902 matches
-
lezată de asociere, sentiment împărtășit de Luca Pițu în parte, alături de o serie de snobinete cu ifose pariziene și cultură lingvistică sumară, care su(r)surau la urechile oricui (inclusiv spre pavilioanele foștilor studenți) tema colaborării cu caghebeul a colegelor traducătoare de Cehov, Hlebnikov... 96 Cu durere și dragoste pentru omul contemporan, I Cuvinte, traducere din limba elenă Ștefan Lacoschitiotul, Chilia " Bunei Vestiri", Schitul Lacu, Sf. Munte Athos, 2000. Vezi pag. 144 pentru pasajul citat. 97 Vezi Imaginea românilor în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și-a uitat locurile copilăriei - Fălticenii - prof. univ. dr. Mircea V. Pienescu. Mi-au transmis date biografice despre Aurel Băeșu, pictorii Gh. Balan și N. Milord din Piatra Neamț. Din București și Buftea mi-au arătat prietenie, prof. univ. dr., scriitor, traducător și germanist Virgil Tempeanu, alături de profesoara Maria-Luiza Ungureanu - germanist și publicist. Din Brașov și-a adus aminte că-i fălticeneancă, profesoara Maria Mihăescu, ale cărei pânze și sculpturi au fost admirate în diverse expoziții ori au ajuns la familii iubitoare
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu prezența aproape fizică a spiritului ei. Poate de aceea nu am gândit vreodată să mi explic de ce nu i simțeam lipsa. Când m-am despărțit de ea eram prea copil ca să înțeleg iremediabilul acelei pierderi, 586 Gabriela Georgescu, poetă, traducătoare, fiica poetei Doina Bucur și nepoată a compozitorului Oscar Pursch, trăitor o vreme la Fălticeni la începutul secolului XX, fiind dirijor al fanfarei militare la Reg. 16 Dorobanți din localitate. 587 De mama sa Doina, căsătorită cu avocatul Ionescu la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
, Ștefania (pseudonim al Mariei Cojocaru; 27.XII.1944, Plopeni, j. Constanța), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Voicilă) și a lui Ilie Cojocaru, țărani. Urmează Liceul „Mihai Eminescu” din Constanța (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secțiile română (1962-1967) și franceză (1970-1974). Lucrează ca profesoară la Liceul Agricol din Poarta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
DRĂGUȘANU, Sidonia (4.VIII.1908, București - 3.V.1971, București), prozatoare, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Matildei și a lui Leon Drăgușeanu. A urmat școala primară și apoi Institutul Francez „Choisy-Mangâru” la București (1919-1932). Debutează în revista „Reporter” (1933) și va colabora, până spre sfârșitul vieții, la un număr relativ mare de periodice, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
, Lotte (5.XII.1907, Cernăuți - 12.IX.1981, București), traducătoare. B., provenind din familia de proprietari Bacinski (la naștere, numele ei era Lucia Bacinski), trăiește primele decenii ale vieții în mediul aristocratic bucovinean. Aceste etape biografice au fost trecute consecvent sub tăcere, din precauție, atât de ea însăși, cât și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
pronunțat caracter gazetăresc. Vremelnic, e corector la revista „Kultureller Wegweiser”, practicând și diferite alte profesii. Însă activitatea cea mai intensă o desfășoară pe tărâmul literar, ca autoare (publică, în germană, volume de versuri, povestiri, numeroase cărți pentru copii) și ca traducătoare. Colaborează ani de-a rândul cu poeta Else Kornis, atât în domeniul traducerilor, cât și al creațiilor originale destinate cititorului tânăr. Unele traduceri le semnează împreună cu Rudolf Lichtendorf. Atrasă de fabulația basmului popular și de cea a basmului cult de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
DUMITRESCU, Mariana (27.VIII.1924, București - 4.IV.1967, București), poetă și traducătoare. Este fiica Eufrosinei (n. Ștefan) și a lui Nicolae Șerban, funcționar. A absolvit Liceul „Regina Maria” din București, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1946) și Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică (1947). După dubla licență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
, Anda (8.VI.1924, Sibiu - 4.IX.1996, București), traducătoare. Provine dintr-o familie de intelectuali, mama - Marina (n. Stroici), fiind ea însăși poetă, iar tatăl, Ion Boldur-Lățescu, ofițer de carieră. A absolvit Liceul „Oltea Doamna” din Iași, după care urmează cursurile Facultății de Drept la Universitatea București. A fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
, Al.[exandru] (2.XII.1951, Aruncuta, j. Cluj), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Baciu) și al lui Alexandru Cistelecan, țăran. C. urmează școala generală (1958-1966) în satul natal, apoi Liceul „Ady-Șincai” din Cluj (1966-1970). După bacalaureat devine student al Facultății de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
, Elena (26.VII.1932, Krasnoturinsk, Rusia), comparatistă și traducătoare. Este fiica actriței Maria Manșina și a lui Vasili Loghinovski, geolog. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Ural, în 1971 obține titlul de doctor în filologie la Universitatea din București și devine lector la Catedra de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
CĂLIN, Vera (17.II.1921, București), eseistă, istoric literar și traducătoare. Fiică a lui Herman Clejan, arhitect, C. a absolvit Liceul „Domnița Ileana” și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1947), fiind numită în 1949 asistentă la Catedra de engleză. Din anul următor, își continuă cariera universitară la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
Din 1864 a fost profesor de geometrie descriptivă la Universitatea din București. Între anii 1885-1894 a fost rector al aceleiași universități. A fost senator în repetate rânduri. „die Coconași”, în original. I.A. (Zizin) Cantacuzino (1829-1897), om politic, diplomat și traducător, cu studii la Geneva și la Paris. A fost ministru în mai multe rânduri, agent diplomatic la Belgrad în 1870-1872, director general al teatrelor din România în 1872-1878. A tradus din lucrările lui Schopenhauer. Elena Văcărescu (1864-1947), scriitoare, fiica diplomatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
