1,605 matches
-
Vicza, Zala, Marczal, Panzsa, Kerka. În Croația au fost înregistrate: Čukur, Vlahović, Moșanjci, Pannovič, Sočanica, Čuntič, Struga, Locon, Dančulovič, Buna, Vadina, Vlașka Kapela, Vlahinička, Radulovac, Batrina, Vlașkopolje, Vlașka Voda, Katun, Katunari, Tonnj, Tijani, Valachycza. În cea mai mare parte, aceste toponime sunt „urme“, majoritatea dispărute pînă astăzi, ca și creatorii lor (prin asimilare, firește), ale populației romînești, altădată mult mai extinsă decît astăzi - e drept, în comunități insulare, puțin concentrate, care au permis „înghițirea“ treptată în masa majoritarilor. Aceste urme nu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
încît, deocamdată, nu au fost identificate nume de locuri lăsate de ei. Oricum, acesta nu poate fi un argument că, în timpul prezenței lor la nordul Dunării, romînii n-ar fi fost aici și de aceea n-ar fi fost păstrate toponimele create de germanici, pentru că nici la sudul Dunării unde au fost, de asemenea, prezenți (îndeosebi gepizii) nu au lăsat urme toponimice. Caracterul bulgăresc al toponimelor slave din teritoriul romînesc nu poate fi nici el o dovadă a formării romînilor în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dunării, romînii n-ar fi fost aici și de aceea n-ar fi fost păstrate toponimele create de germanici, pentru că nici la sudul Dunării unde au fost, de asemenea, prezenți (îndeosebi gepizii) nu au lăsat urme toponimice. Caracterul bulgăresc al toponimelor slave din teritoriul romînesc nu poate fi nici el o dovadă a formării romînilor în sudul Dunării și a emigrării lor ulterioare în nord, întrucît tot slavi de tip bulgar erau și cei din nordul Dunării, iar romînii, dacă ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
retragerea aureliană, a populației daco-romane și romînești în timpul migrației popoarelor. Romanitatea orientală, pe bază etnică generaldacică, a fost în vechime mai extinsă, dar în comunități discontinue și insuficient concentrate pentru a putea rezista presiunii asimilatoare a altor populații devenite majoritare. Toponimele atestate în aceste spații marchează prezența lor acolo, din ce în ce mai restrînsă și mai diluată de trecerea timpului. Conviețuirea, în teritoriul nord-dunărean, a romînilor cu alte popoare a „imprimat“ dovezi grăitoare în numele de locuri. Astfel, slavii sunt reprezentați în toponimia romînească printr-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sl. snĕg, „zăpadă“), Suceava (< sl. sŏčava, „valea cu soc“), Vodița (< sl. vodica, „apa mică“) Zlatna (< sl. zlatno, „cu aur“), Dîlga (< sl. dlǔgǔ, „lung“), Ruda (< sl. ruda „metal“), Rast (< srb. rast, „stejar“), Toplica (srb. toplica, „baie caldă“). Familiile bogate ale acestor toponime (de exemplu: Cerna, Cernaia, Cernat, Cernădia, Cernica, Cernișoara, Cernovca, Cer no hal, Cernoiu), corespondentele lor onomasiologice și tipologice romînești (de exemplu: Neagra, Negrești, Negraia, Negrăița, Negrișoara etc.) și numele de locuri formate de la etnonime care trimit la slavi (Scheia, Bulgari
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
locuri formate de la etnonime care trimit la slavi (Scheia, Bulgari, Sîrbi, Ruși, Leși, Tăuți, Huțani) arată că romînii au conviețuit pe un teritoriu larg și timp îndelungat cu slavii pînă i-au asimilat, astfel că e posibil ca unele dintre toponimele „slave“ să fi fost create de romîni și de slavi împreună, în perioada bilingvismului, sau de romîni, după aceea, din apelativele preluate de la slavi și devenite funcționale în limba romînă. Încă un argument în acest sens îl reprezintă păstrarea de către
