1,391 matches
-
inconștiente, viscerale, neputând fi diferențiate anatomic de acelea ale sensibilității somatice, au constituit mult timp obiectul unor păreri controversate. Două din teoriile emise s-au impus în literatura de specialitate. După cum admit existența unuia sau mai multor neuroni senzitivi pe traiectul căii aferente viscerale, acestea sunt cunoscute sub numele de teorie unicistă și pluralistă. Teoria unicistă, emisă de Koelliker și acceptată de majoritatea autorilor, susține că fibrele vegetative aferente aparțin celulei senzitive în T din ganglionii spinali și formațiunile ganglionare ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru a forma arcul reflex viscerosomatic, implicat în reflexele de apărare din cursul durerilor abdominale. Fibrele aferente vegetative ale nervilor cranieni, inclusiv nervii sinocarotidieni și endocardoaortici sunt, de asemenea, formate din terminații dendritice ale celulelor senzitive situate în ganglionii de pe traiectul acestora și prelungiri axonale spre nucleii de origine centrală, în cazul aferentelor vagale, de exemplu, celula senzitivă își are sediul în ganglionul jugular sau nodos, iar prelungirea axonală se termină în nucleul dorsal al vagului. Teoria pluralistă, susținută de Dogiel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plexului primar și se dispun între fața profundă a acestuia și stratul fibrelor musculare circulare cu care sunt paralele. Unele fibre nervoase ale plexului mienteric secundar se distribuie musculaturii circulare intestinale. Plexul terțiar este un reticul de fibre fine, cu traiect sinuos, dens anastomozate situat în profunzimea stratului muscular circular (1, 7, 8, 13, 14, 31). I.2.2.5. Plexul submucos Plexul submucos este continuu atât circumferențial, cât și axial, de-a lungul întregului tract digestiv toraco-abdominal, dar prezintă importante
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemului nervos autonom și intrinseci ale căror prelungiri nu părăsesc pereții intestinali. Neuroni aferenți extrinseci pot fi extra-parietointestinali și intra-parietointestinali. Din punct de vedere anatomic, neuronii extra-parietointestinali aparțin fie SNP parasimpatic și sunt situați în ganglionii jugular și nodos de pe traiectul nervului vag, fie SNP simpatic și au corpurile neuronale în ganglionii spinali toraco-lombo-sacrați. Neuronii extrinseci intra-parietointestinali sunt numiți și intestinofugali (IFAN), au corpurile neuronale atât în plexul mienteric, cât și în cel submucos, și reprezintă singura structură neuroenterică aferentă care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
preganglionare; medierea interneuronilor; difuziunea la nivelul ganglionului a unor substanțe transmițătoare; acțiunea unor produse locale (efect paracrin) sau printr-un răspuns local al unor substanțe produse la distanță (efect endocrin). În cazul căii eferente parasimpatice, fibrele preganglionare merg fie pe traiectul nervilor cranieni oculomotor (III), facial (VII), glosofaringian (IX) și vag (X), fie pe cel al nervilor sacrați S2 - S4. La nivel cefalic ele se articulează sinaptic cu fibrele postganglionare în ganglionii ciliar, pterigopalatin, submandibular și otic. Spre deosebire de neuronii postganglionari simpatici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pterigopalatin, submandibular și otic. Spre deosebire de neuronii postganglionari simpatici, ale căror fibre axonale sunt lungi, fibrele postganglionare parasimpatice sunt scurte, distribuindu-se unor zone limitate ale organelor efectoare. Din punct de vedere structural, ganglionii vegetativi reprezintă aglomerări de neuroni situați pe traiectul căilor simpatico-parasimpatice, sau la nivelul plexurilor prevertebrale și previscerale. Capsula internă a ganglionului se extinde spre interior sub formă de septuri interneuronale, realizând dispoziția în „cuiburi” a majorității neuronilor. Fiecare neuron este înconjurat de o matrice intercelulară de colagen cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contact direct cu fibrele