3,208 matches
-
diferite perspective (i utilizînd metode variate. De pild(, dac( sociologiile interac(ioniste "sînt interesate de activitatea cotidian( (n primul rînd că o activitate de cunoa(tere (i comunicare, etnometodologia adaug( acestor dimensiuni o dimensiune practic(: ceea ce-l intereseaz( pe cercet(torul etnometodolog este ansamblu "etnometodelor" al "ra(ionamentelor sociologice practice", modul (n care membrii unei colectivit((i organizeaz( (i gestioneaz( practic activit((ile lor cotidiene"3. (n felul acesta, interviul comprehensiv, povestea vie(îi, (ntrevederea, convorbirea (i diferite forme ale observa
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
sociologice de la Bucure(ți, realizate sub conducerea lui D. Gusti. El socotea monografiile sociologice "ca mijloace perfec(ionate de observa(ie" (i (n care se acord( prioritate observa(iei directe 4. Că activitate de teren, observă(ia solicit( din partea cercet(torului o mare suple(e (i sociabilitate, pentru a intra (n interac(iune cu ceilal(i (i a face fă(( celor mai diverse situa(îi. (n sens restrîns, observă(ia mai poate fi utilizat( atunci cînd se impune (nregistrarea unor date
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ceilal(i (i a face fă(( celor mai diverse situa(îi. (n sens restrîns, observă(ia mai poate fi utilizat( atunci cînd se impune (nregistrarea unor date. Este (i cazul observa(iei, (n care se exclud toate interven(iile cercet(torului (n mediul studiat. El este un anonim perfect integrat. Desigur, se mai pot (ntîlni (i alte clasific(ri ale observa(iei, fie (n func(ie de gradul de sistematizare (sistematice (i nesistematice), fie (n func(ie de durată desf((ur
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ie. Ceea ce nu trebuie s( lipseasc( din proiectul cercet(rîi sînt etapele necesare realiz(rîi observa(iei, chiar dac( uneori ele au doar un caracter orientativ. Dup( H. Peretz, acestea ar fi (n num(r de (apte: leg(tură cercet(torului cu mediul studiat; intrarea (n mediu; stabilirea cercet(torului (n mediul studiat; dezvoltarea rela(iilor; culegerea de date; redactarea notelor; codificarea (i prezentarea rezultatelor. "Observa(ia direct( impune o rela(ie social( cu mediul studiat; aceast( rela(ie este adesea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
rîi sînt etapele necesare realiz(rîi observa(iei, chiar dac( uneori ele au doar un caracter orientativ. Dup( H. Peretz, acestea ar fi (n num(r de (apte: leg(tură cercet(torului cu mediul studiat; intrarea (n mediu; stabilirea cercet(torului (n mediul studiat; dezvoltarea rela(iilor; culegerea de date; redactarea notelor; codificarea (i prezentarea rezultatelor. "Observa(ia direct( impune o rela(ie social( cu mediul studiat; aceast( rela(ie este adesea centripet(, deoarece observatorul trebuie s( se adapteze la o
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
mijlocul unui mediu pentru a-l studia, sociologul sau cercet(torul, de(i (narmat cu instrumente tehnice, metodologice, va trebui s( fac( fă(( (ntîlnirii cu cel(lalt. Dac( lumea este o "reprezentare a Celuilalt"8, (n ce m(sur( cercet(torul poate s( "redea" o imagine cît mai fidel( a realit(ții studiate, date fiind dificult((ile de ordin lingvistic, spa(io-temporal, cultural etc. ? Gilbert Durand remarc( dou( moduri de care dispune con(tiin(a pentru a-(i reprezenta lumea. "Unul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
devin( real( prin (ns((i natură definirii ei. (n felul acesta, toate opiniile, credin(ele, miturile, toate informa(iile culese cu privire la realitatea social( au o anume (nsemn(țațe (n construirea imaginii unei lumi. Interesant( ni se pare pozi(ia cercet(torului (n cazul studierii unor societ((i a(a-zis "primitive", caz în care nu poate r(mine insensibil la bog((ia mitologica, poetic( (i simbolic( a acestor spa(îi. "Aceste societ(ți par s( suplineasc( absen(a progreselor tehnologice, absen
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cu populă(iile indigene ale Malaneziei, de pe coasta Pacificului (1915), motiv pentru care este considerat (n lumea speciali(tilor drept fondatorul observa(iei directe. Cu aceast( ocazie, el a experimentat limitele rela(ion(rîi cu cel(lalt, (ntre un cercet(tor occidental (i o lume cu totul diferit(. Iat( ce scria (n notele de jurnal publicate (n 1962: "Ci(iva indigeni se (ngr(m(deau (n jurul nostru mai ales dac( sim(eau tutunul (...) Însoțitorul nostru alb are metodele lui obi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