, Irina (12.VI.1929, Oradea), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Mariei Mavrodin (n. Popescu), medic, și a lui Anastase Mavrodin, profesor. Înscrisă mai întâi la un liceu de fete, apoi la Liceul „Unirea” din Focșani, termină aici studiile secundare în 1949, când dă examen de admitere la Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
IORDACHE, Emil (16. XII. 1954, Movileni, j. Iași), traducător, critic și istoric literar. Este fiul Valeriei (n. Chebac) și al lui Constantin Iordache, de profesie constructor. Urmează cursurile primare și gimnaziale în comuna natală, între 1968 și 1974 fiind elev al Liceului de Construcții din Iași. În 1975 devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
, Alexandru (4.V.1966, Cluj), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Mariei și al lui Nicolae Laszlo, muncitor. Urmează Liceul „Ady-Șincai” din Cluj-Napoca (1980-1984). A absolvit în 1989 Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din același oraș, devenind profesor la Cârlibaba, în județul Suceava, apoi la Liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
GANE, Tamara (19.VIII.1909, Bolgrad - 5.I.1992, București), critic literar și traducătoare. După ce termină Facultatea de Litere și Filosofie, secția franceză, este profesoară în învățământul secundar, funcționară la Ambasada României de la Moscova, apoi profesoară la Catedra de istoria literaturii ruse și sovietice de la Facultatea de Limbi Slave a Universității din București, până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287163_a_288492]
-
născut la 26 februarie 1838, în satul Cristinești din ținutul Hotin (azi în Ucraina). Provenea dintr-o familie cu ascendență nobiliară și cu constante preocupări intelectuale, bunicul său, Tadeu Hasdeu (1769 1835) fiind un apreciat poet (de limbă poloneză) și traducător, iar tatăl său, Alexandru Hasdeu (1811 1872), un erudit cu temeinice studii universitare efectuate la Harkov, Lwow și München și cu o vastă activitate publicistică, dedicată în special temelor din istoria și creația populară a românilor. În 1850, familia sa
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
, Constantin V. (1.I.1888, Georocu Mare, j. Dolj - 1976, București), critic literar și traducător. Fiu de preot, G. a absolvit Liceul „Carol I” din Craiova (1909) și Facultatea de Litere a Universității din București (1913), dându-și examenul de capacitate în 1919, când funcționa deja ca profesor și director al Liceului „Independența” din Calafat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
, Tudor (6.VI.1946, Bălănești-Nisporeni), poet, traducător și critic literar. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1969). A debutat cu placheta Plăpând ca un colte (1990). Volumul Odiseea lacrimii (1994) a confirmat o individualitate aplecată asupra unor idei și atitudini ce țin de definirea identității proprii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288632_a_289961]
-
în neființă la 19 decembrie 2008, după o lungă, nedreaptă și grea suferință, prof. univ. dr. Anișoara Hriscu a fost înmormântată în Cimitirul „Buna Vestire“ din Iași. HUSAR, ALEXANDRU (1920-2009) ESTETICIAN, CRITIC LITERAR, POET, MEMORIALIST, PROFESOR Poet, memorialist, teoretician literar, traducător, critic și istoric literar, un distins profesor de Estetică la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, prof. univ. dr. Alexandru Husar a fost o personalitate marcantă a culturii românești, un remarcabil filosof al culturii române. Născut la 26 aprilie 1920
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
îmi desena peisaje foarte frumoase în albumul meu de amintiri. Și toți citeau împreună cu mine cărți pentru copii, în limbile pe care le predau, și mă puneau apoi să le povestesc. Cel mai mult mă atrăgea franceza... R.P. Spuse viitoarea traducătoare din engleză, care avea să debuteze în meserie cu un volum tradus din italiană... A.R. Ironia sorții. Una dintre ele. Da, îmi plăcea franceza rostită muzical, pe sub mustața stufoasă a domnului Ross. Ei bine, când am intrat la liceu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
neozeelandezi jucând într-un turneu european din anii 1920 și a fost impresionat. Mă rog. Spuneți-mi, ca autoritate în domeniu, ce impresie generală vă face fenomenul traducerii de carte în România acestor ani? Cum se prezintă editorii? Dar colegii traducători? Ce raporturi aveți cu ei? Dacă puteți, vorbiți-mi pe scurt despre condiția acestei meserii subevaluate, semianonime și în general urgisite. A.R. Nu prea știu cum să încep. Am impresia - s ar putea să fie falsă, ba chiar mi-
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în poiana ignoranței boreale. Bun, după ocolul ăsta care ne-a tuns puțin elanul cu privire la viața și viitorul cărții, vă invit să revenim la albia dialogului nostru. Vă întrebasem în ce raporturi vă aflați cu editorii români și cu colegii traducători. A.R. În raporturi foarte bune. În primul rând, am o relație afectivă, de veche prietenie, cu foarte buna editoare care este Denisa Comănescu. R.P. Spre deosebire de vecinul care v-a udat florile, Denisa o să citească paginile acestea și-o să se
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în lumea editorială (cea veche și cea nouă cu metehne vechi), doamna Ralian știe, mai bine ca mulți dintre noi, nu doar prețurile mizerabile practicate de editurile românești pentru traducere, ci și prețurile nor male sau pretențiile absurde ale unor traducători adre sate unor instituții culturale. Doamna Ralian știe, din proprie experiență, în ce hal a decăzut meseria de traducător, mai ales din cauza lipsei cronice a unor adevărați profesori sau a culturii temeinice.“ SIMONA SORA, Dilema veche, august 2010 „Stilul din
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]