828 matches
-
de viață al comunităților preistorice. Acestea trec de la stadiul seminomad la cel sedentar, amenajând așezări 28 agrare cu rețea stradală, în care se realizează o bogată creație materială și spirituală. Tehnica șlefuirii, perforării și înmănușării uneltelor de piatră, inventarea olăritului, torsului, țesutului, prelucrarea aramei și aurului denotă trecerea la economia productivă. în vechea civilizație europeană, după cum a denumit-o Marija Gimbutas, a fost inclus și spațiul dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, aici manifestându-se o ceramică pictată în culorile alb, negru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul obștii. Sunt indicii și despre practicarea meșteșugurilor, circulația mărfurilor, prelucrarea minereului de fier, a lemnului, producerea uneltelor și a obiectelor de uz gospodăresc, olăritul torsul, țesutul, râșnitul cerealelor. Pentru secolele VII-IX d.Hr. în Moldova întâlnim două tipuri de așezări: a) așezări deschise și b) așezări întărite cu valuri de pământ și șanțuri de apărare Suprafața așezărilor deschise putea ajunge la 20 ha și erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu era ușoară. Lâna de pe oaie era spălată în mai multe ape, se usca pe gard, urma scărmănatul, despărțitul firelor bătute, apoi era foșalată, se făceau caiere și se torceau. În unele zone erau „mașini” de scărmănat și foșalat, de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era torsă și se foloseau ca fire de urzeală, iar în absența acesteia, se folosea urzeală de cânepă la țesut covoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bărbatului, cât și de cele care țin de munca femeilor. Claca se organiza atunci când era nevoie ca un volum mare de muncă să se desfășoare în timp scurt: strânsul recoltei amenințate de intemperii, construcția unei case, a unei anexe gospodărești, torsul, țesutul și cusutul, când se aștepta un eveniment în familie, o căsătorie, o nuntă. Beneficiarii clăcii (toți erau și beneficiari și participanți) erau datori cu mâncare și băutură, ba se întâmpla să fie și distracție, muzică și joc, cu strigături
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și mai târziu, căci știa bine cuibarul poveștilor. Și n-a nimerit rău: Mihai era la Iași. [...] Venind pe acasă s-a dus și pe la Gafton [mânăstirea Agafton, n.n.] și acolo într-o seară maica Fevronia a făcut șezătoare de tors lâna și au venit la acea șezătoare mai multe călugărițe, și una dintre ele, anume Zenaida, a spus povestea lui Călin. Mihai a ascultat-o, a luat notițe și a versificat 32. Era și Harieta acolo, care spune același Matei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prin aceeași credință în Tot și în toate. Moșnegii spun așa de frumos povești pentru că ei cred în faptele povestite, fapte care provin la rându-le din timpuri imemoriale. Moșneagul și copilul au aceeași uimire; ei trăiesc și retrăiesc același tors de caier, fiindcă timpul, așezat peste tot în aceleași ritmuri lente, curge la fel pentru ei atât în poveste cât și în realitate. La sat, bolta cerească își trăiește în sufletul și imaginația inocentă a celor căzuți întâmplător pe coaja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lacului și prinse încet, încet cu mâna din fiecare frunte de val câte o stea, ca și când ar fi prins albine de aur, apoi punându-le în poale le aduse în casă și le vărsă pe masă187. Gingășia fără de margini a "torsului" eminescian atinge apogeul în proza de inspirație folclorică Făt-Frumos din lacrimă 188. Ceea ce-a realizat poetul în acest text cu înmiit substrat fantastic este greu de "tradus". Acel ceva inexprimabil (echivalent dorului) se poate reda numai direct, singur citatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
