2,637 matches
-
ambele cu consecințe grave pentru tema libertății umane. Una dintre cele mai serioase carențe ale augustinianismului este dualismul dintre natură și har. Consecința inevitabilă a unui asemenea dualism este separația realității în două niveluri opuse: „natural” și „supranatural”( „imanent”și „transcendent”). În acest mod realitatea unitară se frânge în două niveluri și se creează premise pentru o relație „schizofrenică” a omului cu religia. „Naturalul” se interpretează drept ceva necurat, iar „Transcendentul” se înțelege în opoziție față de natură și ireconciliabil cu ea
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
realității în două niveluri opuse: „natural” și „supranatural”( „imanent”și „transcendent”). În acest mod realitatea unitară se frânge în două niveluri și se creează premise pentru o relație „schizofrenică” a omului cu religia. „Naturalul” se interpretează drept ceva necurat, iar „Transcendentul” se înțelege în opoziție față de natură și ireconciliabil cu ea. Dacă credința are de-a face cu „supranaturalul” și viața se identifică cu „naturalul”, atunci se așează o separație între credință și viață. Ori viața fără credință ori credința moartă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
necontrolabile, ci este revelatoare gradului înalt de înțelegere a atribuțiilor și a promptitudinii cerute continue în fața problemelor esențiale ale vieții. Această poziție e manifestată succesiv în mod dublu. Concret, filozoful, pe de o parte, păstrează o cumpătare și o poziționare transcendent - interpretativă și valorificatoare față de orice retrogradează caracterul individual și social și, pe de alta, susține printr-un patos rațional factorii ce-l înalță. E clar că încearcă că încearcă problema stării morale, așa încât să cuprindă atât la nivel axiologic, cât
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
mod tehnic și concret, nici lumea și nici Biserica nu sunt în stare să o aducă. Ea este dată de sus. Iisus Hristos este Acela care o realizează cu puterea sa cea răscumpărătoare și mântuitoare, deci caracterul ei este unul transcendent. Eforturile umane, atât în lume cât și în Biserică, sunt de asemenea roadele Harului Divin. Omul are vocația de a lucra în lume cu scopul de a o pregăti pentru Împărăția lui Dumnezeu. Dar această lucrare, precum și rezultatul acestei lucrări
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
se ajunge la o oprire, la o staționare a istoriei efectuată ori săvârșită de sus pentru ca umanitatea să fie trecută, transbordată la o existență supraistorică”. De aceea, mesajul Mântuitorului este acela de a arăta că „Împărăția lui Dumnezeu, veșnică și transcendentă, este vie și lucrătoare aici și acum”. Pentru etica lui Iisus Hristos este foarte important faptul că El a proclamat și trăit venirea mântuitoare a Împărăției lui Dumnezeu și că El a cerut pentru ea o morală corespunzătoare, chiar radicală
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
apare o unire desăvârșită a celor două. De aceea, El este în mod ființial Unificatorul. Nevoia unei "medieri"apare în filosofia greacă. Cum să unim materialul și spiritualul, cele două realități antitetice? Gravă problemă, și dacă Dumnezeu trebuie să rămână transcendent, indiferent la tot ceea ce se află sub El, trecerea de la dumnezeiesc la pământesc și omenesc nu este de conceput fără un mijlocitor. Pe această linie filosofică, Filon Alexandrinul are o teorie asupra Logosului-Mediator deosebit de dezvoltată: un instrument, o putere lucrătoare
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
dimensiune istorică, temporală, ci și una eternă, perenă, veșnică. Totuși, viața veșnică sau mântuirea depinde de faptele noastre săvârșite în istorie, în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția cea Sfântă a Cerurilor! ... Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ŞI STAT, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354786_a_356115]
-
cursul procesului de globalizare, societățile sunt instituționalizate la nivel mondial. În același timp organizațiile au o funcționare laică; în relațiile lor ele urmează regulile laice; nici o tradiție religioasă nu e acceptată ca autoritate, societatea actuală fiind lipsită de vreo semnificație transcendentă. Conform celor mai multe religii, exaltarea instituționalizării societății este o formă de idolatrie. Globalizarea actuală este din acest punct de vedere o adevărată provocare pentru orice religie tradițională. În mod precis, deoarece ordinea mondială actuală fiind una instituționalizată este posibilă constituirea unei
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
o formă de idolatrie. Globalizarea actuală este din acest punct de vedere o adevărată provocare pentru orice religie tradițională. În mod precis, deoarece ordinea mondială actuală fiind una instituționalizată este posibilă constituirea unei poziții fundamentaliste care să afirme autoritatea realității transcendente în lumea de aici”.5 Despre cultura virtuală și spiritul informatizării Noua lume construită la început de mileniu este rezultanta dintre economia mondializată și informatizată (rod al revoluției informatice), societatea în rețea cu relații fluidizate între oameni (dominată de noul
