KorAP: Find »[drukola/base=topică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...48 >

1,191 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

agentului. Agentul este prezent obligatoriu în cazul aspectului perfectiv. Nu există opoziția tranzitiv/intranzitiv, adică toate verbele pot avea unul sau doi participanți. Nu există opoziții de diateză. Verbul conține informații de gen și număr numai pentru S și O. Topica e, în general, liberă. Cel mai frecvent, subiectul precedă verbul. Subiect obligatoriu, nemarcat, cu posibilități combinatorii speciale. Predicatul poate avea oricâți subordonați, dar e neorientat față de aceștia. Orientarea este strict contextuală. Prezența agentului (al doilea subordonat al verbului, întotdeauna marcat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
semantic și sintactic, ca tranzitivele - numele încorporat primește cazul absolutiv, iar subiectul, cazul ergativ. Forma verbală conjugată se acordă cu toți participanții: în ergativ, în absolutiv, în dativ. Există construcții pasive și antipasive, dar nu se poate vorbi despre diateză. Topica nemarcată este subiect de dezbatere: SVO sau SOV. Limbă nonconfigurațională: ordinea constituenților se supune ierarhiei informației (structurii temă−remă, nu marcării funcțiilor). Cel mai frecvent, verbul lexical precedă auxiliarul. Negația impune antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia caucaziană

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nume sau un pronume la singular în poziția A este obligatoriu marcat cu cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte timpuri, S, A și O au marcare Ø. A și O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe pronominale. Cazul oblic are aceeași flexiune cu a ergativului. Topică SOV. CAGA − Vezi ENGA. CARIB(AN) Familie de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
imperfect > aorist > perfect. Ergativitatea este mai puternic marcată la plural. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. La nivel sintactic, este o limbă "neutră": subiectul, obiectul direct, obiectul indirect/oblic au același comportament în privința coordonării, a complementării și a reflexivizării. Topică SOV, adjectiv-substantiv. Pivot sintactic S/A și S/ O. Există trei forme de antipasiv: cu obiect zero, cu obiect oblic și cu încorporare. Antipasivizarea are mărci specifice, dar anumite verbe au forme antipasive nemarcate sau supletive. COCHO (CHOCHOLTEC, CHOCHOLTECO, CHOCHOTEC

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
acuzativ se poate explica prin ierarhia sintactică în care pronumele reprezintă agentul prototipic. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație despre persoana și numărul nominalelor-argumente (nu există acord verbal). Pivoții sintactici, S și O, preferă topica la stânga, sunt omisibili. Pronumele în nominativ, nemarcat, preferă topica la stânga, e obligatoriu exprimat și nu poate fi pivot sintactic. Există antipasiv. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție, iar nominalul în ergativ poate fi omis. Topică

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pronumele reprezintă agentul prototipic. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație despre persoana și numărul nominalelor-argumente (nu există acord verbal). Pivoții sintactici, S și O, preferă topica la stânga, sunt omisibili. Pronumele în nominativ, nemarcat, preferă topica la stânga, e obligatoriu exprimat și nu poate fi pivot sintactic. Există antipasiv. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție, iar nominalul în ergativ poate fi omis. Topică liberă, unul dintre cele două nominale fiind întotdeauna marcat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
topica la stânga, sunt omisibili. Pronumele în nominativ, nemarcat, preferă topica la stânga, e obligatoriu exprimat și nu poate fi pivot sintactic. Există antipasiv. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție, iar nominalul în ergativ poate fi omis. Topică liberă, unul dintre cele două nominale fiind întotdeauna marcat; de obicei, obiectul precedă subiectul; nominalul în absolutiv preferă primul loc în propoziție (OA). Se constată existența următoarelor preferințe de topică: AOV, dacă A și O sunt pronume sau dacă A

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în fiecare propoziție, iar nominalul în ergativ poate fi omis. Topică liberă, unul dintre cele două nominale fiind întotdeauna marcat; de obicei, obiectul precedă subiectul; nominalul în absolutiv preferă primul loc în propoziție (OA). Se constată existența următoarelor preferințe de topică: AOV, dacă A și O sunt pronume sau dacă A e pronume și O, nume; OAV, dacă O și A sunt nume sau dacă O e pronume și A, nume. ELAMITĂ Limbă moartă, aglutinantă, ergativă. Limba oficială a Imperiului Persan

