1,203 matches
-
un subiect sensibil, care a fost acaparat și deformat cu insistență de ideologia național-comunistă. Manualele din ultimele decenii ale secolului XX au administrat cu dificultate această chestiune, prin descompunerea narațiunii într-un șir de expuneri-standard despre populațiile preistorice, indo-europenizare și traci, geți și daci, daci și alte civilizații mediteraneene, Burebista, Decebal, lupte cu romanii, provincia imperială Dacia, romanizarea dacilor, retragerea aureliană, continuitatea daco-romanilor, creștinarea lor și disoluția migratorilor în masa autohtonilor latinofoni. Această aglomerare de episoade se încheia cu asimilarea slavilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
decât o luptă permanentă pentru independență și unitate. Axioma preexistenței unui "întreg" național românesc a fost intens cultivată în anii '70-'80, fiind construită, la rândul său, pe o altă fixație, aceea a continuității etnice și statale milenare, prefigurată de traci și perpetuată până la "epoca" lui Nicolae Ceaușescu. 51 Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, Istoria Românilor, de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994, p. 212. 52 Ibidem, p. 224. 53 Ibidem, p. 225
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru cursul inferior al școalelor secundare, 1941, p. 4. 269 Ibidem, pp. 11-12. De altfel, prima lecție se intitula "România întregită". Abia după acest text de actualitate, manualul revenea la firul cronologic obișnuit, derulat de la "Popoarele vechi ale patriei noastre. Tracii, Geții și Dacii. Organizarea și cultura lor. Burebista". 270 Ibidem, pp. 192-194. 271 Ibidem, p. 194. 272 Ibidem, pp. 201-202. 273 Ibidem, pp. 203-204. 274 Idem, Istoria Românilor pentru cursul superior, 1944, p. 510. 275 Ibidem, vezi "Cuprinsul" lucrării. 276
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru o perioadă, oferă probleme și soluții-model unei comunități de practicieni" (Kuhn, 1999:60). 2 Teoriile românești nu se regăsesc aici, lor fiindu-le dedicat capitolul următor. 3 Cu referire aici la descrierile făcute unor popoare antice (greci, persani, egipteni, traci ș.a.) în cele nouă cărți ce compun lucrarea Historiae. 4 Cu referire la Ab urbe condita (Istoria Romei de la întemeierea sa). 5 Historiae sau Annales, istoria Romei și a împăraților dinastiei iuliene, sau De origine et situ Germanorum, descrierea originii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe mare până la fluviul Istru, iar când vor fi ajuns la Istru, să lege malurile fluviului printr-un pod și să l aștepte acolo...Înainte de a ajunge la Istru... îi supuse mai întâi pe geți, care se cred nemuritori, căci tracii... i s-au închinat lui Darius fără nici o împotrivire. Geții însă, care luaseră hotărârea nesăbuită de a-l înfrunta, au fost robiți pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci. Darius și grecii În anul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
care se cred nemuritori, căci tracii... i s-au închinat lui Darius fără nici o împotrivire. Geții însă, care luaseră hotărârea nesăbuită de a-l înfrunta, au fost robiți pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci. Darius și grecii În anul 499 Î.Hr, grecii de pe coasta Asiei Mici au început o răscoală generală împotriva perșilor, sprijiniți de atenieni. Persanii au înfrânt-o cu cruzime, în 495 căzând Miletul. Darius a hotărât pedepsirea grecilor. O primă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de el sub raport etnolingvistic: „triburile tracilor poartă în fiecare loc altă denumire, [dar] firea și obiceiurile lor sunt identice.” Ovidiu notează la fața locului varietatea denumirilor populației tracice, vorbind în creația sa tomitană de geți, meterci, colchi, sarmați, panoni, traci, iliri, besi, sciți, bistoni, odrisi, cimerei - la care Plinius adaugă alte multe denumiri c are cuprind și nordul Carpaților și al Mării Negr e. P rintre aceștia se află iazigii sarmați, localizați începând din vecinătatea germanicilor spre est până în Asia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
În legătură cu procesul de valahizare este subliniat faptul că limba tracă poate fi numită substrat doar pentru perioada de în ceput a contac tului lingvistic traco-latin, termenul marcând postura de autohtoni a vorbitorilor traci față de cuceritorii latini. După stabilirea latinilor printre traci, pentru începuturile constituirii limbii române și pentru perioada de devenire a acesteia, ambele limbi sunt limbi-bază. Ceea ce le diferențiază pe acestea nu este factorul timp, ci particularitățile structurale și sferele de aport la constituirea limbii române: latina aduce la constituirea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ai lumii noastre cunoscute, brand-ul nostru de țară este țiganul și pentru a-l cunoaște în toată splendoarea sa nici măcar nu trebuie să vă obosiți ca să veniți în ținuturile carpatine a ca să-l vedeți pe „cel mai liber dintre traci” fiindcă îl întâlniți din Groenlanda până în Australia și din Alaska până în Țara de Foc fiind în orice moment pregătit să cerșească, să fure, să dea în cap, să înșele, să violeze, să ucidă, să mintă și mai presus de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