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
Dacă definim prin prisma dreptului patriotismul, naționalismul sau mesianismul european, vom observa că nu sunt decât două modalități serioase de a trăi cu demnitate: modelul cultural-religios și modelul militar de evoluție naturală în știință viului; care asigură paza modelului cultural-religios (transcendentul, să ne ferim să uităm asta vreodată! Civilizația europeană s-a născut pe o axă creștină și a cucerit întreaga lume; până și China a început recent să adere la această axă și să evolueze economic după modelul european); aceste
SCRISOARE DE INTENŢIE, LA ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (31) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1177 din 22 martie [Corola-blog/BlogPost/354976_a_356305]
-
și haz de necaz) îi spuneam: „Pupă bă mai bine porcul în curând..., că datorită lui râgâi acum satisfăcut”. Alți păstori mai cu stare, mai în stare să asculte Internaționala, mai ghiftuiți în inițiere, mai săritori la avantaje imanente, privesc transcendent de sus, de deasupra norilor, la opincarii, țopârlanii și mămăligarii nevoiași, rânjind vicarilor pe deasupra engolpionului: „Spune netrebnicilor acelora telurici, să pupe țărâna pe unde călcăm noi. Atât și nimic mai mult!” Cei din categoria cea mai înaltă, care și ei
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
cinstirii icoanei Mântuitorului este echivalent cu negarea firii Sale umane. Dimpotrivă, pentru teologia icoanei subiectul este Fiul, „Chip desăvârșit” al Tatălui, care reprezintă conceptul cu totul paradoxal al unui „chip consubstanțial și desăvârșit” (Chr. Von Schönborn). Astfel, deși Dumnezeu este transcendent și de nezugrăvit, totuși El poate fi reprezentat în icoană tocmai datorită Întrupării, asumării naturii umane de Fiul veșnic al lui Dumnezeu. În fine, nu trebuie uitat că în icoană nu este reprezentată o natură, ci o persoană - și de
MITROPOLITUL IRINEU POPA AL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355456_a_356785]
-
se așeza la masa din sufragerie și se uita ore întregi pe pereți, își privea cu blîndețe copiii, care parcă mai crescuseră, nu mai știa cum îi cheamă, dar fetița aceea, care semăna cu el, îl uimea cu gîndurile ei transcendente, o simțea că are alt înțeles al lucrurilor în zestrea ei genetică, el ar fi putut cerceta și acea zonă, dar îi era lene, totul era cuprins într-o sclipire și risipit în același timp în toți atomii Universului, ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
articol - date despre autor: nu există încă- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articole- număr total de accesări:accesări- număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CONSTANTIN POPA - EXISTENȚIALISMUL TRANSCENDENT, de Constantin Popa, publicat în Ediția nr. 1139 din 12 februarie 2014. Înainte de orice o idee filosofica trebuie să aibă utilitate asupra vieții. Scopul a ceea ce urmează este pe de o parte de a da un sens existenței altul decât
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
dar și intenția, reușită, de a clasiciza imediatul, de a conferi exemplaritate spațiului interior. Titlurile volumelor, preponderent nominale, cu dublă semnificație denotativă, generează valențe interpretative în plan conotativ. Astfel, ele devin simbolul artei ca formă de transcendere de la contingent la transcendent, de la relaționarea artistului cu cititorul, de la întâlnirea sensibilității cu intelectul, dar, în același timp sunt și metafore muzicale, rezonante, expresii ale aspirației către armonie, către inefabil. Cultivă pasional majoritatea speciilor liricii literare, dar impresionează modul în care simte și readuce
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
chipului martiric, icoanei sfântului, ipostazei de erou-semizeu, de cavaler trac sau medieval, de erudit-enciclopedic, de pedagog creștin, de duhovnic mistic, de înaltă demnitate aristocrată, Sfințenia însă a rămas în toate ipostasurile ei doar sub chipul umano-divin, ca ideal al viitorului transcendent. Toate modelele sunt călăuzitoare creștinilor, dar de urmat trebuie să-i urmeze doar pe Sfinți. „Cu cât suntem mai avansați, mecanic și material, cu atât suntem mai departe de esența reală a lumii, de sfințenie. Un sfânt poate fi și
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
Existențialismul ateu are ca exponenți clasici pe germanul Martin Heidegger (1889-1976) și francezul Jean Paul-Sartre (1905-1980). Filozofia lui Sartre este răspândită în prezent în mai multe țări. Varianta atee nu mai consideră omul sfâșiat de contradicția dintre subiectivitatea sa și transcendentul divin, și susține un conflict permanent între om și lume. El definea iadul: „ceilalți, iată iadul”. Cu adevărat, dacă nu prețuim binele, trăim în condiții de groază, de veșnic război și în cest caz se justifică cruda lui afirmație, o
