723 matches
-
sunt eu de amărât ș-așa. Cum ai lăsat vitele și te-ai dus?... Dacă le-am lăsat, le-am lăsat cu regulă... —Măi, de mult am eu cu tine o socoteală, măi Lepădatule, ș-acuma m-ai găsit în toane bune!... Apoi văd eu, bade Sandule, că de la-nceput ai dumneata ceva cu mine, da’ n-am ce-ți face. Eu îmi caut de treburile mele, caută-ți și dumneata de-ale dumnitale... Flăcăul vorbi hotărât și porni spre șuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
trudnici. Se aflau într-o împrejurare dintre cele mai grele. Nevasta cea tânără moartă în sanie. Murgu, pierit în mărghilă. Pruncul țipa în covrul din sanie. Înapoi - era singurătatea casei de vânătoare. Înainte, așezări omenești în depărtarea câmpiilor. Viscolul avea toane; când se alina, când se învârtejea sunând în pădurea de brad și stropind acum ace înghețate. Asta-i vremea înfricoșată a muntenilor, în vremea iernii cresc singurătățile până la cer și pân’ la capătul lumii. Căzute pentru totdeauna par amintirile soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de gândul imposibilității absolute, ceremonia de ceai fără ceai, se dedă de fiecare dată haide, numai puțin, nu vrei și tu puțin, uite, ți-l face subțire, așa de diluat că nici nu simți uneori, Rezvan consimte, dacă e în toane bune, lingurița de bambus ia deci numai o zvâcnitură de praf în adâncitura ei blândă, polonicul toarnă apa fierbinte. Bineînțeles că, în ciuda efortului meu, pămătuful nu reușește să scoată spuma la suprafață; este atât de puțin ceai, că lichidul are
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
că vor. Trebuie să te gîndești la ei, Vera... Încurcat, Jim nu știa dacă să se plîngă sau nu. Mama Îi spusese să fie drăguț cu Vera și să nu o tachineze, cum făcuse cu guvernanta anterioară. Rusoaica aia cu toane Îl Îngrozise pe cînd se refăcea după pojar, spunîndu-i că ea putea auzi vocea lui Dumnezeu În Amherst Avenue, atrăgîndu-le atenția oamenilor Încotro se Îndreaptă lumea. Curînd după aceea, Jim Îi impresionase pe prietenii săi de școală anunțîndu-i că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
olimpic de la Nantao. Caracterele chineze de pe fațada găurită de gloanțe, celebrînd generozitatea generalissimului Chiang, se ridicau și mai vii deasupra parcării, de parcă dispăruta Chină feudală s-ar fi Întors să-și ceară drepturile. Camionul coti, alunecînd peste bordură. Dintr-o toană, locotenentul Price se Îndreptase pe un drum de pămînt care ducea spre stadion. Jim Îl auzi pe Tulloch protestînd, dar apoi vasul cu vin fu trecut peste volan. Depășiră În viteză primele cazemate de pămînt și șanțuri pentru puști care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mâncarea era bună, uneori chiar îndestulătoare, atunci când generalul îi întindea tava aproape plină și îi poruncea s-o curețe. Om foarte aspru, Înălțimea Sa, într-adevăr! Da’ fără răutate. Și nici zgârcit nu era. Mai avea, când și când, bâzdâcuri, toane, pofte. Ei și! Să fie sănătos și să le tot aibă! Ivan este aci, gata să-i facă pe voie. Numai că, uite, nu mă cheamă și nu mă cheamă! De azi-dimineață, de când l-a sculat curierul de la cancelarie, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
semeni foarte mult cu fotografiile lui Rupert Brooke. Într-o anumită măsură, Amory a căutat să-l imite pe Rupert Brooke cât timp a fost Împreună cu Eleanor. Ceea ce spunea, atitudinea sa față de viață, față de ea, față de sine Însuși - toate reflectau toanele literare ale englezului mort. Ea ședea deseori pe iarbă, lăsând o adiere leneșă să-i răsfire părul scurt, și vocea Îi răgușea când citea poezie, alergând pe tot globul, din Grantchester până În Waikiki. Lectura cu voce tare a lui Eleanor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
simplu de pe gard; îndreptându-se spre vest și trecând râul care șerpuia pe acolo, și apoi străbătând ținutul pe o cale ocolită spre Alcina. Banca va fi încă deschisă. Avea acolo un mic cont, pe care-l deschisese dintr-o toană, într-o zi când se pomenise fără bani. Scrisese pur și simplu un cec pentru banca locală și-l înregistrase; nu mai trecuse pe acolo de atunci. Ei n-aveau cum să fi aflat despre o asemenea acțiune. Putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