posterității. Sper din tot sufletul ca, în timp, să găsim calea amiabilă de rezolvare a acestei așa-zise probleme.“ înhumarea va avea loc mîine, la cimitirul din localitate. Mihai Ciobanu ,,Monitorul de Vaslui“ vineri, 17 dec. 1999 Moș Buraga ultimul trac Costache Buraga, învățătorul din Dănești care a reușit să realizeze singur un muzeu sătesc, a murit, zilele trecute, la 92 de ani. Câteva amănunte despre destinul acestui om vă putem furniza din discuția purtată cu poetul Ion Enache, un om
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
apropiere. Ce se va întîmpla cu muzeul său? Chiar dacă fiii săi au început să aibă pretenții asupra acestor bogății etnologice care este muzeul, acesta nu mai aparține fiilor săi, ci poporului român. Cînd a murit Costache Buraga, a murit ultimul trac. Ai o lacrimă în colțul ochiului. Eu nu plîng pentru faptul că a murit, cît pentru că nu a fost respectat la adevărata lui valoare. Daniel Grosu Monitorul, 11 martie 2004 Un ghiocel și o rază de soare pe mormântul unui
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
alte etnii. De ce a nimerit românitatea într-un veritabil "triunghi imperial al Bermudelor", "în calea tuturor răutăților", după spusa cronicarului? Fiindcă, într-un fel, moștenirea tracică a fost mai puternică decât cea romană 11. Herodot a subliniat principala meteahnă a tracilor: dezbinarea. El profetiza că nu vor fi niciodată puternici, fiindcă nu sunt uniți. Pe acest fond arhe-mioritic s-au născut și structurile statale românești, încât, de la bun început, triunghiul imperial extern s-a "interiorizat", iar lipsa de unitate a dus
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
triburi au trecut Bosforul cu mult înainte să se petreacă năvălirile indo europene din nordul Mării Negre. Statornicindu-se pe teritoriile locuite de populațiile agricole, indo europenii au modelat definitiv chipul lumii cunoscute până atunci. În Balcani, formarea popoarelor antice (grecii, tracii, ilirii, inclusiv geto dacii) s-a datorat fuziunii celor două curente migratoare care s-au suprapus pe fondul existent din paleolitic și neolitic. Năvălirile ne-au pustiit pământurile, iar vijelia lor nimicitoare a doborât stejarul Cucuteni Tripolie. Au provocat o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zeu suprem, fusese sclavul lui Pitagora. Odată eliberat de filozof, s-a întors printre geto daci pentru a-i învăța tainele cunoașterii, devenind nemuritor. Sub vraja fermecătorului Dionysos, a căzut întreaga peninsulă, ajungând să fie adorat ca zeu și de traci (inclusiv geto daci). Totuși, se impune să avem în vedere că influența civilizatoare greacă a cunoscut și anumite limite. Legătura lor cu spațiul pontic avea un caracter preponderant maritim, prin practicarea unei navigații costiere. Nu erau dezvoltate căi terestre care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vârful corăbiilor talazurile care acopereau puntea. Să înfrunte monștrii fioroși în adâncuri, pregătiți să scufunde vasele și să înece marinarii. În tunetele asurzitoare, să-l invoce pe Zeus ca să-i cruțe de mânia lui Poseidon. Atât de departe se aflau tracii învecinații încât grecii doar își imaginau despre locurile aflate la miazănoapte de ținuturile acestor triburi. Se gândeau la Boreas pentru a privi spre interiorul continentului unde nu se aventuraseră pentru a-l explora 22. Legăturile terestre mai consistente ale grecilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aspectele de ordin casnic. Virtutea îl însoțea pe fiecare războinic de la naștere până la moarte și trebuia demonstrată în orice împrejurare. Pentru a înțelege, este îndeajuns să ne amintim de daci, descriși de istoricii Antichității ca fiind cei mai viteji dintre traci. Curajul nu își avea neapărat sursa în adâncurile fluviului sacru, când, pentru a izbândi în bătăliile cu dușmanii, dacii se sfințeau, bând din apa Dunării. Izvora, mai ales, din străfundurile sufletului acestui neam neînfricat. Nepăsarea în fața morții era cheia care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acestea tind să compenseze distanța relativ mare de interacțiune; etica discursului public este extrem de importantă, având în vedere că scopul vorbitorului este de a influența mase largi de oameni; discursul public este însoțit de o emoție pozitiv-negativă de tip special, tracul, o combinație de teamă, reținere și dorință a vorbitorului de a fi pe placul publicului; eficiența discursului public se măsoară prin capacitatea vorbitorului de a convinge publicul, de a-l face să adere la ideile exprimate. Discursul public se fundamentează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pedeapsă, recompensă, înșelăciune pentru a-și atrage interlocutorii de partea lor, nu au încredere