it( (n chip neobi(nuit. Astfel, Charles Booth cu S(racii Londrei, W.E.B. Dubois cu Negrii din Philadelphia, E. Goffman cu Azilul sau numeroasele cercet(ri ale (colii de la Chicago sînt exemple (n care, folosind metodă observa(iei, cercet(torii au tr(it experien(e deosebite. Observa(ia a(a cum am mai spus-o poate fi practicat( (n mod diferit, de la caz la caz, (ns( ce se (ntîmpl( atunci cînd Cel(lalt, pe care trebuie s(-l studiem (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pe care (i-o face observatorul despre Cel(lalt depinde fatalmente de limbaj (mimic(, gestic(, cuvinte, ezit(ri etc.), de mul(imea semnelor ce apar (ntr-un anume context interac(ional. Toate au o (nc(rc(tur( simbolic( care, decriptat( conving(tor, poate oferi o imagine cît mai fidel( a Celuilalt. Referindu-se strict la lingvistic(, Gilbert Durand o consider( ca fiind modelul unei gîndiri sociologice, deoarece "simbolismul filologic nu poate s( trimit( decît la o semnifică(ie sociologic("13. Manieră de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
îi este observa(ia (i interpretarea. De(i posibilitatea într(rîi observatorului (ntr-un anume context social este condi(ionat( fie de diferen(ele ce se reg(sesc (n cadrul societ((îi, fie de o serie de caracteristici personale ale cercet(torului (vîrst(, sex, etnie, clas( social(), acestea pot fi surmontate dac( exist( dorin(a real( de comunicare (i cunoa(tere reciproc(. Care va fi rezultatul? (ntîlnindu-l pe Cel(lalt (i cunoscîndu-l, ajungem (n cele din urm( s( (tim cine sîntem, s
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
un altul. (n consecin((, paradigmele ce sînt (nlocuite unele cu altele au un caracter incomensurabil. (n eseul (mpotriva metodei: schi(( a unei teorii anarhiste a cunoa(terii (1975), P. Feyrabend atac( metodologiile curente tip "lege-(i-ordine" (i enun(( urm(torul principiu: "merge orice". (n (tiin((, teoria (i experien(a, contextul descoperirii (i contextul argument(rîi se afl( (ntr-o interac(iune dinamic(. Ceea ce ar asigura reu(ita unei teorii nu ar fi nici con(inutul ei empiric, nici faptul c( ar
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
i tehnic( speculativ(, azi observa(ia este trecut( (n rîndul metodelor (i tehnicilor principale de lucru, ce pot s( ofere informa(îi cu valoare de fapte (i nu de opinii. Caracterul suplu, u(or maleabil (i mai pu(în constrîng(tor al observa(iei las( mare libertate cercet(torului (n explorarea realit((îi. Astfel, chiar (i (n econo-mia anarhismului epistemologic propov(duit de P. Feyrabend, observă(ia ((i g(se(te un loc, f(r( a mai vorbi de alte sisteme
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
n rîndul metodelor (i tehnicilor principale de lucru, ce pot s( ofere informa(îi cu valoare de fapte (i nu de opinii. Caracterul suplu, u(or maleabil (i mai pu(în constrîng(tor al observa(iei las( mare libertate cercet(torului (n explorarea realit((îi. Astfel, chiar (i (n econo-mia anarhismului epistemologic propov(duit de P. Feyrabend, observă(ia ((i g(se(te un loc, f(r( a mai vorbi de alte sisteme (i teorii care o presupun de la bun (nceput
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
apoi, ce e r(u (n a gîndi realitatea deta(a(i, con(tien(i c( mai poate fi văzut( (i cercetat( (i (ntr-o alt( manier(? Poate c( azi acest "caracter slab al gîndirii" are (i o calitate "tare". "Cercet(torul (ție c( locul din care vorbe(te este cel al finitudinii sale, c( situa(ia devine esen(ial temporal( (i contingent("21. Sociologic vorbind, trebuie s( spunem c( nu putem avea preten(ia de(inerii cheii, a adev(rului absolut
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
apar, (n cele din urm(, sub forme episodice sau anecdotice considerate ca fiind tipice (i adesea pu(în analizate. Aceast( utilizare vag( s-ar potrivi mai degrab( unei forme de preanchet( rapid( (naintea (ntrevederii sau chestionarului. (n acest caz, cercet(torul nu particip( cu adev(raț la via(a mediului social studiat. 3) Observa(ia este deseori identificat( cu expresia "muncă de teren" din etnografia francez( sau cu cea de "field work" din tradi(ia antropologic( englez( sau din cea a
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
field work" din tradi(ia antropologic( englez( sau din cea a etnografiei nord-americane. Ea semnific( o prezent( sistematic( (i adesea prelungit( chiar la locul de anchet(, (n sînul grupului social studiat. Pe parcursul acestui lung sejur, datele sînt culese de cercet(tor sau de echipa de cercet(tori: a) (n preajma persoanelor, utilizînd o diversitate de procedee numite "reactive", precum (ntrevederea pe baz( de (ntreb(ri sau de procedee "non-reactive", precum observa(ia locurilor, a evenimentelor, a actelor sau cuvintelor ce (în
