679 matches
-
2. Elementele alocutive sunt utilizate prototipic în conversația spontană (caracterizată prin coprezența interlocutorilor, contextul extralingvistic comun, canalul de comunicare oral). În textele scrise, alocutivele devin mărci ale oralității simulate. Alegerea elementelor menționate este influențată de specificul relațiilor dintre interlocutori (personale/tranzacționale 2) precum și de gradul de formalitate al contextului situațional în care se desfășoară comunicarea. 2.2.3. Funcțiile în comunicare ale indicilor de alocutivitate sunt următoarele: (a) mobilizarea verbală 3 − interpelarea (prin folosirea formulelor de politețe, interogațiilor, contrucțiilor interjecționale etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
pentru care nu există corpusuri de texte orale de medie formalitate (transcrise), au fost utilizate (inclusiv pentru exemplificările din gramatici și dicționare) texte literare care inserează replici dialogate, simulând (verosimil) comunicarea orală autentică. 2 Cf. terminologia sociolingvistică interacțiune verbală personală/tranzacțională în Ionescu-Ruxăndoiu, Chițoran (1975: 285). 3 Înțelegem prin mobilizare/demobilizare acțiunea de convocare/anulare a prezenței la cuvânt intreprinsă de către interlocutori în cadrul conversației. (cf. Manu Magda 2003a). 4 Pentru descrierea diferitelor tipuri de alocutive, vezi, între altele, GALR II: 883
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
periodic pentru a se asigura operativitatea sa continuă; cadrul de control este inclus în sarcinile unei funcții de audit intern eficace care poate certifica controalele respective; În cadrul organizației există o înțelegere clară a profilurilor riscurilor, din perspectivă strategică, operațională și tranzacțională, care să fie comunicată eficient consiliului de directori și managementului executiv și care să fie periodic verificată și actualizată. În același timp, se urmărește dacă sunt alocate suficiente resurse managementului pentru identificarea, evaluarea și tratamentul corespunzător al riscurilor organizației și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
alcătuit din elementele care vulnerabilizează individul și un pol pozitiv, alcătuit de elementele care-l protejează. în acest continuum, o situație dată poate avea, în fiecare element al ei, o dublă interpretare: pozitivă și negativă în același timp. în psihologia tranzacțională se consideră că o anumită situație ce pare strivitoare pentru individ poate fi salvatoare prin marele potențial de schimbare pe care îl incumbă. Se spune: „tot ceea ce nu te ucide te face mai puternic”. în abordarea pozitivă a funcționării psihice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
numeroase exemple concrete, atât din activitatea burselor din România, dar mai ales din cadrul unor prestigioase burse din lume. Exemplele concrete abordate se referă la o diversitate de aspecte, care privesc evoluția instituției bursei în România și pe plan mondial, strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cărții, autorii și-au propus să abordeze problemele fundamentale care caracterizează instituția bursei
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
prestigioase burse din lume. Exemplele concrete abordate se referă la o diversitate de aspecte, care privesc evoluția instituției bursei în România și pe plan mondial, strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cărții, autorii și-au propus să abordeze problemele fundamentale care caracterizează instituția bursei, insistând asupra particularităților anumitor categorii de burse, inclusiv a celor agricole, care urmează a
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
contractelor încheiate la bursă; � regulile legate de diseminarea (răspândirea) informației bursiere; � regulile privind activitatea agenților de bursă etc. De exemplu, prin sistemele de trantacții acceptate la bursă sunt cuprinse tipurile de tranzacții prin definirea operațiunilor (cash, futures, opțiuni etc.), procedura tranzacțională, respectiv ordinea de desfășurare a activităților în sala de negocieri, apoi ordinele de bursă în sensul conținutului și valabilității lor. De asemenea, se detaliază fără echivoc, unitatea de tranzacție, programul de lucru al instituției bursei, modul de înregistrare al tranzac
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
ședințele de bursă este de dimensiunile unui stadion, fiind dotată ultramodern cu panouri electronice, stații de teleco municații și aparatură birotică. Mai mult de 600 de agenți de bursă, îmbrăcați în jachete bej, sunt grupați în ringuri pe principalele produse tranzacționale : grâu, porumb, soia, secară, orez, ovăz etc. În interiorul fiecărui ring, agenții de bursă ocupă locuri pe trepte, în conformitate cu luna pentru care negociază tranzacția. Activitatea se desfășoară într-un vacarm greu de descris, iar limba jul bursei este completat de gesturi
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
de piață. Se poate tranzacționa, pe această piață, mărfuri agroalimentare, metale, produse chimice și petroliere, materiale de construcție etc. În piața a doua, se negociază, după specific bursier, un număr mare de mărfuri fungibile, care nu prezintă însă aceeași continuitate tranzacțională, față de cele de pe prima piață. De această dată, brokerii nu mai negociază contracte, ci cantități. În același timp, mărfurile, având o mare diversitate tipo dimensională, brokerii trebuie să prezinte și caracteristicile acestora. Pentru a putea fi operativ tranzacționate și a
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
