1,760 matches
-
sufocă, el nemairecunoscându-și propriile versuri, mirat că le-a putut scrie cândva...Faptul că străinătatea l-a propus pentru Premiul Nobel îi revigorează puțin tonusul spiritual, dar recade repede în blazare, „pierdut cum era într-un buzunar de provincie transilvană”. Într-un asemenea context, datorită susținerii pe care i-o oferea și Elena, se fortifică în ființa lui convingerea că scriind, merită să ducă o luptă pentru un ideal, iar feminitatea este muza care întreține flacăra creației hrănită din pasiunea
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
cercetare că teologul și istoricul îmbină cât se poate de armonios pasiunea dar și priceperea bunei meniri hărăzite, devenind autorul volumelor: Istoria mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” Salva, Editura Astra, Blaj, 2013 (împreună cu prof. Ana Filip); Stări, momente și personalități ale Ortodoxiei transilvane, Editura ,,Academica Brâncuși”, Târgu Jiu, 2013 și Habet sua fata libelli! Antologie de invitații la lectură, Editura Semănătorul, Tismana, 2014. De asemenea, a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania
Ierom Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, Restitutio Grigore Pletosu, Editura Renaşterea / Eikon, Cluj-Napoca, 2014. Recenzie de pr. stavr. Radu Botiş () [Corola-blog/BlogPost/339373_a_340702]
-
El a apărut la o răscruce de timpuri când țara noastră avea nevoie de înnoiri profunde.Anul acesta sărbătorim 175 de ani de la naștere prilej de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin
Ion Ionescu-Bucovu: LECŢIA LUI MAIORESCU () [Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756]
-
un nimb ce așază în penumbrăpe toate semenele ei din aceste ținuturi” Acum urcă pe scene din Berlin, îl cunoaște pe Wagner, cântând în tetralogia lui. Pentru a nu alimenta gelozia soțului promite că se lasă de muzică, acceptând exilul transilvan la Ciucea, în Castelul pe care-l cumpărase poetul în 1919 de la văduva lui Ady Endre. Vetura se întâlnește cu Brâncuș și îi solicită acestuia să realizeze un mausoleu, dar împrejurări necunoscute, au făcut să nu se realizeze visul. Veturia
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
apartenența la comunitate, la sat, a bunicului și tatălui nostru, și cu descoperirea unei Evanghelii, pe care acei oameni, țăranii aceia cu stare în sat, străbunicii mei dinspre mamă, la anul 1904, au dăruit-o bisericii românești dintr-un sat transilvan de câmpie. Totul se potrivea mănușă, dar mă simțeam un pic vinovată, ca și cum cartea aceea sfântă ar fi trebuit desfăcută pagină, cu pagină și împărțită tuturor urmașilor lui Mihailă și ai Anicăi, străbunii pe care eu nu-i cunoșteam decât
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
la romanul al șaptelea, semnat Nicolae Bălașa, intitulat ca un poem în proză: Viața ca iluzie și clipa ca destin, Editura „Măiastra”, Târgu Jiu, 2011, 184 pagini. O scurtă prezentare a albumului de pictură semnat Dr. Liviu Ovidiu Ștef -“Câmpia transilvană” - face Nicolae Băciuț, subliniind faptul că artistul “a imortalizat pe pânză imagini ale bisericilor de lemn din județul Mureș, ale satului săsesc, ale Cetății Medievale a Sighișoarei, aducându-le și în pagina de album”, iar acum, Liviu Ovidiu Stef și-
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
lemn din județul Mureș, ale satului săsesc, ale Cetății Medievale a Sighișoarei, aducându-le și în pagina de album”, iar acum, Liviu Ovidiu Stef și-a mai asumat o provocare, nu mai puțin dificilă, de a găsi imagini ale Câmpiei Transilvane ilustrative, reprezentative, pentru a fi fixate în culoare pe pânză. Ciclul de lucrări astfel realizat, șaizeci la număr, sunt și document, istorie, dar și artă, depunând mărturie despre ceea ce înseamnă Câmpia Transilvană, în viziune picturală”. Tot Maria Barbu vorbește despre
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
puțin dificilă, de a găsi imagini ale Câmpiei Transilvane ilustrative, reprezentative, pentru a fi fixate în culoare pe pânză. Ciclul de lucrări astfel realizat, șaizeci la număr, sunt și document, istorie, dar și artă, depunând mărturie despre ceea ce înseamnă Câmpia Transilvană, în viziune picturală”. Tot Maria Barbu vorbește despre poeta Beatrice-Silvia Sorescu și recenta sa carte: “Rădăcini cu mirări și miresme” Ed. Măiastra, Tg. Jiu, 2011, 98 p.) -ca fiind “O poetă pe balansoarul ... criticii”. La rubrica “Filtre”, pr. prof. univ.