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
prim( tentativ(. O observa(ie sistematic( se repet( conform unui calendar stabilit. Acest ultim sens al observa(iei asupra locului trebuie precizat: vom exclude din acest cîmp toate formele de observa(îi a situa(iilor construite sau provocate de cercet(tor, precum cele din laborator sau întîlnirile organizate (i animate pentru a provoca reacțiile unui grup deja existent (un atelier, o clas(, un serviciu) sau unui grup special format cu aceast( ocazie. (Webb et al., 1970(. Vom l(să deci la
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
grup special format cu aceast( ocazie. (Webb et al., 1970(. Vom l(să deci la o parte observa(iile experimentale de psihologie sau de psihologie social( (i observa(iile de studiu calitativ al marketingului. (n observa(iile studiate aici, cercet(torul nu va avea nici un proiect de deturnare a ac(iunii de la derularea să normal(, nici de antrenare a participan(ilor (n acte str(ine de propria lor perspectiv(. El va observa f(r( s( propun( participan(ilor nici un scop său
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
îi (i medii sociale, dar care nu pot cu nimic prejudicia atitudinile pe care observatorul va trebui s( le adopte (n func(ie de situa(ia pe care o va descoperi pe parcursul anchetei sale. Observa(ia (l (nva(( pe cercet(tor simultan ceea ce poate el s( (nve(e de la un anume mediu de cercetare (i cum poate mai bine s-o fac(. Penetrînd mai bine (n mediu, cercetătorul (nva(( mai bine a se orienta (n el (i a se plasa acolo
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
decît enun(area de procedee standardizate utilizabile (n orice studiu sau intangibile pe parcursul etapelor unui singur studiu. Astfel, etapă cea mai delicat( a studiului, intrarea (n sînul unui mediu mai mult sau mai pu(în str(în, reliefeaz( imediat cercet(torului ceea ce se a(teapt( de la to(i participan(îi (i de la diferi(îi angaja(i care se ocup( de aceast( situa(ie. Marile decizii de principiu luate (nainte de a fi acceptat de un mediu necunoscut se pot dovedi inaplicabile
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
sens (i (ndeosebi al patrulea), destul de jos (n ierarhia metodelor de cunoa(tere (i (n utilizarea lor. 1) (nv(((mîntul a considerat mult timp observa(ia că o metod( subiectiv( de culegere a pove(tilor (i scenelor (n care cercet(torul intervine el (nsu(i, derogînd astfel dou( principii "(tiin(ifice" ale disciplinei: distan(a total( fă(( de mediu (i reprezentativitatea statistic(; 2) Ucenicul sociologic trebuia mai întîi s( cunoasc( teoriile generale ale disciplinei, (nainte de a se lansa (n colectarea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
s( precead( analiza datelor (i nu s( emane din acestea. 4) Observa(ia se preta destul de greu la dou( principii de diviziune a muncii (n sociologie: a) utilizarea de grile omogene pe tot parcursul unei anchete de acela(i cercet(tor sau de un ansamblu de cercet(tori; b) cercet(rile ghidate (ncepînd cu laboratoarele sau sub (ndrumarea cercet(torilor reputa(i (mpart sarcinile (ntre anchetatori, anali(ți (i redactori. Semnatarii raportului final nu particip( decît rar la ancheta propriu-zisă. 5
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
dou( tradi(îi (n (tiin(ele sociale: antropologia (i sociologia. Ar fi riscant s( spunem care dintre cele dou( discipline o precede pe cealalt(. Observa(ia populă(iilor (n mod radical diferite de observatorul european a debutat cu c(l(torii, misionarii (i antropologii (termenul datînd din sec. al XIX-lea). (n mare parte, ace(ți observatori nu puteau comunica cu popoarele vizate (i nu dispuneau de nici o documentare, decît dac(, eventual, existau scrieri ale predecesorilor lor. Tr(s(turile specifice
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Cît(m: Cushing (n Statele Unite, Malinowski (n Insulele Trobriand, Evans-Pritchard (n Sudan, Margaret Mead (n Noua-Guinee, Marcel Griaule la Dogoni, Geertz la Băli. În afara faptului c( aceste observa(îi au fost desf((urate (n societ((i complet str(ine cercet(torului, ele au fost tot timpul (nso(ițe, sugerate (i comentate de informatori (i traduc(tori, aceștia furnizînd adesea un num(r de informa(îi superior datelor culese de cercet(tor. Obiectele studiilor lor sînt destul de des limitate la practicile (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]