9,719 matches
-
Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, Dan Brudașcu oferă personalului medical un dicționar cu peste 70.000 de cuvinte, termeni și expresii de strictă specialitate, din toate domeniile de bază ale științelor medicale. Dicționarul se adresează, deopotrivă, traducătorilor profesioniști sau cercetătorilor științifici, medicilor și personalului medical, dar mai ales studenților și cadrelor didactice de la medicină, farmacie, stomatologie, kinetoterapie și educație fizică din întreaga țară. Credem că, mai ales acum, când este în plină desfășurare un veritabil exod de
Triplu eveniment editorial. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_461]
-
ce înseamnă totalitarism. În iulie 1990, Dan Hăulică a fost numit ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO. La sfârșitul anului trecut, s-a stins din viață și soția sa, Cristina Hăulică, profesor al Facultății de Litere și un strălucit traducător.
Dan Hăulică a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21791_a_23116]
-
mult faptul că aveam recomandări excepționale de la profesorii din facultate, aveam note foarte mari în facultate, media pe cei patru ani de facultate a fost 9,20 și media la master 10. A contat și faptul că aveam certificat de traducător din engleză. Dupa vreo patru ani am aflat de la șeful meu, într-o discuție total întâmplătoare, că atunci când m-a angajat nu se aștepta "să scot vreodată vreun articol". Din acest punct de vedere, pot spune ca le-am depășit
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
reflecții teoretice asupra actului traducerii în general, asupra orientării estetice și vieții poetului. Preambulul obligatoriu la traducere, afirmă Gass, este interpretarea operei, care la rîndul ei presupune inevitabil analiză critică, integrare într-un context cultural și estetic, investigații biografice. Un traducător de succes este, înainte de orice, un critic cu discernămînt. Gass se recomandă pe sine însuși în această dublă ipostază: Reading Rilke: Reflections on the Problems of Translation este deopotrivă o exegeză a operei poetului și o traducere. Gass propune propriile
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
anecdoticului și capacitatea de a întreprinde ceea ce școala geneveză de critică literară a numit critică tematică. Capitolele cele mai izbutite ale cărții amintesc, prin stil și tip de observație, de proza superbă a unor Jean Starobinski sau Jean-Pierre Richard. Ca traducător, Gass e prea orgolios, prea dornic să se facă auzit, prea grăbit să echivaleze inspirația cu traducerea. Fiecare poem își are posteritatea sa, susține Gass. Însă spre deosebire de Walter Benjamin, care credea că un mare poem își conține posteritatea, și prin
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
prea orgolios, prea dornic să se facă auzit, prea grăbit să echivaleze inspirația cu traducerea. Fiecare poem își are posteritatea sa, susține Gass. Însă spre deosebire de Walter Benjamin, care credea că un mare poem își conține posteritatea, și prin urmare misiunea traducătorului este să o descopere, să găsească și să trăiască "viața de după moarte" a poemului, Gass consideră că posteritatea trebuie inventată. Ea este produsul celui care o inventează, traducătorul, pe tot atît pe cît este al autorului inițial. Apelînd la o
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
credea că un mare poem își conține posteritatea, și prin urmare misiunea traducătorului este să o descopere, să găsească și să trăiască "viața de după moarte" a poemului, Gass consideră că posteritatea trebuie inventată. Ea este produsul celui care o inventează, traducătorul, pe tot atît pe cît este al autorului inițial. Apelînd la o analogie mai curînd stîngace, Gass compară marile poeme cu hambare oricînd pregătite să găzduiască noi și noi recolte. Fără a-și asuma neapărat implicațiile metafizice, scriitorul american definește
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
Apelînd la o analogie mai curînd stîngace, Gass compară marile poeme cu hambare oricînd pregătite să găzduiască noi și noi recolte. Fără a-și asuma neapărat implicațiile metafizice, scriitorul american definește traducerea ca act de reîntrupare a poetului în persoana traducătorului. Poate de aceea impresia pe care o creează tălmăcirile lui din Rilke este mai curînd aceea de ventriloquism: elegiile duineze devin pretext expresiv, punct de pornire mai degrabă decît aspirație sau proiect în desfășurare. Dar defectul lui ca traducător e
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