musculare. În aceste joncțiuni difuze, mediatorul chimic este eliberat la distanțe relativ mari (nanometri sau chiar micrometri) și difuzează apoi spre fibrele musculare. Eliberarea mediatorului se face la nivelul varicozităților ce se succedă de-a lungul traiectului nervos. În cazul mușchiului multiunitar, varicozitățile formează așa-zisele joncțiuni de contact, în care apare un spațiu sinaptic. Mediatorii chimici cei mai răspândiți în cazul mușchilor netezi sunt acetilcolina și noradrenalina. Acțiunea acestor substanțe diferă în funcție de tipul de receptori ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eferente ale celui de al doilea neuron vegetativ, care coboară de-a lungul ramurii comunicante albe până la ganglionul paravertebral simpatic, îndeplinind rolul unui veritabil neuron intermediar, preganglionar. Din ganglionii simpatici pleacă fibrele postganglionare ale celui de al treilea neuron, pe traiectul ramurilor comunicante cenușii, spre nervii spinali micști și organele terminale din teritoriul respectiv (vase sanguine, glande, mușchi pilomotori etc.) (fig. 59). Diferența esențială între arcul reflex somatic și cel vegetativ este că articulația sinaptică dintre primul și cel de al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fără articulație sinaptică atât la piele, cât și la vasele din zona respectivă. Când se aplică un stimul nociceptiv pe piele, injuria axonală rezultată se transmite ascendent (ortodromic) până la locul de bifurcație a fibrei senzitive, de unde coboară apoi antidromic pe traiectul filetelor din jur până la capilarele de vecinătate. Printr-un mecanism umoral insuficient cunoscut, stimularea antidromică a terminațiilor senzitive provoacă vasodilatație locală, producătoare de roșeață, edem și papulă (triada Lewis). Inițial s-a crezut că filetele senzitive astfel stimulate eliberează histamină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase libere din parenchimul sau vasele organului respectiv. Excepție fac doar baro- și chemoreceptorii de la nivelul zonelor reflexogene, precum și voloreceptorii cardiaci și mecanoreceptorii pulmonari, discutați la reglarea activităților cardio-vasculare și respiratorii. Fibrele senzitive (dendritice) plecate de la nivelul viscerelor merg pe traiectul nervilor simpatici și parasimpatici până la ganglionii spinali, unde are sediul corpul celular al protoneuronului căii aferente interoceptive. În cazul aferentelor vagale, corpul celular al primului neuron senzitiv se găsește în ganglionul nodos. Axonii protoneuronilor respectivi pătrund împreună cu rădăcinile dorsale ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale simpaticului toraco-lombar (fig. 72). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal și prin intermediul acestuia afectează funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată de binecunoscuta tahicardie și hipertensiune tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară cu celulele nervoase postganglionare din vecinătatea nodulului sino-atrial și atrio-ventricular. Spre deosebire de vagul drept a cărui excitație produce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal al inimii și, prin intermediul acestuia, influențează negativ debitul cardiac și funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată, de altfel, de tahicardie și de hipertensiune arterială tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare cefalice, iar parasimpaticul sacrat influențează în sens vasodilatator doar sfera pelvină. În schimb, componenta simpatico-adrenergică controlează atât activitatea ritmică a pompei cardiace, cât și întregul teritoriu vascular. Acțiunea vasculară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