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fost create de romîni și de slavi împreună, în perioada bilingvismului, sau de romîni, după aceea, din apelativele preluate de la slavi și devenite funcționale în limba romînă. Încă un argument în acest sens îl reprezintă păstrarea de către romîni a numeroaselor toponime slave sau cu aspect slav (spre deosebire, de exemplu, de maghiari ori de sași, care au pre ferat toponime „traduse“: Küküllő, respectiv Kokel - pentru Tîrnava, Gyula, Fehérvár, respectiv Stuhl Weissenburg - pentru Belgrad (de menționat că antroponimul Gyula se referă la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de la slavi și devenite funcționale în limba romînă. Încă un argument în acest sens îl reprezintă păstrarea de către romîni a numeroaselor toponime slave sau cu aspect slav (spre deosebire, de exemplu, de maghiari ori de sași, care au pre ferat toponime „traduse“: Küküllő, respectiv Kokel - pentru Tîrnava, Gyula, Fehérvár, respectiv Stuhl Weissenburg - pentru Belgrad (de menționat că antroponimul Gyula se referă la un conducător cuman sau peceneg). Profunzimea și durata conviețuirii cu slavii este confirmată de traducerea unor toponime romînești (Valea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pre ferat toponime „traduse“: Küküllő, respectiv Kokel - pentru Tîrnava, Gyula, Fehérvár, respectiv Stuhl Weissenburg - pentru Belgrad (de menționat că antroponimul Gyula se referă la un conducător cuman sau peceneg). Profunzimea și durata conviețuirii cu slavii este confirmată de traducerea unor toponime romînești (Valea Seacă-Sohodol, Repedea- Bistrița, Nucet-Cozia, Cîmpulung-Dălgopol) și de posibilul reflex fonetic slav al unor toponime moștenite (Pathisus-Tisa, Dierna-Cerna, Berzovis-Bîrzava, Marisius- Mureș, Alutus-Olt). Interesant este că numele unei localități din Transilvania care amintește de Ladislau cel Sfînt (Szent Làszló) este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de menționat că antroponimul Gyula se referă la un conducător cuman sau peceneg). Profunzimea și durata conviețuirii cu slavii este confirmată de traducerea unor toponime romînești (Valea Seacă-Sohodol, Repedea- Bistrița, Nucet-Cozia, Cîmpulung-Dălgopol) și de posibilul reflex fonetic slav al unor toponime moștenite (Pathisus-Tisa, Dierna-Cerna, Berzovis-Bîrzava, Marisius- Mureș, Alutus-Olt). Interesant este că numele unei localități din Transilvania care amintește de Ladislau cel Sfînt (Szent Làszló) este păstrat de romîni în traducere slavă (Sfeti Vladis lav), adaptată fonetic și morfologic limbii romîne (Sîn-Vlădis
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Szent Làszló) este păstrat de romîni în traducere slavă (Sfeti Vladis lav), adaptată fonetic și morfologic limbii romîne (Sîn-Vlădis lau > Săvlădisla > Săvădisla). Slavii au preluat și ei de la romîni, în teritoriile transdunărene, în care aceștia din urmă au fost asimilați, toponime cu formă romînească: Bučum, Bučumat, Cipitor (Ațipitor), Durmitor, Funtura (Fîntîna), Kornet, Kručica, Negrișori, Oparitul, Pirlitor, Prijot (Preot), Ratunda, Smederovo (din Sîmedru), Taor (Taur), Bradel, Pasarel, Vakarel, Vyșinel, Čerčel, Bucurovici, Krnul (Cîrnul), Radulovici, Krecul (Crețul), Mersel, Ursolica, Singur, Murgaș, Jarbata, Mușat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Beșinova, Comána, Cómăna, Comani, Comăneasa, Uzul, Iași, Bahlui, Bohui, Călmățui, Covurlui, Vaslui. Stratul maghiar acoperă, cum e firesc, partea de vest a țării: Aiud, Beiuș, Căptălan, Fărcașa, Firiza, Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Ieud, Mărăjdia, Nădaș, Racoș, Sebeș, Sighet, Trotuș. Multe dintre toponimele cu aspect maghiar pot fi formate de către romîni de la apelativele împrumutate din limba maghiară și devenite active în limba romînă: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinchiș, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Holda, Surduc, Tău etc. Conviețuirea cu populația germană se reflectă în cîteva toponime
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimele cu aspect maghiar pot fi formate de către romîni de la apelativele împrumutate din limba maghiară și devenite active în limba romînă: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinchiș, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Holda, Surduc, Tău etc. Conviețuirea cu populația germană se reflectă în cîteva toponime din Transilvania și Banat: Bungard, Vingard, Dîrbav, Ghimbav, Porumbac, Rodbav, Gherla, Șelimbăr, Calbor, Vorumloc. Cîteva „pseudogermanisme“ pot fi formate de la apelative regionale de origine germană: Bunguriș, Hoșleaga, Obșineț, Șnaiț, Ștric. Stratul neoslav se regăsește în zonele limitrofe cu limbile respective