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
subordonat, verbul (nu) este precedat de un nominal în caz oblic sau de un adverb, ierarhia agentivității. Limbă aflată în plin proces de transformare tipologică (OV > VO), de unde combinația specifică de trăsături (unele contradictorii): în general, VSO în propozițiile principale, topica OV se menține în propozițiile subordonate, genitiv prenominal, adjectiv postnominal, postpoziții, auxiliar postpus verbului principal, verbele de voință postpuse verbului principal. Trăsăturile de tip adjectival pot fi exprimate și prin verbe stative cu flexiune. GUARIBA − Vezi NADËB. GUARANÍ Limbă sud-americană

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
număr de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu urme de flexiune, componentă polisintetică. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. La prezent, ambii participanți sunt nemarcați, funcția lor fiind indicată prin topică. Există mecanismul pasivizării, care permite verbului cu doi participanți să nu ia decât unul, întotdeauna pe cel nonagentiv. La aspectul perfectiv, verbele tranzitive nu se acordă cu agentul (aflat în cazul oblic, marcat cu postpoziția ne), ci cu pacientul (aflat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. HUASTECĂ Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Mexic. 150 000 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt posibile variații. HURQILI Limbă caucaziană ergativă. HURRIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu URARTIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în Mesopotamia între 2300−1000 î. Cr. Similitudini cu limbile dravidiene din sudul Indiei și cu limbile nord-est

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în ergativ poate fi omis. Argumentul în absolutiv al unui verb tranzitiv poate trece în cazul modalis (instrumental, comitativ, acuzativ, secundar) prin antipasivizare. Ergativul poate deveni ablativ prin pasivizare. Terminațiile de persoanele 3 și 4 disting tranzitivitatea verbului la infinitiv. Topică liberă. Nu există conjuncții subordonatoare, pronume relative, nici fenomenul deplasării particulelor interogative. INUKTITUT Una dintre cele patru varietăți ale limbii INUIT, varietate vorbită în estul Arcticii. Cazul absolutiv este atribuit obligatoriu, dar fiind o limbă pro-drop, restricția nu este întotdeauna

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pe persoana 1 sau 2, și cu subiectul, în celelalte situații. Modificatorii adjectivali și cei în genitiv copiază anumite trăsături ale centrului; dacă sunt postpuși sau discontinui, aceștia copiază toate trăsăturile de caz și de număr ale centrului. Sub aspectul topicii, georgiana (inclusiv cea veche), mingrelian și svan sunt limbi SOV (ordine care domină în propozițiile izolate)/SVO. Sub influența limbii turce, în condiții de bilingvism multisecular, laz s-a fixat la topica fixă cu verb final. Spre deosebire de georgiană și de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
caz și de număr ale centrului. Sub aspectul topicii, georgiana (inclusiv cea veche), mingrelian și svan sunt limbi SOV (ordine care domină în propozițiile izolate)/SVO. Sub influența limbii turce, în condiții de bilingvism multisecular, laz s-a fixat la topica fixă cu verb final. Spre deosebire de georgiană și de svan, în limbile zan, complementizatorul ocupă întotdeauna poziția finală în subordonată. În toate limbile din această familie, cu excepția vechii georgiene, adjectivele sunt antepuse, indiferent de proprietățile lor morfologice și semantice. KAȘMIRIANĂ (KASHMIRI

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
acordă în caz, gen sau număr cu acesta. Atributele sunt legate de centru cu ajutorul unei mărci (engl. linker), a cărei prezență neutralizează opoziția dintre cazul direct și cel oblic. Prin urmare, dacă A și O sunt grupuri nominale complexe, numai topica le deosebește. KURMALI (CHAIBASA) Limbă (sau dialect al limbii ho, care are circa 1 000 000 de vorbitori) ergativă din familia austro-asiatică, subgrupul mundari, vorbită în estul Indiei și în Bangladesh. KURMANJI (KURMANCÎ) Dialect/grup de dialecte al limbii KURDE

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție pronominală: mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive sunt diferite de cele care se referă la subiectul verbelor intranzitive. Topică VOS, centrul ocupând poziția inițială. MABUIAG Numele uneia dintre insulele în care este vorbită limba KALAW LAGAW YA. Prin extindere, nume dat acestei limbi. MACUSHI Limbă din familia CARIB(AN). Situație similară cu KUIKÚRO. MADI − Vezi ARAWÁ. MAKU (PUINAVEAN) Limbă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vorbitori. Multe trăsături ergative. Partiție determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 au aceeași formă pentru A, S și O, iar cele de persoanele 2 și 3 au o formă pentru S/O și altă formă pentru A. Topica obișnuită este SV/OAV, dar este posibilă și topica VS/AVO. Condiția de variație a topicii este ca A să preceadă verbul. S, O pot ocupa atât poziția preverbală, cât și pe cea postverbală. NAKH Mică familie de limbi din

