1,267 matches
-
lărgită nu a dispărut. Mai mult ca niciodată, rolul distinct al generaților se afirmă. În inima societății moderne, legăturile de rudenie continuă să garanteze fiecăruia locul său În ordinea generațiilor și - prin reproducerea unei ordini sociale exterioare și care le transcende - să ofere un ajutor social și o identitate socială. Note Bibliografie Arber, S. și Attias-Donfut, C. (eds.) (2000). The myth of generational conflict: family and state in ageing societies. Londra: Routledge. Aron, R. [1948] (1981). Introduction à la philosophie de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conflict, pot avea dificultăți când se angajează În dialoguri și dezbateri ce se doresc productive. De aceea, ele au nevoie să dezvolte credința și Încrederea că e acceptabil și benefic să se angajeze În relații active care plasează separat și transcend rolurile sociale acceptate În comunitate. Doar În acest mod se poate ca legăturile puternice să se răspândească În Întreaga comunitate. O rețea socială slabă va lăsa multe oportunități să Îi scape din cauza respingerii angajării În relații active. Putem afirma că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
educației În Europa. Bruxelles: Unitatea Europeană Euridyce. Abstract In this article we approach the way in which communities can prosper and develop through their people’s personal development and increasing participation in a variety of types of active relationships that transcend the familiar relationships of the type “everyone knows everyone and everybody helps everybody”. We argue in favour of the dominant conception according to which the community resides in those particular human relationships that represent the basis of organizational and institutional
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și însingurări sau uniuni provizorii. Prospectând în trecut, survine fie riscul identificării cu caracteristici atribuite în societățile sau regimurile anterioare, prin transformarea lor în surse ale unei singularizări cât mai personale, fie posibilitatea intrării într-o permanență a credinței ce transcende spațiul și timpul. Nostalgia trecutului identitar atribuit sau proiectarea în lumea credinței religioase sunt forme ale oboselii în căutarea identității personale. Subiectivitatea sensului construit este transpusă în forma adevărului transcendental al revelației sau în cea a adevărului confirmat de istorie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
moment de vitalitate debordantă, în care poezia se confundă cu emoția și trăirea, poeta va evolua pe orbita abstractizării și conceptualizării. În Ființele abstracte (1967) și în Interiorul legii (1968) se simte dorința de interiorizare, care corespunde unei voințe de a transcende materia, aparența, nu dintr-o „greață” de materie - întrucât poeta rămâne fundamental o senzuală -, ci pentru a o atinge în esențialitatea ei primordială, de neatins, pentru a ajunge la un fel de structură intimă și universală, la scheletul lumii și
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
femeie să predea la facultate un curs de patristică, etică sau dogmatică? De asemenea, ar fi esențial ca studenții să-și poată alege un tutore pentru întrevederi periodice cu caracter formativ. Un proiect mare este un proiect care te poate transcende - un fapt care îți supraviețuiește socratic. Fără patos, fără flacără, fără un dor profund nutrit în întâlnirea dintre maestru și ucenic, paideia creștină se încheie într-un apogeu scolastic al autoreferențialității. Atât profesorul, cât și studentul declară starea de necesitate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
În raport cu problematica centrului, eseul este deja descentrat. Lumina gândului pătrunde acum doar prin interstițiile literelor, care, altminteri, trăiesc mai ales din patetica iubire de sine a autorului. Lumea ca suprafață textualătc "Lumea ca suprafață textuală" În această neputință de a transcende sfera psihologică a subiectivității își are obârșia și pasiunea recentă pentru excentricitate. Cei „excentrici” nu întrețin neapărat un raport polemic cu „centrul” pierdut. De regulă, ei sunt pur și simplu des-centrați. Să luăm un caz relativ recent în istoria culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rezulte din nimic altceva decât din ivirea de sine. Darul este o revelație. Paradisul nostalgiei ludicetc "Paradisul nostalgiei ludice" În ce constă, deci, darul fotbalului atunci când spectacolul se produce în torentul unei dăruiri totale? Vom răspunde: în apofaza jocului care transcende limita discursivității. Jocul, redus la pura sa imanență, indiferent de rezultat, este extazul libertății la care omul aspiră din cea mai fragedă copilărie. Să nu fie oare jocul limbajul adamic, lipsit însă de amenințările hazardului? Bucuria nemotivată a jocului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o tematică unitară, comună mai multor discipline. Deosebirea dintre cele două constă în aceea că interdisciplinaritatea identifică o componentă a mediului pentru organizarea cunoașterii, în timp ce în al doilea caz se ia ca referință o idee sau un principiu integrator care transcende granițele dintre disciplinele științifice și grupează cunoașterea în funcție de noua perspectivă. De exemplu, principiul codificării informației poate grupa cunoștințele de genetică, teoria matematică a informației, chimie, fizică, informatică, microelectronică, lingvistică, sociologie etc. pentru a analiza informația, codurile, comunicarea sau prelucrarea informației