persoana traducătorului. Poate de aceea impresia pe care o creează tălmăcirile lui din Rilke este mai curînd aceea de ventriloquism: elegiile duineze devin pretext expresiv, punct de pornire mai degrabă decît aspirație sau proiect în desfășurare. Dar defectul lui ca traducător e adevărată virtute cînd Gass preia rolul de critic. Rilke se transformă în veritabil personaj, îi întrezărim figura palidă, trăsăturile prelungi, obrazul palid; îl vedem scriind scrisori de dragoste, călătorind, frămîntat de griji lumești și alinat de intimitatea cu propriile
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
orgie intelectualistă, spiritul omenesc pierdu farmecul, nevinovăția și toate darurile Instinctului cel drept și sigur; și, cu capul greoi, el se împleticește încă pe ultimele cărări ale unui Labirint, ce singur și-a creat". C. Beldie a fost și un traducător, în ritm susținut, din literatura franceză, între autorii săi preferați numărîndu-se Anatole France, Jean Richepin, Villiers de l'Isle Adam, Jean Moréas, J. Barbey d'Aurevilly, Charles Baudelaire, Remy de Gourmont. În Noua Revistă Română îi semnalează, în 1915, pe
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
putea aștepta prin urmare ca pe la sfârșitul lui 2003 să avem prima ediție românească din operele întemeietorului unei științe care a bulversat un secol XX atât de bogat totuși în evenimente. Nu trebuie ignorată într-un atare context nici ambiția traducătorilor de a asigura pe ansamblu o necesară coeziune terminologică; confruntările cu traduceri într-alte limbi (în franceză, de pildă) și cu Vocabularul de psihanaliză al lui Laplanche și Pontalis (tradus în '94) își vor proba cu siguranță utilitatea. Întâiul volum
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
o filozofie a comunicării și deschiderii ca alternativă la o filozofie a intimității și ascunderii. Cîtă vreme pendulează între trecut și prezent, între amintirea lumii din care a venit și experiența celei în care se află, exilatul este, metaforic, un traducător: el călătorește permanent între două universuri încercînd să îl descopere pe unul în termenii celuilalt. Actul traducerii, ca opțiune pentru un orizont de gîndire turnat în matricea unui alt orizont de comunicare, cultivă distanța și insolitarea, devenind astfel pervers mecanism
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
termenii celuilalt. Actul traducerii, ca opțiune pentru un orizont de gîndire turnat în matricea unui alt orizont de comunicare, cultivă distanța și insolitarea, devenind astfel pervers mecanism de inițiere în nostalgie. Numai în momentul în care își abandonează îndeletnicirea de traducător, acceptînd în schimb bilingvismul, ca perspectivă structural dublă, devine exilatul un asimilat. Bilingvismul exclude opțiunea, el permite treceri spontane și inconștiente dintr-o parte într-alta, fără a încuraja pretenția de întîietate sau centralitate, și prin urmare fără a crea
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
șterge granițe de vîrstă sau generație, unde soluțiile se completează sau se concurează fericit, sau în luminozitatea și calmul mănăstirii Sucevița, unde ne-am îngăduit o clipă de răgaz, se iscă mereu întrebări privitoare la uimitoarea și răbdătoarea trudă a traducătorului. Cu multă bunăvoință d-na Irina Mavrodin a acceptat să răspundă la cîteva dintre ele. Cum și cînd ați făcut prima traducere? V-ați atașat în mod deosebit de ea? Am început cu un fel de ucenicie foarte specială. Studentă fiind
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
au preocupat în continuare foarte mult, teoretic și practic, pentru că nu peste multă vreme am avut de tradus Doamna de Sévigné. După aceea am avut texte foarte variate. Legat de ceea ce facem aici, eu nu am avut șansa ca un traducător să-mi comunice experiența lui, măcar o părticică din ea, eu m-am luptat singură cu toată această problematică a traducerii. E adevărat că pe "confruntările" pe care le făceam, eu întîlneam o cazuistică enormă, toate tipurile de erori, dar
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
manual, mic îndrumar al meu. Tinerii studenți prezenți aici au o șansă pentru că noi cei cîțiva care am tradus îi îndrumăm: e o mare șansă pentru ei să-și facă astfel ucenicia. Dacă notele biobibliografice nu mint, activitatea dvs. de traducător are un avans de cîțiva ani față de cea de poet și eseist. Ce relație s-a stabilit între aceste trei mari lucrări pe care le întreprindeți: traducere, poezie, eseu ? întrebarea mi se pare foarte bună și este ocazia să fac
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