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
formă pentru A, S și O, iar cele de persoanele 2 și 3 au o formă pentru S/O și altă formă pentru A. Topica obișnuită este SV/OAV, dar este posibilă și topica VS/AVO. Condiția de variație a topicii este ca A să preceadă verbul. S, O pot ocupa atât poziția preverbală, cât și pe cea postverbală. NAKH Mică familie de limbi din ramura nord-est caucaziană, vorbite în Cecenia (CECENĂ), Ingușetia (INGUȘĂ) și Georgia (BATS). Topică SOV și modificator-cap

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de variație a topicii este ca A să preceadă verbul. S, O pot ocupa atât poziția preverbală, cât și pe cea postverbală. NAKH Mică familie de limbi din ramura nord-est caucaziană, vorbite în Cecenia (CECENĂ), Ingușetia (INGUȘĂ) și Georgia (BATS). Topică SOV și modificator-cap în structurile nemarcate. NASS-GITKSAN Grup de două limbi amerindiene (nass, 700 de vorbitori, și gitksan, 1000 de vorbitori) vorbite în Canada. La imperativ sunt tratate identic S și O. NAVAREZ ~ DE SUS; ~ DE JOS. Dialecte ale BASCEI

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Există o partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de mod: numai la imperativ, marcarea este de tip nominativ/acuzativ. PAUMARÍ (PAMARI, PAMMARI) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în Brazilia (bazinul Amazonului), de indienii paumarí. 700 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt posibile variații. PERSANĂ Limbă indo-europeană, grupul iranian de vest. Partiție determinată de timp−mod− aspect. Marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. PITJANTJATJARA Limbă aborigenă vorbită în centrul Australiei. Circa 4 000

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
absolutiv, cât și la nivel sintactic. Toate verbele intranzitive sunt însoțite de un clitic care conține informații despre persoana și numărul argumentului S. O structură este ambiguă dacă S și O sunt la persoana 3, același număr. Acordul verbal și topica nu sunt relevante. Pentru dezambiguizare, e folosit fie pasivul, fie antipasivul. Există două tipuri de antipasiv: unul numit antipasiv absolutiv și altul numit antipasiv focus/agentiv. Pivot S/O. Topică VOA. Subiect nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nordul Braziliei și în sudul Venezuelei. 5 000 de vorbitori. Flexiune ergativă pentru nume și pluralul pronumelor. Ordinea constituenților SA, AOV nu e foarte rigidă. Dacă există un constituent periferic, X, ordinea este XSV, AXOV. Și conform acestei reguli de topică, limba poate fi considerată ergativă, pentru că S și O se așază după constituenții periferici, iar A, înainte. SAWERU − Vezi YAWA. SELAYARESE (SELAYAR) Limbă austroneziană, malayo-polineziană, vorbită în Selayar, Sulawesi, Indonezia. Circa 100 000 de vorbitori. Acordul de tip ergativ este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pasivă". Pivot sintactic S/A și S/ O. Flexiune ergativă. S și O sunt precedate de marca pentru absolutiv, iar A, de marca pentru ergativ. Există semne ale tendinței de trecere către sistemul obiectiv/acuzativ, în construcțiile cu agent exprimat. Topica obișnuită: centru − termen subordonat. A și O au topică liberă, dar pe primul loc în propoziție se află predicatul. TRUMAI Limbă indigenă, izolată, vorbită de indieni din regiunea Haut-Xingu, statul Mato Grosso, Brazilia. 120 de vorbitori/20 de vorbitori (surse

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativă. S și O sunt precedate de marca pentru absolutiv, iar A, de marca pentru ergativ. Există semne ale tendinței de trecere către sistemul obiectiv/acuzativ, în construcțiile cu agent exprimat. Topica obișnuită: centru − termen subordonat. A și O au topică liberă, dar pe primul loc în propoziție se află predicatul. TRUMAI Limbă indigenă, izolată, vorbită de indieni din regiunea Haut-Xingu, statul Mato Grosso, Brazilia. 120 de vorbitori/20 de vorbitori (surse diferite). Câteva caracteristici de tip acuzativ. Se pare că

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în Mexic. 800 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect. Marcare prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană, din subgrupul tangrik. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp−aspect și de semantica nominalelor. Nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]