1,417 matches
-
că pricepe, că la cea mai mică ironie aș fugi, fie că îl interesează panicile care se petrec veșnic în mine. Poate că nici nu face prea multe socoteli, ci numai, după ce se războiește cu toată lumea, se simte bine în tovărășia unuia care se admite învins de mai înainte. Probabil că în lungile noastre conversații asupra vreunui adevăr general omenesc noi nu făceam decât să ne iscodim reciproc, eu ca să aflu anumite explicații asupra întîmplărilor mele tragice, iar el ca să asiste
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
port deveniseră așa de asemănătoare, încît, ca să nu ascund nimic, pot mărturisi că boala lui Viky mă bucură. Aveam să scăpăm pentru câteva zile de o persoană care ne turbura intimitatea, oricât de discretă ar fi fost și mereu în tovărășia altora. Iar dacă mai trecea până la noi, o făcea numai din politețe, căci cu noi nu putea să aibă nici o distracție.) Trebuie să ne ducem la Cavarna până la vindecare, în fiecare zi, să schimbăm atmosfera, să ieșim puțin între oameni
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fapte. - Pentru că mi-au fost esențiale. Toată experiența mea de viață pornește de acolo. Nu vei vrea poate să iau argumente din grija mea de student, când voiam la vreun examen să iau bilă albă în loc de roșie! - Dar devine intolerabilă tovărășia dintre noi, dacă discutăm nu-mai despre ceea ce s-a întîmplat! - Nu trebuia să se întîmple nimic! - Totul a fost numai din pricina ta! - Bine ca te poți consola așa de iute! - Și, în definitiv, puteai să împiedeci de la început orice. Dimpotrivă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
i se potrivește deloc grațioasei Viky, care niciodată nu și-a pus întrebări prea profunde. Cu silueta ei delicată, îmbrăcată cu cel mai bun gust, cu nasul puțin în vânt, cu râsul frumos, care îi luminează întreaga față, mereu în tovărășia băieților, glumind cu toții, dar știind cum să păstreze distanțele, așa am știut-o pe Viky! și acum, deodată, s-o imaginez țeapănă, galbenă, plecând în călătoria fără capăt, singură, descifrând taine sau strecurîndu-se, strigoi, printre umbrele nopții. Acum, altă Viky
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
important vreunui ministru decât în mijlocul salonului pentru că până și telefonistul făcea parte din organizația carbonară... Revoluția urma să izbucnească în ziua de 28 ianuarie 1908. Regele se afla, de la începutul lunii, la Vila Viçosa, unde se dusese să vâneze în tovărășia Prințului moștenitor, Luis Filip. Primul act al insurecției trebuia să fie arestarea lui Joîo Franco. Fiecare șef revoluționar își avea misiunea sa: tăierea comunicațiilor, revolta militară, agitarea cartierelor marinărești etc. Totul eșuează însă de la început, pentru simplul fapt că Franco
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care, scăpat de soldații lui, schimbase direcția și își îmboldea calul, căutând să se întoarcă între ai săi. Dintr-odată, îl văzu din nou, pe malul ierbos, pe războinicul cu brâu verde, care se dovedea un luptător de temut: în tovărășia magnificului său cal, se mișca necontenit, ferindu-se de sulițele ce se întindeau în zadar să-l atingă, se apăra cu un scut rotund și mânuia cu vitejie sabia. Alți doi huni păreau să-i țină spatele oriunde s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
reveni primul tur de pază. Liniștit, își luă cu el arcul și tolba și merse să se posteze între copaci, aranjându-se între trunchiurile bifurcate și răsucite ale unei sălcii bătrâne. Multe ore mai târziu, Metronius își trezi, unul câte unul, tovarășii, scuturându-i cu putere. — E cineva lângă colibă, îi șopti lui Sebastianus. Au și torțe. Nechezatul unuia dintre cai se auzi ca o confirmare. Cât ai clipi, cu armele pregătite, se găseau cu toții la liziera copacilor. Maliban, singurul arcaș al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Asta e tot. întoarceți-vă la locurile voastre. Simțind că încercarea decisivă era aproape, Divicone venise lângă el cu crucea, ținând-o cât putea de sus, pentru ca toți să o poată vedea. Metronius îl auzi îndemnându-și cu glas puternic tovarășii, cu un buchet de citate biblice, să lupte în apărarea libertății lor, a dreptății și mai ales a credinței, dar nu se îngriji de el, fiindcă atenția sa era toată concentrată asupra luptei ce se desfășura acum înaintea sa. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