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
Moartea, oricât de hidoasa realitate ar fi, si este, are totuși rolul său orânduit în maturizarea existenței, în revelarea misterului vieții înșiși, după cum personalitatea se conturează mai clar și conștientizat că forma de prezervare și rezistența în fața acestui examen al transcendentei. Este de fapt misterul morții cel care revelează misterul persoanei umane și destinația ființei în eternitate. • Nu vrem dreptatea lui Dumnezeu în lume și totuși ne opunem cu orice mijloc să nu lăsăm această dreptate să se manifeste nici în
TEOLOGUMENA – DESPRE ADEVĂR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370578_a_371907]
-
globalizată, Catedrala Mântuirii Neamului Românesc rămâne un ideal care trebuie asumat continuu de către fiecare creștin. De ce? Pentru că are menirea cuprinzătoare de a ne aduce aminte, mereu și mereu, într-o lume care renunță cu atâta ușurință la propriile-i rădăcini transcendente, cine suntem. Numai în măsura în care vom conștientiza necesitatea acestei mișcări lăuntrice de asumare dinamică a identității noastre vom reuși să descoperim sensul ultim al acestei zidiri impresionante pe pământ românesc care nu este altul decât cel legat de aspirația spre propășire
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
de pe fața a 4-a a coperții (Risipitorului de hârtie) - recomandarea / prezentarea semnată de unul dintre cei mai mari poeți și eseiști ai generației resurecției poetice din 1965 - 1970 și a fundamentelor paradoxismului bine temperat, Ștefan Augustin Doinaș (1922 - 2002): «Transcendentul constituie o obsesie aproape permanentă a lui Costel Stancu. Vecinătatea primejdioasă a realității noastre cu un dincolo - care respiră tocmai prin inserțiile ei - provoacă la el un fel de „febră cerească“, dacă pot spune așa: „Un greier cântă apropiind pământul
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
material, intelectual ori social, de credințele lor religioase ori de convingerile lor spirituale, exprimă nu doar în momentele de criză, cum a fost recenta tragedie de la clubul „Colectiv”, ci și în viața de zi cu zi o mare nevoie de transcendent. Credința și, implicit, moralitatea, sunt dătătoare de speranță, de mângâiere, de putere și de solidaritate. De aceea, ea, credința, face parte din sufletul nostru, din identitatea noastră ca societate. Este important că nu uităm aceste lucruri și să înțelegem că
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
Huțișor Dumitru; feminitatea și iubirea nemărginită de semeni: Floare Ranta Cândea, Virginia Vini Popescu, Nicoleta Drăgan Bucșa; nostalgia trecutului, patria și ținuturile natale: Melania Rusu Caragioiu, Melania Briciu Atanasiu; dorul-sentiment specific românesc: Nicoleta Drăgan Bucșa, Maria Chirtoacă, Elena Buldum; căutările Transcendentului raportat la Clipă: Victoria Milescu, Elena Jucan, Gina Agapie, Lavinia Huțișor Dumitru, Ionela Flood, Olimpia Sava; societatea actuală cu marasmele ei: Elena Buică, Magdalena Iugulescu; filosofia vieții: Mihaela Cristescu, Mariana Zavati Gardner, Rodica P. Calotă, Daniela Bejan. Trebuie să subliniem
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
fugă muzicală a metaforelor, în căutarea unor corelative obiective cum numea T.S. Eliot tropii săi favoriți. Chipul poetului în poem este „ridat” ori de câte ori greșește meșteșugul potrivirii cuvintelor... Tradiția imnică este rescrisă într-un poem despre întâlnirea de gradul trei, cu transcendentul întrupat în Isus, în dulcele stil nichitastănescian, holismul necuvintelor acestuia fiind însă înlocuit de o ipostaziere interioară, a poetului în dubletul propriei conștiințe de sine... (...) Această artă poetică în negativ, definind creația prin afirmarea contrariului ei, conferă gândirii poetice profunzime
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
cel care a stat sub privirea-laser a bioterapeutului a înțeles că actorul-poet Sauciuc vede -uneori - nevăzutul. Desigur, atât cât li se îngăduie inițiaților care ucenicesc, în smerenie tăcută, rosturile greu accesibile ale universului. Trăind între faptul teatral și starea de transcendenta, Emil Sauciuc e practicantul unor discipline orientale și terapii alternative aprofundate într-o tinerețe laborioasă trăită cu fervoarea discipolului etern și ascultarea smerită a maeștrilor care l-au disciplinat și îmbogățit spiritual. Ca practicant al alchimiei spirituale și „client” al
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
și neînțelegătoare a mulțimii decât în adevărata liniște sufletească a înțeleptului, care înainte de orice este echilibru. Cinicul este un orgolios și de aceea un singularizat între semenii lui. Punctul lui de reazem e în afară; dar nu într-un absolut transcendent, ci în respectul temător al celorlalți. Formula lui de viață nu are valoare circulatorie; nu trebuie să aibă, pentru că satisfacția lui stă tocmai în prestigiu, și nu poate da prestigiu decât tocmai ceea ce nu se poate realiza de toți oamenii
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]