4. Așadar, întregul operei poetice va fi tratat ca un ghem incandescent; nu se caută nicăieri un fir, precum în mitul Ariadnei, pentru a ajunge la celălalt capăt. Munca nu și-ar avea rostul cuvenit, iar vălmășagul existent în întregul torsului său ar duce la ceea ce Eminescu însuși n-ar fi vrut, căci un scriitor genial se prezintă într-un raport de perpetuă egalitate cu sine, nu prin situarea la același nivel a etapelor creațiilor sale, ci prin unitatea invulnerabilă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
moartea cu propria-i cântare. O muzică atât de rafinată se întrețese în Mortua est!, încât din durerea morții răzbate doar vraja ei diafană: O rază te-nalță, un cântec te duce/ Cu brațele albe pe piept puse cruce,/ Când torsul s-aude l-al vrăjilor caier/ Argint e pe apă și aur în aer176. În tinerețea ipoteșteană înclinația poetului spre o imaginară criptă, după moartea prematură a iubitei, este grăitoare: Alege-ți o cruce, alege-un mormânt/ Și zi: Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nud de bărbat donat de mine, Înainte de război și pentru care am dovadă de primire. Vezi ce s-a făcut? Eu l-am trimis fără ramă și nu-i de mirare să stea pe undeva În aceeași stare. Este un tors de bărbat În guașă. Dacă afli ceva scrie-mi și mie. Și acum o rugăminte. Am nevoie de data morții pr. Vasile Șoldănescu și nu-i pot da de urmă. Este Înmormântat la biserica din Oprișeni. Poate scrie pe mormânt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Întrebă el zâmbind. Da, da, presupun că puteți spune asta. Dar niciodată n-a mers nimic rău. Nu cu Mike. Se pricepe foarte bine la meseria lui. Vocea ei era caldă. Laudă? Afecțiune? Sub ei, motorul se liniști până la un tors egal, apoi se auzi bufnetul greu când alunecară În docul cimitirului. Brunetti se ridică În picioare și urcă scara Îngustă spre punte, oprindu-se În vârf să țină deschisă o parte a ușii batante ca să-i permită doctorului să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Ah! atei, nu temeți iadul ș-a lui Duhuri - liliecii? Anathema sit! - Vă scuipe oricare motan de treabă, Nu vedeți ce-nțelepciune e-n făptura voastră chiară? O motani fără de suflet! - La sgîriet el v-a dat ghiară Și la tors v-a dat mustețe - vreți să-l pipăiți cu laba? Ii! că în clondir se stinge căpețelul de lumină! Moșule, mergi de te culcă, nu vezi că s-a-ntunecat? Să visăm favori și aur, tu-n cotlon și eu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
veni iarna și nu mă mai puteam duce... Am început a cobi de dor și m-am îmbolnăvit. Stam închircit într-o blană pe cuptor și doream să mor... când deodată aud zurgălăi de sanie. Mama intră în casa de tors; era îmbracată într-o rochie moare neagră și pusese mănuși pe mînile ei foarte mici. - Unde mergi, mamă? întreb eu. Mă lași să mor singur... - Nu, dragu mamei, n-ai să mori, zise ea zâmbind. Mă duc în vecini la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îi cădea pe umeri. M-a luat aproape pe sus. Până la acel moment nu cunoscusem femei longobarde. Erau strânse toate în gineceu, un căsoi cu acoperișul jos, pe care-l luasem drept hambar. Stăteau printre războaie și alte instrumente de tors, coșuri pline ochi de lână și in, lăzi, dulapuri pline de pânze și de piei, vase cu tăciuni stinși. M-am plecat în fața celor măritate, femeile care aveau la brâu funde colorate. Am fost întâmpinat cu un murmur de mulțumire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
unei zile. Glasul cântărețului era puternic, ca și cum nu ar fi trăit nici greutățile lumii, nici vreo altă suferință omenească. Melodia era un cântec popular de la sfârșitul secolului trecut, dar fiicele fermierilor din Owari Îl prefăcuseră În cântec pentru cântat În timpul torsului. „Ei, să fie oare Hiyoshi?“ se Întrebă ea, când drumețul ajunse la poala colinei. Ducea o boccea murdară În spate, iar, pe umăr, un toiag din bambus la capătul căruia atârna un săculeț. Se miră cât de mult crescuse Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și corturi improvizate. Yoshimoto transpira mai mult decât oricine. Se obișnuise cu viața bună și, trecând de patruzeci de ani, se Îngrășase și arăta grotesc. Era limpede că acele manevre Îl puneau la grea Încercare. Peste trupul său corpolent, cu tors prelung, purta un kimono de brocart și o platoșă albă. Coiful, peste măsură de mare, avea un grumăjer din cinci plăci și era Încununat cu opt dragoni. În plus, purta sabia lungă numită Matsukurago, care se afla În familia Imagawa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
