870 matches
-
și lăptarii. Iar s-au pus pe vorbă. Se întindea negustorul. Cu încetul, muierile s-au apropiat de rafturile vopsite proaspăt, au privit făina și zahărul și au început să cumpere. Se apropia Pastele și prăvălia se golise. Stere a tocmit un camion, -la umplut și iar a îndopat rafturile. Îi plăcea și Linei să aibă de toate, să cântărească, să țină socoteli cu creionul chimic pe hârtie 89 $i să dea restul. Se deprinsese. Era frumos cârciumăritul. O îmbăta și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
O să vă rămână gura strâmbă, păcătoșilor. Supărați pe Dumnezeu. A trecut iarna și, prin mai, din capul Filantropiei au sosit vreo douăzeci de căruțe cu nisip și vreo alte douăzeci cu cărămizi. Până 130 seara, au picat și niște meșteri tocmiți de primărie, cu sculele lor, toți țigani, veseli, de-au umplut cârciuma. A doua zi, au ridicat o gheretă de lemn și-au întins desagii la umbră, așteptând materialele. Într-o săptămână făcuseră o șosea lată peste maidan pe care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nasului și bocanci grei în picioare, toate ciordite de la negustorii de pe Grivița. Era ger, și noroaie de te-ngropai. Ocoleau târgul plin de căruțe. Tîrlanii, băuți, târguiau ulcele, cojoace și țoale. Lipăiau prin zloată cu opincile lor de porc, se tocmeau, intrau în circiumă; bani la ei, berechet. 154 Gheorghe scotea un sac de sub șubă, plin cu cărămidă pisată mărunt, pregătit anume pentru asta. Îl trântea în noroi, la picioare și se apuca să strige: - Apropie-te, neamule! Praf pentru pureci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu polițele și dobânzile pe cartier. Veneau oamenii, se rugau de el, le lua pielea. Stătea singur ca un huhurez în cămăroaia lui de sus, nu dormea, cu frica în sân să nu-l fure careva. Auzise de hoții Cuțaridei, tocmise un sergent de-l veghea noaptea. Ținea cu pâine mahalaua, pe ceferiști, Grantul și Filantropia. Avea un om de credință, robul său, Mielu, un 167 haidamac de ridica un camion în spinare, cu cal cu tot. Credincios, nu ti-ar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spre intrare, să nu dea cineva peste ei. - Ce dai, jupîne? întrebase codoșul. Domnul Goldenberg se mai strâmbase, zisese ca totdeauna că ei or să-l bage în pușcărie și, în cele din urmă, le făcuse prețul. S-au mai tocmit. Nicu-Piele se uita la lucrători. Ăștia nu scoteau capul din lucrul lor. Luaseră banii și ieșiseră în bazar. Au băut cîte-un pahar de vin și până seara au umblat aiurea prin mahalale. Lunganului îi rămăsese gândul la Sinefta. Umbla cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
secretarul sindicatului cooperativelor și câte unul mai îndrăzneț. La ușă se punea pază, nu intra oricine, să strice petrecerea. În fiecare an, aici se întîlneau meșterii blănari, meșterii fierari, tâmplari, cu ibovnicele sau cu nevestele lor, de-și lăsau banii. Tocmeau din timp un taraf de lăutari buni, își puneau ce aveau mai de preț pe ei și pe la nouă coborau din trăsuri, plini de parale, guralivi, puși pe petrecere și pe risipit. Veneau cu niște muieri grase, nădușite, călcând prost
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mahalalei n-ar fi venit să-i cânte la cap fără primejdia de a fi sfâșiat de oameni. Și clipa sosirii dricului se apropia. Nu puteau s-aștepte nici noaptea. O dată cu căderea întunericului, porțile cimitirelor se închid. 215 Fratele mortului tocmise o ceată de milogi, să-l bocească, dar cerșetorii, orbii și schilozii trebuiau să aștepte la capelă, tocmai pentru a nu băga nimeni de seamă că vestitul cămătar al Cuțaridei pleacă în lumea celor veșnici. Rudele, vreo două femei și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu zgomot și oamenii din uliță zăriră o clipă chipul verde al fratelui, speriat ca un șobolan. - Intrați, spuse el scurt. Cioclii înțeleseră că ceva nu era în regulă și se strecurară repede dincolo de poartă, urmîndu-l pe bărbatul necunoscut care tocmise 217 acum trei zile echipajul mortuar. Ajunși în casă, cioclii își scoaseră pălăriile caraghioase și își făcură cruce. - Gata, ați venit? întrebă o femeie, cu putină spaimă în glas. - Am venit. - Să pornim, atunci, adăugă altcineva dintr-un colt. Bateți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu dracu, nu cu Dumnezeu! strigau femeile, înghesuindu-se spre ușa fărâmată a dricului, prin care bărbații traseră afară sicriul din scânduri ieftine. - Fraților, ce vreți să faceți, fraților! strigau rudele. Milogii nu înțelegeau prea bine ce se întîmplă. Fuseseră tocmiți să vină la cimitir și să întîmpine dricul cîntînd: " Primește-l, Doamne, în pământul tău..." și acum vedeau cu mirare cum coșciugul e cărat de muieri și de bărbați, dincolo de cimitir, nu la groapa de veci. Drumul nu ținu mult
