1,724 matches
-
făcut, s-a cam văzut, Era chiar de prevăzut, Azi „se pupă iar în piață”, Ce va fi? Splendoare-n ceață! FEMEIA MODERNĂ Ce dacă are și copii, Se crede zână și-într-o zi Cu altul fuge de acasă Și-i toacă banii...că-i focoasă. ALȚI ACTORI... ACEIAȘI PIESĂ Premierul---lucru mare - Face iarăși o schimbare Noi miniștri vor veni Buni de tot, chiar și mai și! BĂTAIE ÎN PARLAMENTUL DE LA ANKARA Turcii nu sunt belicoși, Că se ceartă, nu mă mir
GENŢIGRAME DE FLORAR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375231_a_376560]
-
La un moment dat, Ică îi dăduse o cratița veche, cu emailul sărit în mai multe locuri și un cuțit bont și o sfătuise să se joace de-a făcut mâncare. Mara adunase frunze, luase chiar și un cartof, le tocase pe toate mărunt, le amestecase cu apă și puțin nisip, apoi le pusese la fiert pe o cărămidă din spatele magaziei de lemne. Toată activitatea n-o ținuse ocupată prea mult. - Ce faci tu acolo la voi la oraș în vacanță
FLORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372617_a_373946]
-
și supusă când îți aude glasul! Furtunile ascultă când poruncești să tacă, La talpa Crucii Tale chiar frunțile își pleacă Și înfloresc narcise, bujori și lăcrămioare Țes un covor de flori să-Ți pună la picioare... În clopot și în toacă îți auzim chemarea, Ne lepădam de griji, sfidăm îngrijorarea Și ne îmbrăcăm în haina Luminii ce ne-o dai Am prins în suflet pace și-un colțișor de rai! 13 august 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Un
UN COLŢIŞOR DE RAI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373242_a_374571]
-
cu putință nicio activitate la Palatul Elisabeta și pretutindeni, angajează un efort al fiecăruia în parte. Datorită lor, invitații beneficiază de o ospeție copleșitoare. Pe cât de normală ar trebui să fie considerată, tot pe atâta mirare naște, în miezul timpului tocat de fricțiuni politice și de anormalități istorice, această atenție din partea Familiei Regale! Ziua de 10 mai, pierduta și jefuita zi națională a României, încununând trei semnificații istorice, după mai mult de jumătate de veac își recheamă oaspeții la propria aniversare
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
de, lângă ăsta lu’ Piciontea. Nu vede, tâmpita, că pe șmecher nu-l interesează decât pogoanele și galbenii din salba ei? Că ochii lui aleargă după scârba lu’ Scârmoci? Pe ea...o târăște ca pe Vaca Domnului! Cât am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar pârdalnicele de inimi o luau razna aici la horă, vrăjite de farmecele ei. Hora îi prindea în mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele și zestrea
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Ca s-o țină de nevastă. Hora avea și astfel de efecte, care se dovedeau deseori binefăcătoare pentru tinerii îndrăgostiți. Alteori, fierbințeala fetei, apărută la horă, putea deveni un adevărat calvar, dacă nemernicul urmărise doar averea ei. După ce i-o toca, îi făcea zile fripte până pleca singură de la el. Câteodată, ducând după ea și un copil. Deși se cunoșteau astfel de experiențe, deși mamele le atrăgeau mereu atenția, mirajul horei pârjolea fetele și flăcăii, ca lampa pe fluturi. Farmecul horei
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Ai devenit o colonie? Ne călăresc și mulg străinii, Ne-amenință chiar și vecinii. Păcat, ești încă locuită, Că de mulți ai fost râvnită. Nu mai ai fabrici, nici uzine. Așa cred ei că este bine, Căci toate au fost tocate Și la fier vechi aruncate. S-a umplut țara de șomeri Și de baroni și de șmecheri. La ce să se aștepte românul Când unchiul Sam este stăpânul? Voi, trădători de neam și țară, În veci fi-veți de ocară
DE CE...?! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379672_a_381001]
-
Dumnezeule, ajută-mă să fie mama acasă, Doamne!” Așezată la pândă în fața ferestrei, a tastat cu mâinile al căror tremur nu-l putea stăpâni, până a dat de numărul telefonului de acasă... Silvia spăla câteva vase la bucătărie și Tudor toca mărunt două cepe din cele cumpărate de ea în piață. Tristețea lor se simțea până și în felul în care rezolvau treburile gospodărești. Mâinile se mișcau încet, după automatisme formate de mulți ani și privirile erau pustii, goale, ca și când forme
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
delicată, apoi m-a sărutat ținându-mă cu mâna dreaptă de umeri iar pe cealaltă strecurând-o pe sub rochie până sus, între pulpe. - Se arde friptura, am îngăimat eu înfiorată toată. - Atunci, după ce scoatem friptura, a zis el începând să toace la repezeală verdeața. - Merg să fac duș, că m-am încins, am spus ieșind din bucătărie val-vârtej. - Vin după tine, a adăugat el surâzător, privindu-mă cu insistență. Revelionul acela a fost un vis, am petrecut ore în șir dezmierdându