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
solar și a inimii). al treilea simbol - cel Distal (al Conexiunii) Acest simbol face parte din alfabetul japonez Kanji și se realizează din 22 de tușe de condei. Este, probabil, cel mai fascinant dintre simboluri, pentru că folosirea sa traversează sau transcende timpul și spațiul, aducînd Întregul timp la Acum și Întregul spațiu la Aici. Mantra sa este tradusă În moduri diverse, precum: „Mă unesc cu Dumnezeu” sau „Buddha (sau Hristos) din mine ajunge pînă la Buddha (sau Hristos) din tine, pentru
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
acest început de mileniu, în societățile așa-zis „dezvoltate”, postmoderniste și postindustriale, violența este „justificată” din ce în ce mai des, fiind statuată ca tip de relație interumană, intergrupală și între națiuni. Violența a ajuns o modalitate de comunicare interumană, fiind o realitate ce transcende istoria umanității și pe care o putem urmări de-a lungul întregii dezvoltări a omului. De ce este important să dezbatem problema violenței în domeniul social ? Pentru că, pe de o parte, mulți dintre clienții asistentului social au fost expuși violenței înainte de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
deosebite. Modelul superioritate-inferioritate oferă doar două posibilități: ori am dreptate eu, ori tu. Ne aflăm într-un sistem cu numai două dimensiuni. Prin contrast, modelul echivalențelor ne poate oferi 1.001 soluții, care emerg dintr-un mod de gândire ce transcende restricțiile sistemului bidimensional. Soluțiile sunt create de înțelegerea fundamentelor ambelor părți implicate în conflict. În timp ce în modelul superioritate-inferioritate centrarea se face pe soluție, în modelul echivalențelor se face pe procesul de descoperire a unei soluții. Etape în utilizarea modelului echivalențelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ai FSN) și ai cărui reprezentanți arătau o coeziune de grup puternică, principiul construcției echipelor guvernamentale nu ascultă de o regulă specifică. În schimb, o pluralitate de modele au fost mobilizate pentru a numi actorii politici. Logicile de coeziune care transcendeau logicile partizane au fost mai degrabă rezultatul hazardului. Spre exemplu, Daniel Dăianu Își amintește că „l-am găsit acolo pe Valentin Lazea (secretar de stat), care era un coleg, un prieten pe care l-am Întâlnit la Banca Națională și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Arhaic și universal. India în conștiința culturală românească (1981). Dacă în Limbă și gândire în cultura indiană A. depășea fruntariile stricte ale demersului lingvistic și filologic, dezvoltând considerații filosofice, prin volumul de eseuri Arhaic și universal - considerat capodopera sa - practic transcende domeniul strict al indianisticii, oferind o reflecție, profundă și fundamentală, în marginea fenomenului cultural. Cartea a îmbogățit în chip oportun bibliografia privitoare la literatura - și, în general, la cultura - română, reprezentând o contribuție notabilă în domeniul culturologiei, și anume într-
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
oprit în fața unui tablou și am auzit cuvintele femeii al cărei umăr îl atingea ușor pe al meu. Etalarea palidă a culorilor pe pânză avea, pentru ea, „forța asta a ei, vezi bine, violența asta, și apoi roșul ăsta care transcende complet fondul...“. Am întors ușor capul. Tânără, brună, extrem de elegantă, un chip cu adevărat transportat de contemplație. O admiram. Întreg Occidentul era acolo, în acea ipocrizie extatică dinaintea unei mâzgăleli lipsite de vlagă, în care trebuia să descoperi geniul. Minciuna
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dincolo de teluricul ei. Evreul modern, în multe cazuri, își va culege resursele din lumina care tinde spre același vârf. Înseși speculațiile sale intelectuale izvorăsc din cele două experiențe: Biblia și Filosofia. Ambele conduc către meditația care face ca Spiritul să transceandă. Purtător și emițător al perceptelor fundamentale ale gândirii universale, iudaismul a profitat de întâlnirile culturale, emancipat fiind de servitudinea instituționalismului administrativ și politic. Sensul său este acela de a fi făcut din Dumnezeu un fapt etic și social. Să amintim
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vis» pentru a descrie vacanțele minunate pe care le-am petrecut și nu îl sfătuim pe un idealist «să nu-și mai ia visele drept realitate»? În limbaj, visul se articulează pe două constante: - aspectul minunat, ideal; - aspectul ireal; el transcendă realitatea. Visul are astfel o funcție de compensare evidentă. Totuși, nu este vorba de a realiza pur și simplu o dorință și deci de a considera că visul la un nivel inferior al psihicului. Numeroase mecanisme acționează (vezi capitolul III) în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