separă de nervul glosofaringian la nivelul găurii jugulare, pătrund în nervul Jacobson (care își are originea în ganglionul Andersch), apoi trec în nervul mic pietros superficial și ajung în ganglionul otic, unde fac sinapsă fibre postganglionare. Acestea urmează mai departe traiectul nervului auriculo-temporal, ramură a trigemenului, până la glanda parotidă; b) fibrele simpatice (adrenergice), ce pleacă din măduva cervico-dorsală, de la nivelul segmentelor D1-D2 din coarnele laterale. Părăsesc măduva prin rădăcinile anterioare și, pe calea ramurilor comunicante albe, ajung în lanțul ganglionar simpatic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatice (adrenergice), ce pleacă din măduva cervico-dorsală, de la nivelul segmentelor D1-D2 din coarnele laterale. Părăsesc măduva prin rădăcinile anterioare și, pe calea ramurilor comunicante albe, ajung în lanțul ganglionar simpatic, unde fac sinapsa în ganglionul cervical superior. Fibrele postganglionare urmează traiectul ramurii comunicante cenușii și trec fie în nervii micști, fie pătrund în glandă odată cu arterele; • glandele submaxilară și sublinguală: a) fibrele parasimpatice, ce pornesc din nucleul salivar superior situat în protuberantă, urmează apoi calea nervului intermediar Wriesberg, trec fără întrerupere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
micști, fie pătrund în glandă odată cu arterele; • glandele submaxilară și sublinguală: a) fibrele parasimpatice, ce pornesc din nucleul salivar superior situat în protuberantă, urmează apoi calea nervului intermediar Wriesberg, trec fără întrerupere prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până la nervul coarda timpanului, care, în apropierea cavității bucale, se unește cu nervul lingual. Fibrele părăsesc nervul lingual în planșeul bucal și fac sinapsa în mai mulți ganglioni mici, situați în hilul glandei submaxilare, sau în ganglionul sublingual, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrelor musculare iriene aflate permanent sub controlul inervației simpatico-parasimpatice. Dacă parasimpaticul produce iridoconstricție și mioză, simpaticul va realiza midriază prin contracția fibrelor radiare însoțită de inhibiția centrului pupilar parasimpatic (zona anterioară a nucleului Edinger-Westphal din mezencefal). Calea eferentă va avea traiectul nervului oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele postganglionare parasimpatice merg pe calea nervilor scurți ciliari pentru a forma plexuri de anastomoză pe fața externă a corpului ciliar de unde pleacă ramuri la sfincterul pupilar și cornee (fig. 159
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Spre amurgul vieții 155 Trudind la refacerea peisajului stradal al capitalei 161 Ultimele inițiative și ieșirea din scenă 173 Anexe 185 I. Scrieri 185 II. Documente 238 Indice de nume 283 Summary 289 ARGUMENT Personaj de factură renascentistă, al cărui traiect biografic și a cărui operă ilustrează, dimensionând, potențialul creator al unei societăți încă patriarhală, dar angajată ireversibil pe calea propriei emancipări, Carol Mihalic de Hodocin constituie, neîndoielnic, un reper inconfundabil al spiritualității românești de la cumpăna celor două lumi, medievală și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
preocupări științifice mai vechi, reluate și actualizate cu sporită atenție și înțelegere a faptelor, proceselor sau fenomenelor circumscrise, pe de o parte, unei perioadei istorice extrem de bogată în evenimente semnificative în planul construcției naționale românești și, pe de altă parte, traiectului biografic, sau conduitei morale și profesionale specifice unuia dintre protagoniști, ale cărui însușiri sau virtuți se regăsesc ilustrate și capitalizate, diferențiat, la vrednicii săi congeneri. Cartea se adresează, deopotrivă, specialiștilor, nu doar istorici, economiști, geologi, ingineri sau tehnicieni, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