m-a asaltat: nu atît m-am dus eu spre ea, cît a venit ea spre mine. Odată reușită traducerea din Doamna de Staël, Editura Univers a început să mă solicite, apoi Minerva, apoi Meridiane. Era o mare nevoie de traducători buni, un traducător bun îl scoate din mare încurcătură pe redactor. O editură care publică traduceri nu poate funcționa fără traducători buni. Și repet: traducerea m-a asaltat. Am intrat în această operație și pentru că mi-a plăcut și pentru că
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
nu atît m-am dus eu spre ea, cît a venit ea spre mine. Odată reușită traducerea din Doamna de Staël, Editura Univers a început să mă solicite, apoi Minerva, apoi Meridiane. Era o mare nevoie de traducători buni, un traducător bun îl scoate din mare încurcătură pe redactor. O editură care publică traduceri nu poate funcționa fără traducători buni. Și repet: traducerea m-a asaltat. Am intrat în această operație și pentru că mi-a plăcut și pentru că era legată de
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
Doamna de Staël, Editura Univers a început să mă solicite, apoi Minerva, apoi Meridiane. Era o mare nevoie de traducători buni, un traducător bun îl scoate din mare încurcătură pe redactor. O editură care publică traduceri nu poate funcționa fără traducători buni. Și repet: traducerea m-a asaltat. Am intrat în această operație și pentru că mi-a plăcut și pentru că era legată de profesia mea. Cam așa ar sta lucrurile. Traducerea pentru mine, și am spus lucrul acesta de mai multe
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
am putut refuza. Vreau să mai spun un lucru: nu am lucrat niciodată cu gîndul la bani. Cred că dacă aș fi lucrat cu gîndul la bani nu aș fi putut să fac ceea ce am făcut și cît am făcut; traducătorii au fost întotdeauna prost plătiți... Aloysius Bertrand, nu mai știu cu certitudine, cred că l-am propus eu. Genette, de asemenea, l-am propus eu în ideea de a-l lucra cu un grup de studenți și așa a și
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
a fost propunerea mea și l-am asumat foarte bine... Dacă mă gîndesc bine, majoritatea titlurilor mi s-a propus, Cohen, Mandiargues. Dar propunerile veneau parcă în întîmpinarea propriei mele dorințe. Spuneați chiar în ultima dvs. carte că un bun traducător este și un bun hermeneut al operei pe care o traduce. Cum s-ar completa la dvs. traducerea și interpretarea? Sînt autori pe care i-ați tradus fără să scrieți despre ei, sau fără să scrieți încă despre ei? De
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
consider intraductibile, dar n-am fost atrasă de ele pînă acum și cred că e prea tîrziu, din punctul meu de vedere, pentru astfel de experiențe. Spuneați undeva că traducerea lui Proust este o piatră de încercare pentru orice mare traducător, o probă de constanță, de răbdare și fidelitate. Ce ne puteți spune despre această trudă care durează, după socoteala mea, de vreo 15 ani, timp în care ați tradus și ați scris și alte cărți. Cum e să traduci Bachelard
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
cred că, cu necesitate, lucrurile trebuiau să se întîmple așa. Mărturiseați într-una din cărțile dumneavoastră că traducerea unui mare autor duce la inventarea unei anumite "tehnici de lucru" reglată de practică, care poate deveni un punct de sprijin pentru traducător. Dacă am înțeles eu bine, fiecare mare autor impune o altă "tehnică" și, într-un anume fel, o altă "teorie" a traducerii. în palmaresul dvs. de traducător aveți autori atît de diferiți... Da, da, într-adevăr sînt niște tehnici. Sigur
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
de lucru" reglată de practică, care poate deveni un punct de sprijin pentru traducător. Dacă am înțeles eu bine, fiecare mare autor impune o altă "tehnică" și, într-un anume fel, o altă "teorie" a traducerii. în palmaresul dvs. de traducător aveți autori atît de diferiți... Da, da, într-adevăr sînt niște tehnici. Sigur că sînt niște principii de bază pe care le regăsim. Deja am dezvoltat puțin ideea asta. Altfel de tehnică și alt fel de efort îmi cere traducerea
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
au neșansa, neșansa, repet, a intraductibilității. Vorbiți uneori în cărțile dvs. despre traducere în termeni de suferință, chin, trudă dar și bucurie, fericire, jubilație, despre o nesfîrșită urcare a muntelui, ca în cazul lui Proust. Este îndeajuns de gratifiantă truda traducătorului? Bucuria echilibrează suferința? Da, da, cu siguranță. Cel puțin în cazul meu. Cu cît truda e mai mare, și reușita e mai mare, și bucuria reușitei e mai mare. Și iarăși revin la această idee de relație indisociabilă între creație
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]