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mogoșoaia și Otopeni, iar după cel de-al Doilea Război Mondial satele înglobate înainte de 1900 în zona periurbană au devenit cartiere ale orașului: Băneasa, Bîrzești, Cioplea, Ciurel, Colentina, Crîngași, Giulești, Grivița, Herăstrău, Mărcuța, Militari, Pantelimon, Tei, Văcărești, Viile Colentina, Vitan. Toponimele din București păstrează încă amintirea fazelor rurale și rural-urbane ale orașului. Astfel, în două dintre microzonele de lîngă malurile Dîmboviței, sunt atestate, în partea a doua a secolului al XIX-lea, toponime caracteristice denominației topice de tip rural, unele funcționale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mărcuța, Militari, Pantelimon, Tei, Văcărești, Viile Colentina, Vitan. Toponimele din București păstrează încă amintirea fazelor rurale și rural-urbane ale orașului. Astfel, în două dintre microzonele de lîngă malurile Dîmboviței, sunt atestate, în partea a doua a secolului al XIX-lea, toponime caracteristice denominației topice de tip rural, unele funcționale și astăzi, în aceeași formă sau cu forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care constituie repere spațiale și administrative indispensabile derulării riguroase a activității politice și social-economice. Deși lucrările geografice, inclusiv Dicționarul geografic al Romîniei (Gazetteer of Romania) în două volume (2008- 2009), sunt, evident, selective (Dicționarul cuprinde numai circa 40 000 de toponime, pe care le-a preluat din harta topografică a Romîniei la scară medie, 1:100 000), putem spune că ele sunt reprezentative pentru toponimia romînească majoră, numele rămase în afara lor, chiar dacă pot fi semnificativ mai numeroase decît cele înregistrate, sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sociale și culturale. Inclusiv importanța lingvistică, deși indiscutabilă, este de mică anvergură. Standardizarea denumirilor geografice a fost pusă de acord, în general, cu normarea lingvistică la zi (DOOM 2, 2005 și GALR 2005). Autorii Gazetteer-ului precizează, în acest sens, că toponimele simple cu formă de masculin nu se articulează (Mureș, Olt, Negoiu, Postăvaru, Pietrosu), cele feminine avînd la sfîrșit un -a care este, de fapt, un deictic, nu un articol (Craiova, Constanța, Dunărea, Tisa); toponimele compuse masculine au la primul termen
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Gazetteer-ului precizează, în acest sens, că toponimele simple cu formă de masculin nu se articulează (Mureș, Olt, Negoiu, Postăvaru, Pietrosu), cele feminine avînd la sfîrșit un -a care este, de fapt, un deictic, nu un articol (Craiova, Constanța, Dunărea, Tisa); toponimele compuse masculine au la primul termen articolul -l (eliminat în scrierea de acum cîteva decenii în favoarea lui -u, considerat „articol hotărît popular“): Dealul Furcii, Vîrful Mare, Crișul Repede, Someșul Mic (după modelul femininelor: Valea cu Pești, Balta Brăilei, Dunărea Veche
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etc.) De altfel, principiul ortografic tradițional istoric sau etimologic este aplicat pe scară largă în scrierea numelor proprii, inclusiv a numelor de locuri. Iată cîteva exemple: folosirea unor litere sau grupuri de litere străine limbii romîne pentru scrierea unor exonime (toponime din alte spații lingvistice folosite și de vorbitorii romîni): Asuncion, Bangkok, Bridgetown, Besançon, Bangladesh, Skopje, Botswana, Brazzaville, Kampucha, Cataluña, Commonwealth, Köbenhavn, Côte d’Ivoire, Cythera, Chestochowa, Delhi, Düsseldorf, Edinburgh, Ryadh, Oświęcim, Garonne, Gascogne, Ghaza, Göteborg, Greenwich, Hiroshima, Hokkaido, Hollywood, Honshu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai multe