subiectiv; valorizarea responsabilă a datului tehnic, care nu mai este receptat ca un „dușman”, o realitate ostilă, ci este înțeles ca un adjuvant sau un prieten al unei sperate întâlniri; încrederea într-un alt etaj al realității, oarecum „suprareal”, ce transcende datul perceptibil și materialitatea tangibilă. Năzuința către transcendență găsește o împlinire cu reverberații foarte concrete (setea de informare, oportunitatea de a cumpăra ceva, interpelarea operativă a unei competențe care te interesează etc.); ivirea unui nou tip de sociabilitate, mult mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pe coordonatele multiplicității și varietății valorice. Astăzi, educația este dintr-odată globalizată și globalizantă. Este influențată de procesul globalizării, ale cărei efecte le amplifică, la rândul ei. Din punct de vedere structural și organizațional, asistăm la întronarea unor modele ce transcend particularitățile lingvistice, religioase și culturale ale țărilor sau regiunilor. Pe întreg mapamondul, se dezvoltă strategii similare de formare, generate de aceleași inflexiuni economice, ideologice sau politice. Oricât ne-am face că nu vedem aceste evoluții, ele survin implacabil, peste dorințele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fi demontată. Comunitatea virtuală este generată prin recompunerea permanentă a unui țesut elastic, prin regruparea socio-culturală multiplă, mișcătoare, a unui organism mai greu reperabil fizic, dar consistent prin funcționalitate (vezi Neculau, 2005). Ea apare ca o rețea de relații ce transcende configurațiile unui spațiu. Dacă indivizii unei comunități bazate pe proximitate fizică pot avea și interese diferite, asistând chiar la contrarietăți din acest punct de vedere, cei integrați într-o comunitate virtuală construiesc o solidaritate tocmai prin împărtășirea în comun a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau zonelor spațiului fizic; o energetică având rolul de a specifica forța afectelor generate de imaginile corespunzătoare. Această ipostază a psihismului social poate fi imaginată, după autorul de mai sus (1995, p. 66), ca un hipertext fractal, un hipercortex ce transcende psihismele individuale sau ale grupurilor mici, care se recompun permanent, cunoscând o dinamică neîncetată. Acest megapsihism fractal se transformă necontenit la cele patru niveluri explicitate prin următoarele tipuri de intervenții: acționând asupra conectivității: introducând noi rețele, deschizând portaluri, difuzând, sau
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
grup virtual de învățare poate fi extinsă și la nivelul cadrelor didactice. Profesorii se pot integra în structuri virtuale pentru a face schimburi de experiență didactică, de vehiculare a unor instrumente didactice, de comunicare operativă interpersonală. Un astfel de grup transcende spațial perimetrul local sau regional, ajungându-se la conexiuni la nivel interstatal, mondial. Dar, mai pe larg despre acest fenomen, în paragraful de mai jos. 4.6. Comunitatea virtuală a cadrelor didactice Corpul profesoral, definit altădată pe criterii exacte de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și cu contextul în care ei trăiesc sunt câteva repere ce ar putea face învățarea mai plăcută și mai eficientă. Temele cross-curriculare propun depășirea manierei clasice de concepere a curriculumului, centrată pe primatul disciplinelor formale, în favoarea unei viziuni constructiviste, care transcende limitele rigide ale obiectelor de studiu. Apariția temelor cross-curriculare are așadar o dublă sursă: evoluțiile specifice teoriei și metodologiei curriculumului și ale teoriilor despre învățare și nevoile exprimate ale societății contemporane față de rezultatele educației. Din acest ultim punct de vedere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
democratică a păcii asociază stabilitatea și securitatea internațională nu atât cu acordurile geostrategice, cât mai ales cu prezența normelor și instituțiilor liberal-democratice. Cu alte cuvinte, această viziune propune o altă grilă de lectură a istoriei: progresul este posibil, umanitatea poate transcende condiția (realistă) a politicii de putere și a echilibrului geostrategic prin crearea unor forme de guvernare liberal-democratice. Conform logicii kantiene, Încercarea de perpetuare a echilibrului puterilor În sistemul internațional nu reprezintă, așa cum ar suține realiștii, singura modalitate rezonabilă de acțiune
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
o sensibilitate artistică neobișnuită, manifestată atât în finețea observației, cât și în calitatea expresiei. Dar fixarea unei perspective filosofice aduce o dimensiune abisală, transferând faptele pe terenul unei metafizici a cunoașterii, realizată cu mijloacele artei, ca discurs eidetic. Privirea ce transcende limitele fizice, proiecția în irealitate sunt moduri de transfigurare poetică a existentului. La fel, ieșirea din sine și din normal, boala fac posibilă o percepere mai vie, mai profundă a realului, determinând o viziune insolită, și nu o stare morbidă
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]