1,077 matches
-
1997, vol. 2, p. 154). Loviturile la cap urmăreau să distrugă creierul cel „rău”, adică rebel: „Pielea capului meu se făcuse ca un basc, fiind lovită la milimetru pătrat” (Arsene, 1997, p. 110), mărturisește o victimă. O alta mărturisește că torționarul său „avea o deosebită plăcere să-mi facă capul tobă, simțeam că-mi sună ca un gong de atâția pumni” (Arsene, 1997, p. 162). În cadrul torturii erau lovite anumite locuri și anumite organe: pe lângă cap (doar de aici se născuse
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comuniști români din 1987 nu schingiuiau hazardat, ci după metode bine studiate și că brutalitatea metodelor poliției secrete din România se modificase prea puțin sau deloc față de așa-zisul stil stalinist care fusese criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații - dacă nu cumva gemenii - celor care practicaseră schingiuiri și agresiuni pe deținuți politici în timpul obsedantului deceniu: „Pe vremea aceea, la miliție, în orice birou din miliția română, la înălțimea de un metru se afla în zid
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anii ’50-’60. Un arestat a fost amenințat chiar cu o „mașină electrică de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la cîțiva ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în anchetă. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la cîțiva ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în anchetă. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime ce au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime ce au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să își clameze
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intimidarea sa ori a unei terțe persoane”. Prin raportare la această definiție, putem considera că majoritatea celor încarcerați politic în perioada 1948-1964 au suferit diverse forme de tortură pe durata anchetelor. Captivitatea, care aduce victima într-un contact prelungit cu torționarul, creează un tip deosebit de relație, de control coercitiv, similară cu aceea în care victima este ținută captivă în întregime prin forță, ca în cazul prizonierilor sau ostaticilor, sau prin combinația de forță și intimidare. „În situația de captivitate, torționarul devine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu torționarul, creează un tip deosebit de relație, de control coercitiv, similară cu aceea în care victima este ținută captivă în întregime prin forță, ca în cazul prizonierilor sau ostaticilor, sau prin combinația de forță și intimidare. „În situația de captivitate, torționarul devine cea mai importantă persoană în viața victimei, iar psihologia victimei depinde de acțiunile și credințele acestuia. Puține sunt cunoscute despre mintea torționarului, întrucât conceptele obișnuite ale psihopatologiei eșuează în definirea sa.” (Herman, 1994) Efectele psihologice ale torturii sunt diverse
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca în cazul prizonierilor sau ostaticilor, sau prin combinația de forță și intimidare. „În situația de captivitate, torționarul devine cea mai importantă persoană în viața victimei, iar psihologia victimei depinde de acțiunile și credințele acestuia. Puține sunt cunoscute despre mintea torționarului, întrucât conceptele obișnuite ale psihopatologiei eșuează în definirea sa.” (Herman, 1994) Efectele psihologice ale torturii sunt diverse, în parte datorită multiplelor tipuri de tortură și a variatelor contexte în care apare. În cele din urmă, „ea este asociată cu PTSD
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost aplicat prima dată la Pitești, închisoare unde se aflau cei mai mulți dintre aceștia. Mai târziu s-a încercat extinderea acestei acțiuni și în alte închisori (Gherla, Aiud, Colonia Peninsula). Metodele de reeducare au presupus tortura, precum și mâna liberă dată torționarilor și gardienilor care erau absolviți de răspundere. De remarcat că, de la început până la sfârșit, această acțiune, deși coordonată de Securitate, a fost efectuată de către deținuți asupra altor deținuți. „Reeducarea” a început cu citirea unor materiale de propagandă, după care s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a involuat la stadiul de „gunoi”. și deci acel „nimic” merită să aibă parte de orice. De asemenea, în timpul îndoctrinării este adusă în prim-plan