1,458 matches
-
în cea pasivă. Structura ergativă provine din pasiv. Posesia alienabilă se exprimă prin locativ. Genitivul participă la predicații de localizare. Proprietăți cazuale neașteptate, prezente și în limbi precum turca și limbile dravidiene: toate cazurile sunt realizate prin postpoziții, cu excepția nominativului. Topică SOV. HITITĂ Limbă indo-europeană moartă, din ramura anatoliană. Vorbită în nordul și centrul Anatoliei, în mileniul II î. Cr. S-a formulat ipoteza că ar fi avut anumite caracteristici ergative. HOKAN Familie de limbi din America de Nord (California, Mexic). S variabil: pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este de tip absolutiv/ergativ. În subordonatele completive, marcare de tip nominativ/acuzativ. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică VSO. JAM Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. JARAWARA (JARUARA, JARUÁRA, YARAWARA) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în statul brazilian Amazonas, foarte aproape de GAVIĂO, dar fără legătură genetică. 150 de vorbitori, indieni. Categoriile gramaticale: animare, gen, persoană, număr, caz
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sistem postverbal, care marchează genul. Două mecanisme: unul de tip acuzativ, celălalt de tip (parțial) ergativ. Într-o altă interpretare, există două tipuri de construcții tranzitive, a căror folosire este condiționată discursiv: o construcție de tip A, în care pivotul (topic gramaticalizat) este argumentul A, și o construcție de tip O, în care pivotul este O. Nu există variație de tranzitivitate. Un nume principal (A, O, S) nu poate repeta informația de persoană, care este codată obligatoriu de predicat. JÊ (GE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
iranian, vorbită în Turcia, Armenia, Iran, Irak, Siria, Azerbaidjan. Circa 26 000 000 de vorbitori, mulți bilingvi. Numeroase dialecte − două grupuri: KURMANJI (KURMANCÎ) și SORANI. Limbă ergativă morfologic, cu partiție determinată de timp: sistemul ergativ apare numai la timpurile trecute. Topică AOV. Tranzitivitatea este un fenomen idiosincratic, care decurge din semantica verbului. Sursa ergativității: construcția posesivă, care conține un predicat existențial sau, într-o altă interpretare, construcția pasivă. Kurda modernă a dezvoltat o construcție pasivă (posibilă atât pentru construcțiile acuzative, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nominale: pronumele de persoana 1 au aceeași formă pentru A, S și O, iar cele de persoanele 2 și 3 au o formă pentru S/O și altă formă pentru A. Topica obișnuită este SV/OAV, dar este posibilă și topica VS/AVO. Condiția de variație a topicii este ca A să preceadă verbul. S, O pot ocupa atât poziția preverbală, cât și pe cea postverbală. NAKH Mică familie de limbi din ramura nord-est caucaziană, vorbite în Cecenia (CECENĂ), Ingușetia (INGUȘĂ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
anumite construcții, verbul conține informații despre A, niciodată însă despre S sau O. Nominativul este marcat în structurile imperative și în majoritatea propozițiilor subordonate. E posibil ca sistemul ergativ din propozițiile principale să se fi dezvoltat dintr-un sistem nemarcat. Topică SV (pentru intranzitive)/ OVA (pentru tranzitive). Cazul absolutiv cu realizare zero e folosit pentru S și O, iar cazul ergativ, pentru A, în propoziții independente. În structurile tranzitive, dacă A este topicalizat, pierde morfologia ergativă, iar verbului i se atașează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiectul și obiectul nu sunt diferite morfologic. În construcțiile ergative, subiectul primește o postpoziție (ne). Structura ergativă provine din pasiv. Regula acordului: verbul se acordă cu obiectul direct dacă subiectul este ergativ; în celelalte situații, verbul se acordă cu subiectul. Topică SOV. QUICHÉ Limbă din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 900 000 de vorbitori. Limbă considerată ergativă atât la nivel morfologic, sistemul de acord urmând tiparul ergativ−absolutiv, cât și la nivel sintactic. Toate verbele intranzitive sunt însoțite de un clitic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