strigătele de furie ale combatanților, printre care, când și când, se auzea vocea, acum răgușită, a lui Divicone, care, deși îmbrâncit din toate părțile, ținea sus, ca să se vadă bine, crucea, deasupra acelei maree mișcătoare și își îndemna fără încetare tovarășii la luptă, intonând psalmi prin care cerea ajutorul divin. „Dumnezeul meu - striga - fă din ei pleavă risipită de vânt... Urmărește-i cu furtuna ta și spulberă-i cu uraganul tău!“ în acea amestecătură, măiestria superioară a turingienilor în folosirea armelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și se avântă în galop. Ajunse în tabăra legiunii bagaudice puțin înainte de apusul soarelui. îi spuseseră că, în timpul nopții, oamenii lui Ambarrus - unitate unică în întreaga armată - sărbătorise la lumina focurilor de tabără, comemorându-i astfel, după propriile uzanțe, pe tovarășii căzuți și sărbătorind totodată victoria împotriva turingienilor, cu atât mai prețioasă cu cât era ceva de neînchipuit pentru ceilalți comandanți. Sebastianus fusese aproape la fel de surprins ca și Magister și nu putea să nu se gândească la ultima sa discuție cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
părăsit casa noastră pentru totdeauna. Din cauza datoriilor, bunica mea a pierdut-o. I-a fost luată și dărâmată. Azi locul unde a fost casa e o bucată din ograda unei biserici. Ne-am dus la țară, unde tatăl meu, în tovărășie cu un frate al mamei și cu altă rudă, au luat în arendă o moșioară. Țin minte această primă călătorie a mea (căci călătoria ce am făcut-o când eram de jumătate de an, într-o iarnă, de la Tîrgu-Frumos, unde
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
stăteam cu un elev din clasa VI, N. Savin. Alăturea stătea un coleg de-al lui Savin, Moscu, iar a treia casă stătea Raicu Ionescu. Aceștia, împreună cu un altul, un prieten al lui Moscu, și împreună cu mine, am format o tovărășie, bazată pe prietenie, pe tovărășie de idei, pe comunitate de idealuri. Dar înainte de a vorbi de această tovărășie - înainte de a se înjgheba societatea noastră - am avut să mai trec printr-o durere. În ianuarie, am primit o scrisoare de la un
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
clasa VI, N. Savin. Alăturea stătea un coleg de-al lui Savin, Moscu, iar a treia casă stătea Raicu Ionescu. Aceștia, împreună cu un altul, un prieten al lui Moscu, și împreună cu mine, am format o tovărășie, bazată pe prietenie, pe tovărășie de idei, pe comunitate de idealuri. Dar înainte de a vorbi de această tovărășie - înainte de a se înjgheba societatea noastră - am avut să mai trec printr-o durere. În ianuarie, am primit o scrisoare de la un prieten din Roman, că moșul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
iar a treia casă stătea Raicu Ionescu. Aceștia, împreună cu un altul, un prieten al lui Moscu, și împreună cu mine, am format o tovărășie, bazată pe prietenie, pe tovărășie de idei, pe comunitate de idealuri. Dar înainte de a vorbi de această tovărășie - înainte de a se înjgheba societatea noastră - am avut să mai trec printr-o durere. În ianuarie, am primit o scrisoare de la un prieten din Roman, că moșul meu Teodor, acela care mă dusese în Bârlad, a murit. Murise de boală
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
bărbatul, pe când femeia e contrariul lui. Sunt oameni pentru care viața e insuportabilă, iar acceptarea morții imposibilă. Nu-ți sunt scumpe încrețiturile de pe fruntea și de la ochii femeii tale? Gîndește-te bine că încrețiturile astea s-au făcut în lun-ga voastră tovărășie de griji și de nevoi. Gîndește-te bine că ele sunt semnul că se apropie vremea când tu și tovarășa ta aveți să vă despărțiți pentru totdeauna. Gîndește-te că asta e fața râzătoare pe care o așteptai cu pieptul înfrigurat în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
e rău și de a ajuta la triumful binelui. Aceștia sunt oameni "luptători"'. 3. "Multe dureri-s, puține plăceri", a zis marele nostru poet,repetînd o melancolică banalitate. Și încă mai puține sunt plăcerile pe care i le pricinuiește omului tovărășia aproapelui său, căci fiecare om e o lume deosebită, cu ambițiile și, mai cu seamă, cu egoismul ei... Nu în relațiile personale pune omul ce are mai bun, căci, în ciocnirea dintre suflete, ce are mai bun se duce, adesea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
fără legătură cu pământul prozaic și fecund.) 28. În adevăr, într-o căsnicie când și bărbatul și femeia duc o viață laborioasă, când n-au imaginația bolnavă, când toată vremea sunt cu treabă și când caută o fericire curată în tovărășia soțului în ceasurile de odihnă, niciodată astfel de soți nu se vor dezgusta unul de altul. VIAȚĂ ȘI MOARTE 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu treceniciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