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
Ovidiu, continuând să curețe vinete. - Lasă, te voi ajuta și eu, poate așa terminăm mai repede, am zis în timp ce căutam un cuțit și un castron. - Ce vorbești? Sunt trei tăvi de vinete și trei de ardei, apoi trebuie să le tocăm. Deja vorbea la plural, după toate aparențele, devenisem subit colegi de platou, în filmul ”zacusca de la miezul nopții”. - Și apoi nu trebuie să le incorporeze și să le fiarbă? întrebasem în grabă, întrerupându-l, nesigură de tehnologia minunăției de zacuscă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
cucu, cucu,/să se facă auzit; la umbra unui crin; în acorduri de Bach; fâlfâitul nou-născutelor tale aripi; păsările își fac din nou cuib; Prin iarba verde ies la drum gândacii; O rândunică / Își spală-n baltă / Penajul sur; O toacă bate la o mănăstire; Copiii ies și ei din case, blocuri,/ Pe ulițe, prin parcuri, pe maidane; Pâraiele fug repezi; terasa înmiresmată de liliac; cădura care-mi mângâie și colorează chipul; o salcie le ține isonul cu muguri plesniți; guguștiucul
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
ce erau depozitați în hambare, împletite din nuiele și apoi lipite cu argilă, unde rămâneau chiar și peste iarnă, când era nevoie de mălai sau pentru hrana animalelor și păsărilor domestice. Urma tăierea strujenilor, ce erau legați în snopi. Aceștia, tocați împreună cu alte erbacee (miei, dughie, orz, ovăz) constituiau nutreț pentru vite, oi și păsări. Din pănuși, iarna, împleteam ștergători iar cocenii erau folosiți pentru încălzitul cuptorului. Apoi, în ultima fază, erau adunați dovlecii care căpătau diverse destinații, după soiul lor
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
exemplificare de către copii a altor situații în care se folosește cuvântul toc; exerciții de consolidare de selectare a altor jetoane ale căror imagini sunt denumite prin același cuvânt (toc de ochelari, toc de scris, toc de ușă, acțiunea de a toca, zgomotul produs de ciocănitoare); exerciții operatorii de plasare a omonimelor în enunțuri; exerciții structurale de completare a unei hărți a cuvântului toc (harta poate fi gândită ca un ansamblu de cadre reprezentative pentru situațiile în care este actualizată fiecare valoare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să vorbească și cu vecinii, mai mult sau mai puțin bătrâni și Înțelepți, ascultând vorbe simple, lipsite aparent de vreo Încărcătură psihologică, dar răstălmăcite totuși prin această cheie. Că de aia nevastă-mea mi-l dă mereu exemplu și mă toacă la cap, zicându-mi „mai Învață și tu de la domnul Neculau cum să te porți cu oamenii și să cultivi relații!”. Fostul meu profesor și actual coleg mai merge și intră În biserica mănăstirii din preajmă la ceas de seară
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
regimuri comuniste și pro-sovietice. Într-un climat de presiune intens... și, deseori, de teroare, au loc atunci toate manipul...rile posibile pentru a-i elimina pe necomuniști de pe scena politic...: „strategia salamului”, ce const..., potrivit liderului maghiar Rákosi, În „a toca zi de zi, felie cu felie, reacțiunea ce se ascunde În celelalte partide politice”; strategia „calului troian”, ce urm...rea s... penetreze, pentru a le distruge, toate grupurile necomuniste; „strategia fuziunii” dintre partidele-surori, ce duce la Înghițirea lor de c
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cititorul, dar, forțând nota, unele situații apar ca fiind trase de păr. Acțiunea romanului Râia (1936; Premiul Academiei Române) se desfășoară tot într-un colț de provincie. Foiesc și aici eternii slujbași năclăiți în rutină, veștejindu-se în „sfoiagul scriptelor” și tocându-și timpul în glume insipide și inepte cancanuri. Dând din coate și pândind oportunitățile care convin lipsei lui de scrupule, tuciuriul Sofronie Lăzărescu se cocoață din treaptă în treaptă, ajungând cogeamite deputat. Nimeni și nimic nu-l mai clintește apoi
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
dă naștere unui băiat care va urma în viață un traiect de picaro catolico-ortodox. Pitorescul abundent, ornamentația în cascadă, planurile hiperminuțioase obnubilează funcția mitică, lăsând impresia de inconsecvență, în ciuda virtuților de stilist pe care C. le vădește. Romanul documentar Când toca la Radu-Vodă (1992) se dorește o evocare a bucureștenilor dintotdeauna, în efortul lor de a-și emancipa orașul. Apelul copios la documente istorice urmărește edificarea orașului de la presupusa Cetate a Dâmboviței până la 1878. Protagoniștii sunt descriși cu binecunoscuta emfază mucalită