o nouă știință a minții, ceea ce acum este cunoscut sub denumirea de psihologia de aptitudini (psihicul este o unitate organizată ce are capacitatea de a acționa potrivit unor nevoi precum autoconservarea, dorința, milă, etc.). ¶ James Hargreaves construiește mașină de filat/tors (o brevetează în 1770); primul model filează 8 fibre textile simultan; ulterior modelele sale vor putea filă 120 de fibre. Va ajuta la automatizarea industriei textile. ¶ Moare William Hogarth. ¶ Se naște Ann Radcliffe. *1765 Apare volumul Reliques of Ancient English
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
motor cu aburi realizat în 1765 care va juca un rol fundamental în Revoluția Industrială. ¶ Joseph Cugnot realizează primul automobil bazat pe forță aburului (merge cu o viteză de 3,6 km/h). ¶ Richard Arkwright brevetează prima mașină de filat/tors hidraulică (spinning mill); fiind prea mare și prea scumpă pentru a fi utilizată în ateliere mici, aceasta devine și ea una dintre invențiile cheie ale Revoluției Industriale britanice. ¶ Societatea Filosofica Americană din Philadelphia (propusă de Franklin în 1743) devine întîia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sînt construite prin adăugarea succesiva de celule elementare ce au o geometrie constantă (determinată de compoziția chimică); astfel ajunge să formuleze legea geometrica a cristalizării. Întemeiază astfel cristalografia. ¶ Richard Arkwright construiește o fabrică echipată cu mașinile sale hidraulice de filat/tors: devine părintele sistemului modern de fabrică. ¶ Moare Lessing. ◊1782 [vîrstă: 24 ani] La 18 august, după ce a curtat-o vreme de un an (și după ce mai avusese o relație amoroasă nereușită), Blake se căsătorește cu Catherine Butcher (sau Boucher) (născută
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face împletituri, dar și tablouri din paie de grâu, culese atunci când acesta dă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
deregi), de poartă, mici obiecte de uz, ceea ce se numește de regulă „plastica mică”. Crestătura, ornament realizat cu multă migală, se aplică obiectelor mărunte, pe spații nu prea mari și conturează anumite linii. Se întâlnește în special la furcile de tors, linguri etc. Incizia, desenarea cu vârful cuțitului pe lemn și apoi colorarea cu suc de plante, este tehnica preferată de păstori pentru împodobirea bâtelor. Cele mai răspândite, dar și cele care duc la efecte artistice deosebite, sunt tehnicile care se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce se constituie dintr-o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
subliniem atestarea veselei de lemn la daci, pe care se află, probabil, și „dintele de lup”. Tot frecvent apare și linia frântă sau în zigzag. Motivul acesta este cunoscut sub numele de „zimți” și apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii. Cercul sau ochiul apare ca un ornament decupat sau incizat, întâlnindu-se foarte des și în decorul ceramicei precucuteniene, precum și în ceramica epocii La Tène. Cu timpul, însă, motivul cercului s-a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
di Firenze antică (Florența, 1955), LXXI, fig. 16 (retip. 1978, LXXVII, fig 16). Ușa laterală deasupra căreia se găsea tabernaculul Ricci nu este vizibilă. În prim plan o vedem pe Maria, sfântă eponima a bisericii, așezată lângă o roată de tors și citindu-i Pruncului Iisus. Reproduceri ale acesteia și altor ilustrații din manuscrisul Rustici se găsesc de asemenea în G. Fanelli, Firenze architettura e città, 2 vol. (Florența, 1973), ÎI, 64-66, fig. 350-384. Manuscrisul datează din 1447 sau la scurt
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]