O sunt la persoana 3, același număr. Acordul verbal și topica nu sunt relevante. Pentru dezambiguizare, e folosit fie pasivul, fie antipasivul. Există două tipuri de antipasiv: unul numit antipasiv absolutiv și altul numit antipasiv focus/agentiv. Pivot S/O. Topică VOA. Subiect nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se pare că nu apar niciodată în același enunț A și O realizate pronominal. RAJASTHANI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 80 de milioane de vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Elena, 1966, "Observații asupra diatezei pasive în limba română", Studii și cercetări lingvistice, 5, p. 567−578. Bertolussi, Bernard, 1998, "Esse + datif et esse + genitive en latin", în A. Rouveret (éd.), p. 67-94. Bickel, Balthasar, 1999, "From ergativus absolutus to topic marking in Kiranti: A Typological Perspective", Proceedings of the 25th Annual Meeting of the Berkeley Linguistics Society, p. 38-49. Bickel, Balthasar, Johanna Nichols, 2001, "Syntactic Ergativity in Light Verb Complement", Proceedings of the Twenty-Seventh Annual Meeting of the Berkeley Linguistics
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1995, Unaccusativity. At the Syntax −Lexical Semantics Interface, Cambridge−London, Cambridge University Press. Levin, Beth, Malka Rappaport Hovav, 2006 [2005], Argument Realization, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Li, Charles N. (ed.), 1976, Subject and Topic, New York - San Francisco - Londra, Academic Press. Li, Charles N., Sandra A. Thompson, 1976, "Subject and Topic: A New Typology of Language", în: C. N. Li (ed.), p. 457-489. Li, Charles, 2007, "Split Ergativity and Split Intransitivity in Nepali", Lingua, 117
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Rappaport Hovav, 2006 [2005], Argument Realization, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Li, Charles N. (ed.), 1976, Subject and Topic, New York - San Francisco - Londra, Academic Press. Li, Charles N., Sandra A. Thompson, 1976, "Subject and Topic: A New Typology of Language", în: C. N. Li (ed.), p. 457-489. Li, Charles, 2007, "Split Ergativity and Split Intransitivity in Nepali", Lingua, 117, 8, p. 1462-1482. Lyons, John, 1995 [1968], Introducere în lingvistica teoretică, București, Editura Științifică. Mackenzie, Ian
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă, reflexivul trebuie să fie coreferențial nu cu agentul, ci cu pacientul. 55 G. Pullum, "Topic... Comment: Citation Etiquette beyond Thunderdome", Natural Language and Linguistic Theory, 6, p. 579−588. 56 Dixon citează numai un studiu din 1980, "The Economy of a Voice-Neutral Verb: An Example from Indonesian", în: P. Naylor (ed.), Austronesian Studies: Papers from
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de acord, este vorba de tendința minimului efort: este mai simplu să folosești în toate situațiile aceeași formă, chiar dacă e mai lungă și mai complexă, decât să folosești forme variate în funcție de circumstanțe. 47 P. Schachter, "The Subject in Philippine Languages: Topic, Actor, Actor-Topic or None of the Above", în: C. N. Li (ed.), p. 491−518, apud Manning (1996: 17−19). 48 Româna se încadrează în această categorie. 49 L. Rizzi, "On Chain Formation", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Traian Migia, a prezentat, la 1 octombrie 1942, un material intitulat Consiliile de Colaborare, în care a abordat evoluția și dezvoltarea acestui organism în administrația publică. Mareșalul Antonescu s-a implicat și în armonizarea nomenclaturii unor localități (restabilire, simplificare, precizare, topic etc.), al căror termen a fost dat pentru 20 martie 1943. În acest scop, primarii au convocat Consiliul de Colaborare (sau Sfatul comunal) pentru a examina denumirea propusă de schimbare a localității. Dacă Consiliul (Sfatul) avea anumite obiecții la denumirea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca "obiect" al său aceeași dictatură a judicativului; dar aplicațiile care urmează asemenea descrierilor și prezentărilor anterioare pregătesc terenul pentru operarea unei reducții judicative, nu a uneia non-judicative. Capitolul 3 Aplicații 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului 3.1.1.1. Introducere Cum trece structura logică originară, S P, în "forma" (și conținutul "regulativ" al) analiticii și dialecticii? Un răspuns a fost schițat mai sus, punând în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
privind temeiurile oricărei științe (desigur, și ale filosofiei) sunt constitutive discursului, așadar că ele nu sunt doar regulative. Ele devin elemente formale, totodată "temeinice" (cumva, a priori, apoi "transcendentale", în înțeles kantian), ale rostirii filosofice. Am folosit termenii "dialectică" și "topică", în acest context, ca și cum ar fi sinonimi; așa vor fi folosiți și mai departe, acest mod fiind cel mai acceptabil, potrivit lui Aristotel și comentatorilor lucrărilor sale de logică; dar o anumită diferență trebuie acceptată între ei: "topica" este mai degrabă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie "obiectul" desemnat de premisele și problemele argumentelor dialectice, tocmai aceste patru "predicabile" devin