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
în spațiul civic târgumureșean, pe B-dul Cetății, în apropierea Centrului de Studii Literare „Grigore Vieru” al Fundației Culturale „Cezara”, cu sediul în B-dul Cetății nr. 13.” Rubrica “Șevalet” - îl are în centru pe Dr. Liviu-Ovidiu Ștef - și picturi din “Câmpia Transilvană”. Artistul Marcel Naste din Reghin este prezentat de Nicolae Băciuț iar Vasile Mureșan îi face o cronică la grupajul de pânze intitulat “Nuduri” prezent într-o expoziție. De asemenea, la această rubrică este prezentat și artistul plastic Petre Căpriță, care
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
strict necesar pentru încheierea studiilor. Abia după absolvire am realizat că orașul mi se strecurase în sânge, devenind singurul loc în care simțeam că trăiesc, fără să mă plictisesc (prea tare). Știam, firește că nu se compara idila urbei noastre transilvane cu forfota metropolei balcanice. Chiar îmi dorisem schimbarea; aveam nevoie de o deschidere mai mare, de o ieșire din cercul în care începusem să mă sufoc. Cu toate acestea, cu puțina mea experiență de liceană la început de drum nu
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
linia 79, până în Drumul Taberei, cu întoarcere hăt, spre Dristor. Spre stupoarea mea am descoperit colțuri pe care nu le știam, cartiere prin care viața părea să se scurgă într-un ritm mult mai uman, aproape ca-n patria mea transilvană. Drumul Taberei, de pildă, era populat de inși nonconformiști, cu vederi pro-vestice, care parcă te lăsau să crezi că ai nimerit într-un alt oraș, mai modern. Era suficient să formezi un număr de telefon cu un prefix de centrală
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
încheiere, în acest fel stând lucrurile, am constatat că poporul nostru drept credincios dimpreună cu slujitorii sfintelor altare au știut să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor duhovnicesc care le-a purtat grija celor sufletești, în aceste ținuturi transilvane, vreme de peste douăzeci și trei de ani!... Am mai constat faptul, pe parcursul acestor zile, că acest eveniment nu a fost atât de mediatizat ca altele, deși ar fi meritat cu prisosință dar, mă rog, trecem și peste acestea cum am
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
publicat în numeroase antologii de poezii și proza editate în România și Ungaria - Pretexte, Al nouălea cer, Dicționarul Scriitorilor Bistrițeni, Antologiile revistei Singur- Poezie, Antologiile revistei Singur- Proza, Antologie de proza Conexiuni, Antologia Solidaritate, Însemne - Cleopatra, casa gândului, Antologia prozei transilvane, Antologia de literatură pentru copii - Colecția online Cititor de proza etc. și în reviste literare: Napút Budapesta, Conexiuni, Pretexte, Mișcarea literară, Mesagerul literar, Vatra Veche etc. Volume publicate : • “Kik vagyunk es kik leszunk” ( Cine suntem și cine vom fi) - proza
SUZANA DEAC de SUZANA DEAC în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341500_a_342829]
-
confere stabilitate și durată emoțiilor estetice. Lucrările sale s-au impus prin formele naturale și echilibru, fără ca prin aceasta să se piardă din vedere incantațiile cromatice și acea atmosferă care dă poezie cu timbru propriu tablourilor sale. Prin ea pictura transilvană a dobândit o nouă bucurie a luminii, a farmecului coamelor domoale ale dealurilor ardelene, o nouă și generoasă capacitate de a respira întinderile și poezia lor.” Dana Deac, Director de Programe al Societății Culturale ,,Filarmonia” Impresionante lucrări realizate de artiștii