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ce se-ncălzi, și cu câteva trențe și lucruri de-i prisoseau, se numea că poate să ia ceva bani. Într-adevăr, la vreo două săptămâni, coana Marița, a de da-n cărți, i-a găsit un chiriaș. S-au tocmit ei ce s-au tocmit, și într-o dimineață, la poarta curții s-a oprit un camion în care erau așezate câteva lucruri: scaune, mai multe tablouri și un raft de cărți. Chiriașul ajutase căruțașului să descarce. Veta se nimerise
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câteva trențe și lucruri de-i prisoseau, se numea că poate să ia ceva bani. Într-adevăr, la vreo două săptămâni, coana Marița, a de da-n cărți, i-a găsit un chiriaș. S-au tocmit ei ce s-au tocmit, și într-o dimineață, la poarta curții s-a oprit un camion în care erau așezate câteva lucruri: scaune, mai multe tablouri și un raft de cărți. Chiriașul ajutase căruțașului să descarce. Veta se nimerise prin curte. Se uitase la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Piele, veseli amândoi că se trezise Stăpânul și că aveau de lucru. Când își făcuse suma, și-a scos și galbenii ascunși de-i avea de la un omor și i-a pus la bătaie. A cumpărat Didinei rochii scumpe, a tocmit doisprezece lăutari, trăsuri, și-a făcut haine de ginere, pantofi, a îmbrăcat și casa miresei în lucruri noi și în curte a așezat un butoi cu vin, a întins masa și-a trimis vorbă șuților din Grant și din 311
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la Morgă, cu Nicu-Piele alături, i-au despuiat, le-au făcut autopsia și i-au trimis înapoi după ce ținuseră școală pe ei. Praporgicu 1-a îngropat și pe el, și pe hoțul lui de tovarăș. A cheltuit parale multe, a tocmit dric clasa întîi și-a chemat lăutarii. - Nu i-ați cântat la nuntă, barim să-i cântați acum, la înmormîntare, că așa a vrut... PUngea Mitică Ciolan: - Ce cumsecade era, ce bani i-am mâncat noi, săracul! Cum petrecea el
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cepari, la părinți. Parcă se făcuse frig. Vântul scutura frunzele late de viță, le arunca prin șanțuri. Se lăsa seara. Deasupra dealurilor se aprinsese luceafărul și caru-lmare... Păcat de banii dați pe rochii, trebuia să le aducă înapoi nevestei! A tocmit vinul, 1-a plătit. Voia să plece mai curând. Rămăsese singur lângă căruță, mânios. Cărăușii petreceau alături. Veniseră și lăutarii. Și-a adus aminte de carnea femeii. Se simțea bătrân și netrebnic. Auzi cobzele și glasurile lăutarilor. Îl apucă un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
noaptea plină * a sufletului lui o antică coroana, de rege. "Ah! gândi... mă tem să nu-nnebunesc iar... căci, cum văd, ceea ce am acuma... mintea... n-am avut-o-ntotdeuna... trebuie s-o fi pierdut odată. "l El ieși din mormânt după ce tocmise la loc paiele și pământul, ca să nu se cunoască că el a ieșit din mormânt, și-ncepu să meargă încet prin cimitir... Ajunse {EminescuOpVII 252} lângă mur... îl sări... și-ncepu să meargă spre oraș... Ajunse într-o ulicioară strâmtă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
necesitățile clienților. 5. Evidențiați-vă serviciile prin faptul că vă străduiți ca acestea să fie excelente. Lăsați-vă „renumele” Ă valoarea adăugatăă să fie vizibil pentru toți cei care fac afaceri cu dumneavoastră. Nu vă plictisiți clientul și nu vă tocmiți la preț. 6. Serviciile dumneavoastră trebuie să se remarce prin răbdarea, bunăvoința și amabilitatea de care dați dovadă, precum și prin sinceritatea, corectitudinea și dorința dumneavoastră de a fi de ajutor. Capcana nr. 30tc "Capcana nr. 30" Atunci când nu-i Înveți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Lui Max nu-i rămăsese decât o casă veche pe Calea Victoriei, nu departe de palatul Cantacuzino, și un fragment de moșie, înglobat în exploatația unui văr, de la care extrăgea un venit precar. În momentele critice Hangerliu vindea obiecte din casă, tocmindu-se fără rușine și servindu-se de luminile comerciale ale doamnei Valsamaky-Farfara, care putea dovedi, când era mai inspirată, că foarte pe departe se putea socoti încuscrită cu Hangerliu. Când lucrurile erau și mai grave, madam Hangerliu căuta un angajament
