenții nu îndrăzneau nici să bage capul, iar profesorii abia dacă se îndurau să-l mai scoată. Dedesubt, amortizat de covorul plușat, ghiceam zgomotul uzinei termice: un duduit monoton, din sute de pistoane fierbinți, ca-n Titanic. Deasupra, eram protejat de sala 120, despre care se povestea că-i îmbrăcată în beton armat: după unii, din rațiuni de securitate (dacă la cutremur cădeau planșeele, decanatul trebuia să scape); după alții, din motive oculte (acolo s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
două vase de pasageri nemțești, cu trei torpile fiecare: una pentru «patria mamă», alta pentru Stalin, a treia «pentru marele și eroicul popor rus». Total: 15 000 de morți. Cea mai mare catastrofă navală din toate timpurile. Mai tare ca «Titanicul».“ O spunea cu pasiune, statistic, fără conștiința tragediei. „Și unde-i anacronismul?“, m-am interesat, deși părea evident. „«Gustloff» și «Steuben» au fost scufundate în Marea Baltică în 1945. România, după cum știi, întoarce armele la 23 august 1944. Prin urmare, bunicu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica originea la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe tron ca exponent al marii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Națiunii, Partidului); c) monumentalizarea trecutului și titanizarea actorilor istorici construcția politică a statului-națiune a presupus nu doar glorificarea vremurilor apuse alături de eroizarea acțiunilor înaintașilor, ci și monumentalizarea trecutului în conjuncție cu ridicarea Marilor Oameni ai Istoriei la rangul de personaje titanice. Unei "ființe active și plină de aspirații" cum era ființa națională în prelunga fază de construcție politică a statalității românești îi era necesară o "istorie monumentalistă", cum a numit-o F. Nietzsche (1998, p. 171). Statul-națiune a fost zidit politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
zidit politic pe temelia de cele mai multe ori fictivă asigurată de un trecut monumentalizat. Faptul că, în cele mai multe cazuri, această istorie monumentalistă a fost alcătuită din "tradiții inventate" (Hobsbawm, 1983; Lewis, 1975) este irelevant. Un trecut monumental, populat de figuri istorice titanice, a fost imaginat ca prolog al unui prezent ce aspira spre aceeași monumentalitate; d) sacralizarea trecutului momentul apoteotic al acestui crescendo al patosului național se împlinește în sanctificarea trecutului și canonizarea protagoniștilor săi umani. În mod tradițional, atitudinea generală a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]