în semeni. Implicarea și reticența comunicativă reflectă dorința individului de a se angaja în activități sociale și de a comunica. Astfel, reticența comunicativă se asociază cu tracul, manifestat în plan comunicativ prin ezitări, false începuturi, idei incomplet elaborate sau abandonate, contribuții verbale scurte, constând în propoziții simple, sărăcie lexicală, anxietate și tensiune comunicativă, expresivitate scăzută, atititudini nonverbale de retragere (posturi „de apărare”, mimică redusă, mișcări puține ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fericire, speranță, bunătate, dragoste, răbdare), altele negative (agitație, furie, angoasă, amărăciune, tristețe, plictiseală, confuzie, depresie, durere, milă, nervozitate, dezamăgire, nemulțumire, dezgust, stânjeneală, invidie, teamă, singurătate, frustrare, durere, vinovăție, umilință, gelozie, remușcare, [auto]compătimire, egoism, ură, rușine, îngrijorare), altele mixte (acceptare, trac, dor, modestie, nostalgie). Dintre acestea, cinci sunt considerate emoții de bază, primare, în sensul că se regăsesc la toate populațiile și intră în structura unor emoții complexe: furia, frica, tristețea, dezgustul, fericirea. Diagrama de mai jos prezintă principalele emoții, gradele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stimul. De exemplu, asertivitatea (abilitatea individului de a-și formula clar un punct de vedere distinct, fără a leza însă interlocutorul - engl. assertiveness) este valorizată pozitiv în Statele Unite, dar negativ în culturile orientale, unde sunt valorizate pozitiv supunerea, modestia, reținerea. Tracul (emoția pe care o are individul pus în situația de a se manifesta public, de exemplu, în cadrul unui discurs public - engl. apprehension) este valorizat negativ în Statele Unite, dar pozitiv în cultura Chineză. Și, în ciuda posibilității de echivalare a unor concepte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin persistența lui din vremuri imemoriale în spațiul de mijloc între Occident și Orient, ci și din îmbinarea în el a caracterului latin și a creștinismului ortodox. De altfel, caracterul nostru latin nu este străin de vechimea ființei noastre de traci, care nu s-au mutat niciodată din acest spațiu de mijloc între Occident și Orient, dar nici de îmbinarea în el a caracterului latin și a creștinismului ortodox (Stăniloae, 2001, coperta IV). În mentalități și comportamente, eclectismul cunoaște diverse forme
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
secole de-a rândul ca două popoare deosebite și vrăjmașe. E greu de constatat vreo legătură între boierul latifundiar, rafinat în cultura grecească ori occidentală adeseori absenteist și țăranul iobag, rămas prin obiceiurile și credințele sale încă la epoca vechilor traci. Astfel, în loc de un singur suflet național, pregătit prin aceeași cultură și aceeași viață politică și socială, avem două suflete juxtapuse, dar străine (Ralea, 1924/1977, p. 71). Și astăzi diferențele dintre sat și oraș sunt accentuate, dar valorile satului patriarhal
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unei scheme (scrise sau pe care o au în minte). Gradul de spontaneitate se corelează, de obicei, pozitiv cu efectul pe care discursul îl are asupra publicului, după cum absența totală a planificării se corelează negativ cu judecățile publicului despre discurs. Tracul are asupra vorbitorului un efect pozitiv (îl mobilizează pentru a produce un discurs pe care îl crede pe placul publicului) și unul negativ (destructurează discursul); folosirea tracului în beneficiul discursului este unul dintre elementele fundamentale în dobândirea abilității de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
după cum absența totală a planificării se corelează negativ cu judecățile publicului despre discurs. Tracul are asupra vorbitorului un efect pozitiv (îl mobilizează pentru a produce un discurs pe care îl crede pe placul publicului) și unul negativ (destructurează discursul); folosirea tracului în beneficiul discursului este unul dintre elementele fundamentale în dobândirea abilității de a vorbi în public. Distincția emițător/sursă poate fi exemplificată astfel: emițătorul jurnalului de la ora 19:00, difuzat pe PROTV, este Andreea Esca; sursa este postul PROTV, adică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pierde; de pierdere; plictiseală; podul unei case; preconceput; premier; primejdie; probleme; rar; răspuns; de rău; reacție; restanțe; retrăire; rîs; rușine; sare; sănătate; scrisă; sfios; simț; de singurătate; slab; speria; sperietură; stare; strașnică; strategie; școală; șoareci; terifia; terminat; teroare; tigru; timiditate; trac; tunet; țipăt; umbră; vara; vechi; viitor; violență; vulnerabilitate; xerox (1); 808/198/51/147/0 temelie: casă (262); bază (162); fundație (35); început (27); piatră (23); fundament (22); zid (16); familie (11); cărămidă (9); construcție (9); beton (7); tare (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]