-o direct și indirect cu complimente intempestive și stîngace: Domnișoara cea mai frumoasă din Bălțătești" - "Surioara matale trebuie să-ți fie dragă tare și seamănă așa de bine cu mata". Bine că n-a spus fiică! (Acum zece ani, în tovărășia unei femei ca Adela, ipoteza doamnei Sabina ar fi fost alta!) Cât despre asemănare! Sunt înalt ca și Adela, încolo... Eu sunt "brun, ochii negri, nasul potrivit", întocmai ca în pașaport. Un singur lucru n-a greșit doamna Sabi-na: "dragă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
singură - grădina publică, cu două ieșiri pe două străzi, mare cât o livadă mică boierească, dar îmbietoare prin umbra copacilor, bătrâni, crescuți în neregulă. Grădina era aproape pustie. Numai câțiva derbedei dormitau ici și colo, pe capete de bănci. Lunga tovărășie din ziua asta, singuri printre oameni necunoscuți și pe drumurile deșarte, ca și senzațiile neobișnuite simțite în comun acolo pe munte, își produceau acum efectul. Bariera dintre noi slăbi. Discuția deveni mai liberă, mai intimă, cu un caracter mai personal
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de minunat, cât de lucid, cât de frumos, de greu și, prin urmare, adevărat! Pentru prima dată în viața mea cunosc bucuria responsabilității. Oppenheim doarme buștean. Ar trebui să dorm și eu, dar nu pot. Cineva trebuie să-i țină tovărășie omului fericit.“ Am citit însemnarea de mai sus o singură dată, pe urmă am închis jurnalul și l-am luat cu mine în dormitor. L-am așezat la loc în geanta de voiaj a lui Seymour, de pe pervazul ferestrei. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
tovarășilor Îmbrăcați În haine lungi de piele, cerând Îndurare pentru copiii și bărbații lor ce luară calea pribegiei. „Vă lepădați de pământ?“ - le-au Întrebat hainele de piele. Femeile și-au plecat neputincioase capetele În piept. „Bărbații voștri, au zis tovarășii, s-au dovedit a fi nu numai lași, ci și trădători de patrie... Semnați aici și pentru ei...“ „Dacă semnăm, Îi veți ierta?“ „Îi vom ierta, răspunseră șepcile de piele, punându-și revolvere pe masă... Însă cu o condiție, adăugară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
avea un gust la fel de fad ca berea răsuflată, pe care se străduiau s-o bea amestecând-o cu alcoolul. Un timp șezură așa, sporovăind În dorul lelii. Dar stinghereala ce-i cuprinse era atât de mare, Încât Încetul cu Încetul tovarășii de beție ai lui Ippolit, sub un pretext sau altul, părăsiră adunarea. Rămânând singur În depozit, Își trecu mâna cu degetele răsfirate prin părul năclăit de sudoare, simțind cum Royal-ul ingurgitat cu atâta patimă Începe să-l răpună. Mai Întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
-ți cuviincios...!” „Mă nemernicule, cu mine nu ești toavarăș, ai Înțeles...? - se holbă colonelul la el aruncând capul Înainte, determinând straturile groase de slănină din jurul gâtului și al fălcilor să oscileze vizibil. Odată intrat pe porțile acestei instituții, a dispărut tovărășia...!! „Am Înțeles, dacă nu am de ales. Nu Înțeleg Însă de ce zbierați la mine și de ce sunt acuzat fără probe evidente de vinovăție...? Dacă Întradevăr doriți să deschideți o anchetă, ei bine, persoana se află alături lângă dv. Maiorul Huzum
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
că vine bomba cu neutroni. Organizau marșuri ale păcii. Îmi amintesc instructajul pentru unul dintre ele: - Toași, ne adunăm cu toții pă întreprideri, ca niște pâraie și ne adunăm în Piața Cinema Gloria, ca un șuvoi, apoi ne vom uni cu tovarășii din alte sectoare pe Magheru, așa, într-un fluviu care se va revărsa ca-ntr-un ocean în Piața Comitetului Central. Toași, vă dau bilețele cu lozinci și acum le și repetăm: Cea-u-șescu pa-ce! România comunism, Ceaușescu eroism! Vrem fur-na-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în curând o să-i bage și în pământ, fără să apuce pensia. Acum câțiva ani au venit nemții și-au propus să monteze niște filtre, să oprească poluarea, cu condiția să le rămână lor cimentul pe care îl filtrează. Da’ tovarășii de la partid nu au fost de acord, iar tâmpitul de Todea activistu’, cu figura lui de strung din primul război mondial, a venit la școală umflat ca o căpușe să ne spună că noi suntem patrioți și nu ne vindem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]