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
1970; Smog, București, 1971; Cum îndemult Bucureștii petreceau, București, 1977; Amurgul levantinilor, I-II, București, 1978-1980; Triumful lui Făt-Frumos, București, 1979; Își amintea de Casablanca, București, 1984; Aleargă pentru viața ta, București, 1985; Au fost ca niciodată, București, 1987; Când toca la Radu-Vodă, București, 1992; Români, vă ordon să stați la coadă!, București, 1997; Te rog mai trăiește puțin, București, 1998; După București, potopul..., București, 2001; Vedeta. Eseu în psihologia multimedia, București, 2001; Stand by, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
voce (Dumnezeu sau un înger) care îl învață ce trebuie să facă. Noe se duce la primul copac pe care l-a folosit la construcție (de regulă un paltin), face din el o scândură și două ciocănele și începe a toca la rădăcina lui. „A luat Noe toaca corabiei și a început a toca ; și au început a se aduna lemnele, una câte una, și a se așeza fiecare la locul lor, până ce s-a făcut corabia întreagă, întocmai cum fusese
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se duce la primul copac pe care l-a folosit la construcție (de regulă un paltin), face din el o scândură și două ciocănele și începe a toca la rădăcina lui. „A luat Noe toaca corabiei și a început a toca ; și au început a se aduna lemnele, una câte una, și a se așeza fiecare la locul lor, până ce s-a făcut corabia întreagă, întocmai cum fusese și mai înainte” (3, p. 129). De atunci ar fi pe lume toaca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dar iată pasajul care ne intere sează din Codex Bandinus, în traducerea destul de stângace a lui V.A. Urechia : înainte de tragerea clopotelor, românii precum și cei mai mulți greci au deprinderea de a bate într-o scândură, care obișnuit se numește „crepitaculum”, adică toacă. Un oarecare prea învățat al lor, întrebat fiind de ce fac aceasta, a înșirat o poveste de babe despre arca lui Noe, îmbrăcând-o în colorile sacrei scripturi. Dumnezeu de două ori a scăpat neamul omenesc. Întâi prin Noe, ca să nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coloane a cerului, bătutul cu nuiaua de alun („nașul șarpelui”) sau de paltin, bătutul în toaca din lemn de paltin etc. sunt toate gesturi rituale apotropaice ; demonii sunt exilați sub pământ sau în „pustie”, în zona necosmizată, „unde popa nu toacă,/ unde fata nu joacă,/ unde-n răscruce/ nu e stâlp să urce” (47, p. 178). e) în ambele legende (cea românească a edificării arcei și cea ucraineană a edificării bisericii) lipsește „jertfa zidirii”, chiar dacă legenda ucraineană ar putea conține „sămânța
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt făcute în exclusivitate din lemnul copacului Huluppu, fără să se vorbească despre utilizarea vreunei membrane de piele. Ar fi deci vorba de o placă de lemn care este lovită cu un ciocănel. Deci o „tobă de lemn” sau o „toacă” (54). Scenariul episodului în discuție conține clișee care nu ne sunt străine : răpunerea demonilor din copac cu ajutorul securii, tăierea copacului sacru, confecționarea din trunchi a mobilierului destinat templului unei divinități, confecționarea din lemnul rădăcinii (unde se aciuase demonul-șarpe) a unui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mesopotamiană (108). Nu se poate afirma cu certitudine că toba șamanilor asiatici își are sorgintea în „toaca” (pukku) sumero- akkadiană. Ceea ce știm cu siguranță însă este faptul că instrumentul de tip tobă (membranofon) își are sorgintea în instrumentul de tip toacă (idiofon). Inițial, era lovit cu două bețe un trunchi de copac căzut. Ulterior trunchiul a fost scobit, fasonat și, mult mai târziu, completat cu o membrană de piele, cu scopul de a amplifica intensitatea sunetului. Primatul acestui protoinstrument muzical nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
variante moldovenești ale legendei potopului, Dumnezeu îi indică lui Noe efectuarea unui gest magic. Pentru a putea săvârși arca, el trebuie fie să lovească în „primul copac” cu toporul, fie să-și facă o toacă dintr-un paltin și să toace la rădăcina lui. Astfel de toposuri supraviețuiesc - în forme și cu semnificații similare - în legendele moldovenești cunoscute sub titlul generic Ștefan cel Mare ctitor de biserici. Să spunem de la bun început că ne interesează substratul mitic al acestor legende și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]