o majoritate de două milioane. - Slavă Domnului! rosti doctorul, răsuflând. Eram convins că America nevrozată o va alege pe femeia aceea. Nu mă îndoiesc că ar fi capabilă intelectual și ar fi putut face față funcției. Dar este prea repede, o toană trecătoare a unui electorat instabil. Reacțiile puteau fi la fel de rapide și puteau distruge ușor progresele realizate în ultimele două secole. Femeile trebuie să-și asume partea lor de putere politică treptat, nu dintr-o izbucnire emoțională. - O, voi, bărbații! spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
o parte. Se întoarseră pe corabie istoviți. În Acapulco nu se găseau nici hanuri, nici mănăstiri care să-i găzduiască pe japonezi, așa că negustorii care coborâseră la țărm se întorseseră și ei în cabina cea mare. Solii nu erau în toane bune, căci le fusese rănită mândria. Rozele dogorâte ale amurgului pătrundeau prin hublou, iar cabina era încinsă. Cum intrară în cabină, Tanaka îl dojeni mai întâi pe Nishi pentru că se purtase flușturatic, apoi repetă că fuseseră tratați grosolan de către străini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și el știe mai bine de ce nu i-a plăcut vreo carte de-a mea. E regretabil că poeții nu sunt mai bine înarmați sufletește atunci când își văd cărțile criticate, că depind atât de mult de tonul ca și de toana critică a cuiva, însă știu că sunt naturi mai sensibile și că exagerează disproporționat cu cauza. Poate cei care trăiesc în găști literare să știe ceva despre reguli ascunse sau despre vendete și atunci știu precis de la ce li se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
severitate, socotindu-i neîmpliniți pentru că nu și-au însușit limba lui Platon, pe Arghezi și pe Bacovia, pe Sadoveanu și pe Rebreanu. O asemenea mustrare i-a făcut-o postum și lui P. P. Negulescu. O intoleranță să zic o toană? a unui mare spirit. Îmi vine în minte și o comportare întrucâtva asemănătoare, cea a lui Adrian Marino, teoreticianul literar care nu-și găsea identitatea, detestând mai întâi critica literară, apoi, hélas, literatura, în fine însăși "ideea" pe care își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
colțul bibliotecii, tușind semnificativ, întorcându-și ochiul ciclopic spre tine, răsucindu-ți-l în frunte, după care să-l auzi rostind o replică amar-ironică, așa cum amendá lipsa de participare afectivă a oricărui individ din preajma sa. Era dificil de suportat. Avea toane. Iar oamenii cu toane ajung fie (mici) Napoleoni, fie se pierd în incoerența propriilor universuri pline de intersecții. Cezar Ivănescu s-a comportat, însă, mai tot timpul, napoleonian! În jurul lui roia, încă de pe vremea "Luceafărului", adică de la începutul anilor '80
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întorcându-și ochiul ciclopic spre tine, răsucindu-ți-l în frunte, după care să-l auzi rostind o replică amar-ironică, așa cum amendá lipsa de participare afectivă a oricărui individ din preajma sa. Era dificil de suportat. Avea toane. Iar oamenii cu toane ajung fie (mici) Napoleoni, fie se pierd în incoerența propriilor universuri pline de intersecții. Cezar Ivănescu s-a comportat, însă, mai tot timpul, napoleonian! În jurul lui roia, încă de pe vremea "Luceafărului", adică de la începutul anilor '80, o șleahtă de închipuiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aștepți să vină mama ta la tine. Ai răbdare. Dar..., insistă el, dar, domnule... Lui Sampath începu să-i vâjie capul. De ce oare era omul ăsta așa de enervant? Se uită înspre bulevardele înfrunzite din jurul său și privi plin de toane în zare. Spionul de la Societatea Ateistă părea mai fericit. Era clar că Sampath rămăsese fără replică în fața întrebărilor sale abile și încerca din răsputeri să îl evite. Se retrase în spatele unui copac și mai luă câteva notițe strict secrete în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
culcă alături de el noaptea cu părul plin de bigudiuri, Întocmai ca nevastă-sa. Și ea Își atârnă sutienele la uscat pe bara perdelei de la duș, iar din ele Îi picură apă În cap. Și pe ea o apucă migrenele și toanele exact În momentul În care dorința Începe să i se trezească. — Mannerheim! exclamă deodată Fima fericit, cu voce tare, pentru că gândindu-se la toanele amantei Își amintise de celebrul general finlandez al cărui nume Începea și se termina cu litera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