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Cu cât a fost vorba? . - Ne-am învoit cu zece, pe urmă săriși așa din senin ladoisprezece. . - Fie cu treisprezece, ca să câștig și eu un ban. . - Nici gînd! Ne învoirăm altfel. . - Atunci cât vrei să dai? . - Zece, cât ne-am tocmit la început. . - Ia-o cu unsprezece! . - Frate, mi-ai lăsat-o cu zece, de ce vii acum cuunsprezece? . - Ți-am lăsat-o eu cu zece? Tare mă mir! la-o atunci cu zece, să nu zici că vând scump. Mușteriul număra
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o dă. . - Trăsni-l-ar Dumnezeu de bandit! M-a ars cu patru lei. . - De păcălit nu te-a păcălit, marfa e bună și-n altă parten-o luai mai ieftin. Da' el ți-o dădea și cu șase dacă te tocmeai pe șase. Astfel, în casa Manigomian totul se învîrtea în jurul comerțului, și marile evenimente istorice în curs n-aveau importanță decât în măsura în care atingeau această branșă. Dacă ar fi trăit pe vremea lui Napoleon, Saferian n-ar fi înțeles din toate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bronz, bătând în verde, obiect autentic chinezesc. . - Mi se rupe inima, plângea Hagienuș, uite, mă jur, mă consolez că ți le dau dumitale, om care știi să prețuiești. Am colindat lumea ca să le adun. Ceea ce nu-l împiedica să se tocmească. În general însă le dădu foarte ieftin, pentru că instinctul de colecționar era mai tare în el, și modul cum prindea în perete Ioanide piesele, de-a lungul scării și chiar în salon, îi plăcea. Avea ocazia acum, la seratele arhitectului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
centrele urbane din sud, s-au întors pentru a se stabili în sat. Există două posibilități: fie te adresezi unui zidar străin, și cheltuiala pentru o casă din cărămizi se va ridica la 10 000 franci și un ied, fie tocmești serviciile acestor rude, adică Akania și Leboka, și atunci ești prins într-un hățiș de relații ambigue care ține deopotrivă de economia monetară și de prestația familială, de schimb și de dar. Vom regăsi mai târziu acest fenomen esențial. Dincolo de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de orice gest de asistență artizanală, tehnică sau artistică; ge akataskeuastos este pământul sălbatic, netrecut încă prin actul "domestic" și "civilizator" al unei opere de modelare. Abia în ziua a treia, dar mai ales în cele următoare, Dumnezeu îl va "tocmi", îl va modela prin "aranjare" (kataskeuasis). Să ne întoarcem însă la momentul de început al demiurgiei. În prima zi, Dumnezeu face lumina. Lumina este primul element al modelării sau, mai degrabă, unul în vederea ei. Limita lucrului, conturul său, forma, apare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
putea, și între ei să se ușureze, și ispravnicii să nu aibă voie nici a-i scădea, nici a-i adăugi, nici să vândă nimărui un capăt de ață. Și așa ieșau o mulțime de bani, și țara foarte se tocmea, și se împlea de locuitori, și le era foarte de ușurare, cât nu le fusese de multă vreme nici la un Domn de cei ce au fost mai 'nainte, cari se mirau singuri pământenii la aceasta. Au scos și o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Gligorii de Torcești și cu fiu-său, Vasilie” cu carte domnească „de la Iliaș Alexandru voievodu” (1666-1668), reclamând că „au avut pâră și mai dinainte vreme cu Iordachi, așijderea de Torcești, pentru moșie din sat din Torcești și i-au fost tocmit Ștefan căpitanul cu toți megieșii; iar Iordachi di iznoavă a venit îmblând fără ispravă” și din nou acum s-au „făcut giudețu cu oameni buni și bătrâni să-și ție moșia împreună”. La tocmirea și așezarea celor nemulțumiți, unii fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Galați, fond Curtea de Apel, ds. 42/1884, dosar rezultat în urma unui proces purtat între Alec Botez (Botezatu) și enoriașii umbrăreșteni, învinuiți că nu i-au achitat lui Alec Botezatu întreaga sumă cu care s-au angajat când l-au tocmit antreprenor al lucrării. Pentru o mai deplină edificare, reproducem câteva fragmente din actele de la dosar. Avocatul antreprenorului, Pătărlăngeanu din Tecuci, în pledoaria sa la proces arată că „între client și pârâți a intervenit un contract cu data 28 ianuarie 1881
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]