ideea relației stăpân-sclav sau pedagog-școlar, primul trebuind să-l corecteze prin tortură pe „sclavul-școlar”. și torționarii români au avut o ideologie asemănătore; unul dintre inițiatorii „reeducării”, vestitul torționar Țurcanu, le spunea celor bătuți că „nu bate individul, ci banditul care se ascunde în ei, pentru ca astfel persoana să aibă șansa să se îndrepte”. Represiunea din afara închisorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aibă parte de orice. De asemenea, în timpul îndoctrinării este adusă în prim-plan ideea relației stăpân-sclav sau pedagog-școlar, primul trebuind să-l corecteze prin tortură pe „sclavul-școlar”. și torționarii români au avut o ideologie asemănătore; unul dintre inițiatorii „reeducării”, vestitul torționar Țurcanu, le spunea celor bătuți că „nu bate individul, ci banditul care se ascunde în ei, pentru ca astfel persoana să aibă șansa să se îndrepte”. Represiunea din afara închisorii Utilizarea de către propaganda oficială a unor clișee ca „dușmani ai poporului” (adresat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Assessment of Adult Posttraumatic States, American Psychological Association, Washington. Caplan, G., Killilea, M. (ed.), (1976), Support Systems and Mutual Help: Multidisciplinary Explorations, Grune & Stratton, New York. Cemîrtan, A. (1996), Dimensiuni ale stresului ocupațional, știința, Chișinău. Cesereanu, R. (2002), „Formarea și antrenarea torționarilor secolului XX”, Memoria, nr. 33. Chen, P.Y., Spector, P.E. (1991), „Negative Affectivity as the Underlying Cause of Correlations between Stressors and Strains”, Journal of Applied Psychology, nr. 7, pp. 398-407. Cummings, T., Cooper, C.L. (1979), „A Cybernetic Framework for
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
parte din echipa lui Țurcanu: erau informatori plasați printre deținuți, pentru a afla tot ceea ce mulți dintre noi nu declaraseră la anchetele inițiale. O dată cu declanșarea măcelului în camera noastră, cei doi colegi s-au dovedit a fi torționari - și ce torționari! A.N.: Relatați despre discuțiile cu... N.I.: Da, colegii noștri informatori erau bine instruiți. Tehnica era simplă și eficace. Ei povesteau despre activitatea lor anticomunistă, despre acțiunile lor riscante, despre organizațiile din care au făcut parte și, în același timp
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
erau sancționate cu o lovitură de ciomag de către plantoanele care ne supravegheau somnul. A fost nevoie, din partea noastră, de un autocontrol extrem de sever, pentru a evita o pedeapsă în plus. A.N.: Din ce am citit eu, se spune că torționarii se și temeau. Dacă erau pârâți de vreunul dintre ei că nu și-au făcut bine treaba, treceau de partea cealaltă... N.I.: Da, voi reveni asupra acestei probleme. După instructajul făcut a urmat o nouă bătaie cumplită. Ne băteau până
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
biologic și adoptă comportamentul biologic. Este exact ceea ce s-a petrecut la Pitești și, în acest caz, structura psihologică susține comportamentul biologic pin experiența și subtilitățile ei. Mulți dintre colegi și-au făcut demascarea, au acceptat toate condițiile cerute de torționari și, astfel, au fost primiți în rândurile lor și au început să ne tortureze pe noi. Toate declarațiile date în fața șefului de cameră erau date apoi în scris, în biroul de anchetă al lui Țurcanu. Acesta intra în posesia tuturor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tortureze pe noi. Toate declarațiile date în fața șefului de cameră erau date apoi în scris, în biroul de anchetă al lui Țurcanu. Acesta intra în posesia tuturor datelor din întreaga închisoare. Dacă un deținut declara un anumit fapt despre un torționar și acesta, la rândul lui, nu demasca respectiva faptă, era trecut din nou în rândul victimelor și trebuia să depună noi eforturi pentru a ajunge iarăși în rândul torționarilor. În afară de bătăile zilnice, la grămadă, se recurgea și la bătăi individuale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întreaga închisoare. Dacă un deținut declara un anumit fapt despre un torționar și acesta, la rândul lui, nu demasca respectiva faptă, era trecut din nou în rândul victimelor și trebuia să depună noi eforturi pentru a ajunge iarăși în rândul torționarilor. În afară de bătăile zilnice, la grămadă, se recurgea și la bătăi individuale, bătăi la tălpi, manejul simplu și manejul cu sarcină, adică mersul în patru labe purtând un coleg în spate, până la epuizare. Eram torturați de către colegii și prietenii noștri. După