obiect de cercetare pentru topică.56 Interferența observată acum, îngăduită de Aristotel în condițiile precizării de către el a raportului de opoziție "formală" dintre analitică și dialectică (topică), are semnificații dincolo de spațiul în care acestea își stabilesc principiile și-și protejează "natura", anume dincolo de locul în care ele sunt puse la lucru ca domenii de strictă cercetare logică. Totodată, trebuie să acceptăm o diferență între sintactica lor formală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chiar și acest sens. Tocmai pentru a dovedi caracterul de corectitudine sau de incorectitudine purtat de orice "cunoștință" a noastră, avem nevoie de un instrument, cum este logica, aflăm de la Aristotel; în aceasta aflăm și motivația construcției analiticii și dialecticii (topicii). Așadar, cunoașterea este o unitate scindată, o totalitate duplicitară, un întreg care nu este originar, ci apare ca o sinteză a unor elemente date anterior și separat; judecata este o sinteză, va spune în mai multe rânduri Aristotel, susținând că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a fi aparență."103 În finalul acestei schițe despre diferența dintre logica generală și logica transcendentală care va fi continuu avută în vedere în cele ce urmează se cuvine a atrage atenția asupra sensului special pe care îl are termenul "topică" (Topik) la Kant. Există, de fapt, o anumită disanalogie între termenul consacrat de Aristotel drept sinonim (parțial) al dialecticii în sistematica Organon-ului, anume "topică" (topika), și acest din urmă termen în înțeles kantian. În locul de cumpănă între "Analitica transcendentală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și ea o "configurație" a unor elemente și relații între acestea, însă elementele au autonomie tocmai datorită relațiilor invariante dintre ele; de aici dificultatea de a asocia forma cu structura. Pe de altă parte, în cazul ideologiei, există o coincidență "topică", generată însă de timporizare, în sensul că forma ca atare, reprezentată de ideologie, este dată totodată cu elementele sale structura ideologiei, altfel spus anume părtinirea, ordonarea și autorizarea. Acestea din urmă, cum știm, survin prin cea de-a doua timporizare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
utile ca antialgice. Acupunctura este o metodă excelentă pentru tratamentul durerii și a pruritului, fără a avea efectele secundare asociate cu medicamentele sus-menționate. Mecanismul ei de acțiune include eliberarea endorfinelor. Capsaicina, derivată din ardei iute, poate fi eficace în tratamentul topic al durerii. Mecanismul său de acțiune este explicat prin epuizarea conținutului fibrelor C în substanța P. De asemenea, folosirea AINS este utilă ca tratament topic adjuvant sau principal pentru durere. 6.2.2. Tegumentul uscat poate fi tratat cu cremele
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
de acțiune include eliberarea endorfinelor. Capsaicina, derivată din ardei iute, poate fi eficace în tratamentul topic al durerii. Mecanismul său de acțiune este explicat prin epuizarea conținutului fibrelor C în substanța P. De asemenea, folosirea AINS este utilă ca tratament topic adjuvant sau principal pentru durere. 6.2.2. Tegumentul uscat poate fi tratat cu cremele hidratante. Acestea se pot dovedi utile și în cazurile de prurit produs pe fond de neuropatie diabetică. 6.2.3. Hiperkeratoza plantară și calusul se
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
se tratează foarte agresiv. 6.2.5. Edemul neuropat se recomandă a fi tratat cu efedrină (30 mg/zi) atunci când este posibil. Noi am găsit acupunctura utilă în ameliorarea simptomatologiei și a semnelor. 6.2.6. Ulcerele neuropate trebuie tratate topic atunci când nu sunt complicate (vezi capitolul „Piciorul diabetic”). Se recomandă îndepărtarea cât se poate de des a calusului înconjurător pentru o mai bună și mai rapidă epitelizare. În aceasta privință, un punct de ordin practic trebuie subliniat aici: în anumite
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
fi consecința unei asemenea proceduri, necesitând astfel electrocauterizare pentru a opri sângerarea. Astfel, practicarea acestei tehnici de excizare a calusului în jurul ulcerelor neuropate trebuie făcută cu prudență. Atâta timp cât aceste ulcere nu sunt infectate, ele se vindecă ușor. Sunt multe medicamente topice - hialuronat de zinc, povidon de iod, agenți derivați din sângele de bovine, enzimele derivate din Clostridium histioliticum, factorii de creștere și cremele care conțin argint în diverse formule etc. care grăbesc procesul de granulație și de epitelizare. În zonele de
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]