am amintit, de sprijinul Comitetului Academic din Iași, care, imediat după depunerea textului olograf în cancelaria Epitropiei, alătura tot acolo, la 25 ianuarie același an, propriul raport constatator pe marginea acestuia 6, adăugând, desigur, propriile observații și concluzii. Dacă în privința traiectului biografic al personajului, ca elemente de noutate (față de cele deja cunoscute), apărea vârsta de 38 de ani, statutul civil de căsătorit și pașaportul transilvănean, pe temeiul documentelor atestatoare pregătirii sale profesionale, Comitetul își exprima încrederea și speranța că "d<umnea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să invoce că "încă s-au sârguit a deschide băi foarte însemnătoare pentru Moldova și a înființa o fabrică de fier neapărat trebuitoare pentru țară". Dintr-o altă poziție, cel puțin la fel de utilă și definitorie pentru definirea prestației sau a traiectului său profesional, cea de hidrotehnician sau în limbajul epocii de inginer "<h>idraulic", se mândrea cu proiectarea și executarea noului apeduct cu țevi de fier al capitalei, precum și cu degajarea cursului râului Bistrița de mulțimea stâncilor ce primejduiau circulația plutelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
punctelor reflexe de pe tălpi și palme, plantele specifice pe fiecare meridian și centru energetic, autovindecarea cu ajutorul cristalelor și pietrelor semiprețioase, echilibrarea meridianelor și centrilor energetici cu ajutorul sunetelor vindecătoare, stimularea punctelor de presopunctură localizate pe meridianele energetice, tehnici de respirație, masarea traiectelor energetice cu uleiurile volatile specifice fiecărui meridian, utilizarea formulelor pozitive cu caracter terapeutic etc.); - EXERCIȚII DE RESTRUCTURARE ȘI ARMONIZARE A STRUCTURILOR DE ADN STĂRILE DE FRICĂ, CONSTRÂNGERILE SOCIALE, AFECȚIUNILE MOȘTENITE GENETIC, CELE DOBÂNDITE ÎN URMA UNOR COMPORTAMENTE ȘI MODALITĂȚI DE A
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
și calmul!” NECESITATEA UNUI JURNAL Este indicat ca practicanții să beneficieze de sfaturile unui terepeut specialist care să îi ghideze în realizarea unui program de lucru săptămânal. Exercițiile descrise în carte declanșează procese profunde de purificare, armonizare, și vindecare pe traiectele diferitelor meridiane energetice, ce trebuie ghidate corespunzător, pas cu pas, în funcție de condiția fizică a practicantului, starea lui de sănătate, gradul de mobilitate, vârstă, istoricul afecțiunilor, particularități energetice și genetice, etc. Această abordare terapeutică a noastră, prezentată pentru prima dată în
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
să inspirăm lin, gradat. Vom simți atunci o linie de tensiune sau rigiditate pe partea dorsală a picioarelor, abdomen, spate și brațe. În cadrul acestui exercițiu, linia de tensiune care conferă o senzație de furnicare sau de dilatare dinspre înăuntru corespunde traiectelor Meridianelor Plămânilor și Intestinului Gros. Senzația respectivă nu ar trebui să fie percepută ca un rezultat al folosirii forței pentru întinderea părților respective. Pe măsură ce inspirăm (respirația completă) și ființa noastră se umple cu energie, trebuie să urmărim să simțim o
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
aceea ne lăsăm lent pe călcâie și coborâm ușor șoldurile, prin îndoirea genunchilor. În același timp, coborâm mâinile pe creștetul capului. La acest exercițiu, nu există parte stângă și dreaptă, deci repetăm aceeași mișcare de șaptezece ori, pentru a întinde traiectului Meridianului Intestinului Gros și a debloca fluxurile energetice. EXERCIȚIU PENTRU PURIFICAREA ȘI ARMONIZAREA MERIDIANELOR PLĂMÂNILOR ȘI INTESTINULUI GROS EXECUȚIE: Din poziția în picioare depărtăm tălpile mai mult decât lățimea umerilor și întindem brațele deasupra capului, astfel ca să formăm un “X
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
apoi în jos, până la baza ei (partea interioară a piciorului, abdomen și coaste). Lăsăm ca lumina alb strălucitoare ce se scurge permanent, în valuri, din creștetul capului, în tot corpul, să inunde, să impregneze acest meridian cu lumină pe tot traiectul lui. Vizualizăm, percepem, cum acest meridian energetic este complet inundat, impregnat cu lumină. Ne focalizăm câteva minute asupra meridianului Splină-Pancreas, ce devine din ce în ce mai pur și mai echilibrat, inundat și impregnat cu o lumină alb strălucitoare. Pasul 1 Percepem cum energia
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]