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la bătăi individuale, bătăi la tălpi, manejul simplu și manejul cu sarcină, adică mersul în patru labe purtând un coleg în spate, până la epuizare. Eram torturați de către colegii și prietenii noștri. După eliberare mulți au scris, au publicat cărți, dar torționarii au evitat să descrie torturile pe care le-au exercitat asupra noastă. Unul dintre colegii care ne-a torturat în mod deosebit nici măcar nu amintește în cartea sa că ar fi fost în Camera 1 subsol. A.N.: Probabil că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scurt cele patru etape... N.I.: Prima etapă a fost reeducarea nonviolentă de la Suceava. La Pitești a început, după o pregătire minuțioasă, reeducarea violentă, prin care au trecut toți deținuții din acea închisoare. Această etapă cuprinde: demascarea, reeducarea și participarea, ca torționar, la torturarea celor care nu au acceptat reeducarea. S-a scris mult despre Pitești și multe sunt neadevăruri... A.N.: Invenții de după... N.I.: Da. Demascarea era o nouă anchetă, cerută imperios de către Securitate, numai că de data aceasta ancheta a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ascunde adevărul despre cele ce se petreceau la Pitești, tot s-a aflat și, în felul acesta, a luat cunoștință și Occidentul. Când au apărut primele informații despre Pitești în „lumea liberă”, experimentul a luat sfârșit. Toți deținuții de la Pitești, torționari și victime, au fost transferați la Gherla. Acolo, experimentul a continuat până în anul 1952. Torturile zilnice, presiunea psihologică și spectrul morții barbare i-a determinat pe mulți colegi să spună și să facă ceea ce li s-a cerut, să-și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ne loveau, ne loveau... A.N.: După ce ați ieșit, v-ați mai întâlnit? N.I.: Da, cu unii am vorbit, cu alții nu, iar alții m-au ocolit. Să vă relatez o astfel de întâlnire cu unul dintre prietenii mei, devenit torționar și care m-a torturat foarte mult. În 1974 am intrat într-o librărie din Iași, l-am văzut și l-am evitat, m-am îndreptat spre un alt stand cu cărți. A venit la mine și, cu lacrimi în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să vadă ce s-a întâmplat. Eu am ieșit imediat din librărie. După câțiva pași m-am oprit, am vrut să mă întorc la el, să pot sta de vorbă, dar am renunțat. știam că toți cei care au fost torționari, după eliberare, au fost luați în primire de Securitate și obligați, prin șantaj, să colaboreze în continuare. Cu câtva timp înainte avusesem o discuție cu un alt coleg care era în aceeași situație și după aceea am fost anchetat la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și iese afară”. Eu nu am fost citat. După ce au părăsit camera, mi-am dat seama că mai rămăsese încă o persoană în afară de mine. Cine o fi? Nu îndrăzneam să mă întorc și să văd cine este. O fi un torționar sau un coleg care a rezistat ca și mine? Dacă este un torționar, ce se va întâmpla în continuare? Mă va tortura în continuare sau ne vom lupta între noi? A.N.: A, și ați rămas numai doi în celulă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am dat seama că mai rămăsese încă o persoană în afară de mine. Cine o fi? Nu îndrăzneam să mă întorc și să văd cine este. O fi un torționar sau un coleg care a rezistat ca și mine? Dacă este un torționar, ce se va întâmpla în continuare? Mă va tortura în continuare sau ne vom lupta între noi? A.N.: A, și ați rămas numai doi în celulă... N.I.: Da, numai doi și bine a fost că cel ce rămăsese cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu ați amintit că la Canal ați fost brigadier - și încă ce fel de brigadier... și știți cum v-ați comportat acolo...”. A început să se scuze... În zilele următoare m-a evitat. M-am mai întâlnit și cu alți torționari și, analizându-i, am ajuns la concluzia că cei care, din cauza unor împrejurări traumatice cumplite, pentru supraviețuire și-au restructurat, conștient sau inconștient, forul lor interior, structurile psihice s-au modelat și remodelat mereu, psihicul lor s-a pliat exact
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]