PORTRET DE ARTIST MARIA KARALYOS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342164_a_343493]
-
Ștefănescu” - afirmă nea Mitică continuându-și povestirea. Urmau să formeze mai târziu un trio reușit, țintind spre aceleași idealuri, având în suflete aceleași doruri și fiind fideli unei prietenii frumoase și sincere. Cornel Popa provenea din Cugir, orășelul de pe meleaguri transilvane pline de legendă, cu Dealul Cetății aproape și vocile istoriei răzbătând spre lume; situat în zona de contact a culoarului depresionar al Orăștiei cu munții Șureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, Cugirul este înconjurat de dealuri împădurite ce ating
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
a citi pe Internet ziarele de seară. Acestea anunțau o relativă stabilitate politică în Capitala țării. Mă aflam singur la fereastra vagonului. Celelalte canapele dormitau libere învelite în plusul albastru. Era oră 23 și trenul alunecă, șarpe fosforescent, printre dealurile transilvane. Noaptea ne cuprinsese că o lavă în imponderabilitatea spațiului și timpului. Când am intrat în Gară de Nord laptele dimineții își prelingea stropii pe ferestrele vagonului. Pe peron, oamenii se salutau, scoțandu-și pălăriile de fetru, iar papioanele sunt la mare
URMEAZĂ GARA DE NORD! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342520_a_343849]
-
publicație de interes o publicație vie, implicată și combativă, care - în relativ scurt timp - a început să rețină atenția atât a publicului, cât și a numeroase personalități din mediile culturale și academice, dar și a unor importanți scriitori din spațiul transilvan. Am reușit astfel să atragem în paginile Curierului semnături prestigioase, inclusiv ai unor membrii ai Academiei Române sau a unor scriitori valoroși precum: Dumitru Radu Popescu, Fănuș Neagu, Vasile Rebreanu, Miron Scorobete etc. La sporirea gradului de interes față de publicație, a
UN HIDALGO CLUJEAN IN PRESA NORD-AMERICANA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342580_a_343909]
-
războaie ca tatăl său, cum ne spun cronicarii a încercat să unească Moldova cu Transilvania, profitând de căderea regatului Ungariei la Mohacs în 1526 și de vidul de putere ardelean. Transilvania era disputată de Ferdinand de Habsburg și de voievodul transilvan Ioan Zapolya sprijinit de turcii lui Soliman Magnificul. Inteligent și hotărât Petru Rareș a profitat și a încercat să-și joace propria carte politică ca să realizeze un ”front comun al celor trei Țări Românești”, care să lupte cu Imperiul Otoman
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
în volume colective Ochelarii de fum, Antologiile Asociației Scriitorilor din București, USR, Editura Cartex, București, 2011 Mâncăruri de altădată, vinuri și vechi băuturi românești, Dan-Silviu Boerescu, Cătălin Păduraru, Florica Bud. (antologie colectivă) Editura „Lifestyle Classic”, București, 2010 Antologia prozei scurte Transilvane actuale, Ovidiu Pecican, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 Clauza poeziei cele mai favorizate în lirica maramureșeană și basarabeană contemporană, Igor Ursenco, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 O Antologie a Poeziei maramureșene, Nicolae Păuna, Scheianu Editura Etnologică, 2010 Ulmeni - Cuvânt zidit în vitralii
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