duș, iar din ele Îi picură apă În cap. Și pe ea o apucă migrenele și toanele exact În momentul În care dorința Începe să i se trezească. — Mannerheim! exclamă deodată Fima fericit, cu voce tare, pentru că gândindu-se la toanele amantei Își amintise de celebrul general finlandez al cărui nume Începea și se termina cu litera M, și care Îi blocase Tamarei drumul către terminarea careului. Cu toate că era aproape două noaptea, vru să-i telefoneze Tamarei. Sau poate Annettei? După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
scrisoare mă înștiința și de faptele bune pe care le vor face banii mei și îmi urau mie și familiei mele ca D-zeu să ne aibă în pază. Pe când mă uitam la scrisoare, am înțeles de ce Madeleine era în toane așa de bune. Prima dată când am văzut cuvântul acela lipsit de sens a fost într-o scrisoare de înștiințare ce zăcea pe masă în casa părinților lui Madeleine, deși pe atunci o consideram drept casa părinților lui Susannah. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
preferat o faptă rea decât o maximă rea; căci o faptă rea nu e la urma urmei decât o faptă rea, în timp ce o învățătură rea dă naștere, la infinit, perversității.” J. J. Rousseau 143. „În lume sunteți expuși toanelor celui dintâi venit; într-o bibliotecă geniul însuși este supus toanelor voastre.” Lawrence Sterne 144. „O lectură plăcută este tot așa de folositoare sănătății noastre, ca și exercițiile fizice corporale.” Immanuel Kant 145. „Unele cărți par să fi fost scrise
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
rea nu e la urma urmei decât o faptă rea, în timp ce o învățătură rea dă naștere, la infinit, perversității.” J. J. Rousseau 143. „În lume sunteți expuși toanelor celui dintâi venit; într-o bibliotecă geniul însuși este supus toanelor voastre.” Lawrence Sterne 144. „O lectură plăcută este tot așa de folositoare sănătății noastre, ca și exercițiile fizice corporale.” Immanuel Kant 145. „Unele cărți par să fi fost scrise nu pentru a învăța ceva din ele, ci pentru a afla
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ia toată noaptea ca să-i demonstreze originea pâraielor. Cel mai mult îi fusese dor de vocea lui. Chipul și-l imaginase, mirosul și-l amintise dormind într-o cămașă luată din șifonier, dar vocea lui Zach rămăsese îndepărtată și supusă toanelor momentului. Jinei nu-i revenea în memorie decât atunci când voia ea. Zach a luat-o de mână și-a tras-o în jos, ca să se așeze pe iarbă. Jina a crezut că soțul ei o s-o sărute, dar Zach și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
duduiei Mari: ,,M.-trnicou, fără să lege de acel cuvânt nici o idee precisă. Pentru a-i încîlci noțiunile, mai era pe lume și "mă-la doica" - cam bruscă dar de treabă, femeie de dulgher - apoi mai erau vecinele, care după toane o chemau: Vino la mama' sau o goneau cu ocări pentru o mumă necunoscută. 150 Pe doică, duduia Mari o speria la nevoie cu Lică, pufnind la ideea cât de puțin ,,teribil" era Lică. Ea îl cunoștea numai ca pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
destul de clar. De aceea ea, deși ar fi putut dejuca așa de lesne manoperele copilărești ale lui Maxențiu, nu lua o atitudine precisă. Pe Trubadur și-1 regăsise și primise postul de șambelan al grajdurilor princiare, dar era nesigur, cu toane, nu era complicele cu care să faci front inamicului comun. Capricios și instabil, vrea și nu vrea, părea că-și ia rolul în serios, apoi deodată vorbea iar de plecare. în amor aveau aceleași raporturi. Un fel de tachinerie ambițioasă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
gândi Lică . . . "Țigancă", mestecă iar în gura care apucă arțăgos ca a unui câine tânăr. . . "pe seînduri ... țigancă!" Apoi se gândi că ușa grajdului a rămas deschisă . . . grija ca să nu scape cumva un cal îi reveni limpede. De ezitări, de toane, de furie, de amor, Trubadurul se descărcase . . . - Nu e aici nici o oglindă! șuieră melodic, ca un șarpe dresat, Ada. In odăiță era o masă și un scaun de lemn, dulapul, o etajeră cu registre și hățuri în cui. Sumar! Lucruri
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu prețuri mai mari pe oricine putea plăti bine firma, dar marea diplomație a domnului Paul era că știa să refuze. ,.Nu pot nici cu 10.000. Am clientela mea!" Victimele refuzului erau selectate uneori după aspect si alteori după toanele domnului Paul și ale premierului inițiat. Prin-tr-o întîmplare, premierul era tecucean. Duioasă concetățenie cu Lică. Cunoștea pe Braim croitorul, cafeneaua Jigal și grădina publică. Uneori Lică îsi scotea vestonul și încerca vreunul abia terminat, croit după ultima modă. Băiat bine
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]