variante acceptate ca literare. Iată cîteva exemple din DOOM 1: Agrigent (Agrigentum), Ahaia (Achaia), Aheron (Ackeron), Apolonia (Apollonia), Atena (Athena), Atos (Athos), Pelopones (Peloponnesos), Ravena (Ravenna), Sarmisegetuza (Sarmizegetusa), Tesalia (Thessalia), Trapezunt (Trebizonda). TME consem nează la multe dintre toponimele mitice variante ortografice: Abila (Abyla, Abilyx), Acheloos (Ackelous), Acheron (Acheruns, Accheruns), Acherysia (Acherusia), Acragas (Agrigentum), Accrocorint (Acrocorintos, Acrocorintus), Acropole (Acropolis), Adonis (Adon), Adranos (Adranum), Aiaia (Aeaea), Aigai (Aegae, Aegaeae, Ageae, Aegiae), Aigialos (Aegialos, Aegialus), Aigion (Aegion, Aegium), Akidalia (Akidussa, Acidalia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Antikyra (Anticyra), Antiochia (Antiochea), Areopag (Areopagus), Argos (Argi), Aricia (Arikia), Asaia (Asea), Asopos (Asopus), Asteria (Asterie), Atena (Athenae), Atlantida (Atlantis), Atlas (Atlans), Attica (Attice), Aventina (Aventinus, Aventinum) Avern (Avernus) etc. Așa cum precizează autorii, „în toate limbile de cultură, problema transliterării toponimelor greco latine a fost de multă vreme reglementată. Tendința actuală înregistrată în limbile de circulație internațională se manifestă însă spre o reevaluare a vechilor ortografieri, în sensul unei transliterări cît mai apropiate de originalul greco-latin și care să sugereze publicului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pentru romîni, pornind din Antichitate și pînă în perioada modernă. Puține dintre numele antice se păstrează astăzi, din cauza numeroaselor distrugeri și pîrjoliri ale cotropitorilor de-a lungul istoriei. De aceea, poate că ar fi recomandată extinderea „glosării“ numelor actuale prin toponimele străvechi care au denumit odată locurile respective, pentru a face cunoscută și în acest mod istoria poporului romîn și a spațiului geografic în care a trăit. Astfel, după modelul Cluj Napoca sau Drobeta-Turnu Severin, ar putea fi recomandate compuse toponimice care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ar trebui să fie implicat mai mult în re glementarea scrierii, prin standardizarea geografică și normarea lingvistică, poate chiar să prevaleze asupra celui fonetic, modelele fiind țările europene occidentale care-și promovează patrimoniul cultural inclusiv prin prezervarea formelor vechi ale toponimelor din teritoriile lor. Este și aceasta o modalitate de integrare europeană a spațiului lingvistic și istorico geografic romînesc. Viețile „paralele“ și „confluente“ ale unor nume de locuri reprezentative Prezentarea problematicii generale a numelor proprii din prima parte a cărții și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și „confluente“ ale unor nume de locuri reprezentative Prezentarea problematicii generale a numelor proprii din prima parte a cărții și, pe această bază, particularitățile numelor de locuri romînești, din partea a doua, au configurat traiectoriile tipice ale unor categorii importante de toponime, fără a se referi la detaliile sociografice și lingvistice ale unor nume individuale sau chiar ale unor grupuri restrînse de toponime. În felul acesta, au fost asigurate coerența demonstrației, nivelul teoretic și metodologic principal necesar înțelegerii proceselor complexe ale nașterii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
această bază, particularitățile numelor de locuri romînești, din partea a doua, au configurat traiectoriile tipice ale unor categorii importante de toponime, fără a se referi la detaliile sociografice și lingvistice ale unor nume individuale sau chiar ale unor grupuri restrînse de toponime. În felul acesta, au fost asigurate coerența demonstrației, nivelul teoretic și metodologic principal necesar înțelegerii proceselor complexe ale nașterii, viețuirii și dispariției numelor de locuri în general și a celor romînești în particular. „Biografiile“ detaliate ale unor nume de locuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]