CU MERS DE RAȚĂ” Toamnă își intrase în drepturi. Trotuarele înfloreau frunzele în bronzul clopotelor ce anunțau vecernia. Din când în când fărașul unui vânt le adună într-un colț se stradă cu case medievale. Soarele amurgise și întreg burgul transilvan căpătase culoarea violet. Automobilele treceau grăbite în toate sensurile, iar oamenii se retrăgeau grăbiți spre casele lor, apartamente din ghetourile comuniste. Vaste dormitoare pentru niște sclavi ai unei societăți ce ridicase sclavia la rang de ideologie de stat. La rugămintea
PRIETENUL MEU, OMULEŢUL CU MERS DE RAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341716_a_343045]
-
și citește câteva schițe. O compunere care avea ca erou chiar pe tatăl său, aleasă pentru a fi publicată în revista școlii rămâne nepublicată, revista preconizată nu mai apare datorită evenimentelor dramatice care vor urma. Cei trei ani de viață transilvană vor fi evocați în „Viața ca o pradă” și în „Cel mai iubit dintre pământeni”. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, elevul Preda Marin primește o repartiție pentru o școală similară din București. În ianuarie 1941 asistă la tulburele evenimente
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
liber din Dumbrava Sibiului Așa cum se întâmplă în fiecare an, Complexul Național Muzeal ASTRA propune, în luna august, un program de redescoperire a tradițiilor populare, pentru toate vârstele, prin intermediul manifestărilor incluse în programul „Tezaure umane vii”, derulat de Muzeul Civilizației Transilvane ASTRA și prin programul de animații culturale pregătit pentru întregul sezon estival. Manifestările se vor desfășura, în cea mai mare parte, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, locul de întâlnire al valorilor satului tradițional cu obiceiurile și mentalitățile
Muzeul Astra [Corola-blog/BlogPost/100043_a_101335]
-
trecute, martori tăcuți la perisabilitatea spiritului uman. Acești martori au inspirat fericit o mână de oameni care au luat inițiativa acum zece ani și au purces la construirea unui concept menit să pună în valoare spiritul orașului: Festivalul Medieval Cetăți Transilvane. De la an la an festivalul a prins tot mai multă amploare și iată că în zilele noastre avem parte de o adevărată sărbătoare cu iz medieval. Când spun medieval nu mă refer la senzațiile pe care simțul olvactiv le primea
Cetăţile de dincoace de pădure [Corola-blog/BlogPost/100042_a_101334]
-
mister și rochii impozante, la muzică de menestrel pe care pașii păreau că se descurcă singuri, la paji, vrăjitoare, călugări aparținând te-miri-cărui ordin, la saltimbanci, la ospețe fără sfârșit și la turniruri cu sfârșit de cele mai multe ori fericit. ###Cetățile noastre transilvane Sibiul, o adevărată emblemă a orașelor medievale de dincoace de pădure, a ajuns să-și sărbătorească cea de a XI-a ediție a festivalului Cetăți Transilvane. Evenimentul va începe cu surle și trâmbițe, așa cum îi și șade bine, în data
Cetăţile de dincoace de pădure [Corola-blog/BlogPost/100042_a_101334]
-
ospețe fără sfârșit și la turniruri cu sfârșit de cele mai multe ori fericit. ###Cetățile noastre transilvane Sibiul, o adevărată emblemă a orașelor medievale de dincoace de pădure, a ajuns să-și sărbătorească cea de a XI-a ediție a festivalului Cetăți Transilvane. Evenimentul va începe cu surle și trâmbițe, așa cum îi și șade bine, în data de 26 august și ultimele ruguri se vor stinge în 28 august. Vor defila prin zona centrală a orașului costume medievale sub care se vor ascunde
Cetăţile de dincoace de pădure [Corola-blog/BlogPost/100042_a_101334]