mic. În schimb, vânzătorul stelajului trebuie să livreze titlurile la prețul mai mare, când cumpărătorul stelajului se declară cumpărător de titluri, respectiv preia la prețul mai mic, când cumpărătorul stelajului se declară vânzător de titluri. La Bursa de la Paris, unitatea tranzacțională pentru stelaj este de 100 de titluri, stelajul contând pentru luna curentă și următoarele 5 luni de lichidare. Operațiunile care se încheie în cadrul burselor de mărfuri urmăresc în principal trei scopuri: 1. - aprovizionarea cu mărfuri, respectiv acoperirea unor nevoi reale
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
mimetic față de circumstanța geopolitică. Acest mimetism care, la un moment dat, a putut fi speculat și politic, și economic, și social, și cultural, chiar semantic, zice domnia sa foarte bine, nu concretiza o politică externă, ci mai curând o autentică atitudine tranzacțională, pe care România a practicat-o cu succces timp de zece ani, între 1965 și 1975, și cu pagube enorme din 1975 până prin anii ’80, când s-a blocat într-o singură paradigmă de politică externă, fără capacitatea de a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
adevăruri, stabilirea mai exactă a contururilor și o mai bună judecată de valoare devin posibile prin depășirea contextului în care un autor ori altul s-au manifestat. Ajung să vorbească numai textele lor. Pe termen lung, pierd scriitorii adaptabili, spiritele tranzacționale, cei care, folosindu-și cu dexteritate coatele din dotare, ajung să dețină un rol social funcționând ca o umbrelă de protecție simbolică și un element propulsor în clasamentele epocii. Câștigă, în schimb, creatorii adevărați dar marginalizați, autorii a căror libertate
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
din prospect care au fost auditate de către auditorul financiar/cenzorul extern independent. Capitolul 2 2.1. Informații privind admiterea pe piată reglementată a acțiunilor obiect al ofertei publice Precizarea dacă prospectul se referă la valori mobiliare de același tip, deja tranzacționale sau pentru care se urmărește listarea în vederea tranzacționării pe o piață reglementată. 2.2. Informații privind acțiunile care fac obiectul prospectului de ofertă. 2.2.1. Indicarea actului decizional în virtutea căruia acțiunile au fost sau vor fi emise (de ex.
REGULAMENT nr. 5 din 25 iunie 2003 privind oferta publică de valori mobiliare şi alte instrumente financiare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151585_a_152914]
-
piețe reglementate care satisfac următoarele condiții: ... - au fost tranzacționate în cel puțin jumătate din ședințele de tranzacționare din ultimul trimestru; - valoarea totală a valorilor mobiliare emise de un emitent și deținute de fond nu depășește 10% din volumul mediu zilnic tranzacțional pe piața reglementată în ultimul trimestru. (2) Evaluarea respectării cerințelor de lichiditate de către un fond se va face de către depozitar și va fi raportată săptămânal de către acesta. ... Secțiunea 4 Reguli privind depășirea limitei de 5%, până la 10%, din activele unui
REGULAMENT nr. 3 din 20 mai 2003 (*actualizat*) privind autorizarea şi funcţionarea societă��ilor de administrare a investiţiilor, a fondurilor deschise de investiţii, a societăţilor de investiţii şi a depozitarilor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151353_a_152682]
-
și AE]) fac parte integrantă din acest acord. ... Articolul 2 Obiectivele programului 2.1. Începând cu punerea bazelor structurilor de la sfârșitul anului 2000, obiectivele programului sunt: ● garantarea unei Politii de Proximitate (PdP) susținute și a unei instruiri în domeniul analizei tranzacționale (AT) în toate instituțiile de instruire și educație ale Poliției; ● introducerea din punct de vedere practic a PdP în cel puțin 75% din orașele din toate județele României; ● aducerea la cunoștința a conceptului PdP și implementarea acestuia la nivelul tuturor
ACORD din 26 martie 2003 între Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne şi Ministerul Public, şi Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare, privind implementarea programelor "Introducerea conceptului «Poliţia de Proximitate» în România", "Îmbunătăţirea cooperării dintre Poliţie şi Parchet", etapa 2003-2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151375_a_152704]
-
Walter Fust, directorul AEDC Anexă 1a) --------- la acord -------- ROMÂNIA PREZENTAREA CONCEPTULUI "POLIȚIA DE PROXIMITATE" Descrierea proiectului 2003-2004 1. Rezumat Pornind de la structurile înființate la sfârșitul anului 2000, proiectul: ● va garanta o pregătire susținută pentru Poliția de Proximitate (PdP) și analiza tranzacționala (AT) în toate instituțiile de pregătire și învățământ ale Poliției; ● va implementa conceptul PdP în cel puțin 75% din județele României; ● va face cunoscute conceptul PdP, precum și implementarea lui în cadrul Poliției și al opiniei publice printr-o activitate de relații
ACORD din 26 martie 2003 între Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne şi Ministerul Public, şi Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare, privind implementarea programelor "Introducerea conceptului «Poliţia de Proximitate» în România", "Îmbunătăţirea cooperării dintre Poliţie şi Parchet", etapa 2003-2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151375_a_152704]
-
ani de la sfârșitul anului în care operațiunile au fost efectuate. ... Norme metodologice: 65. (1) În scopul implementării art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal, greutățile acceptate pe piețele de lingouri cuprind cel putin următoarele unități și greutăți: Unitate Greutăți tranzacționale �� Kg 12,5/1 Gram 500/250/100/50/20/10/5/2,5/2 Uncie (loz=31,1035 g) 100/10/5/1/'bd/'bc Tael (1 tael= 1,193 oz) (unitate de măsură chinezească) 10/5/1 Tola
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
c) prețurile sunt cunoscute de cei interesați. ... 133. (1) În cazul terenurilor și construcțiilor, valoarea actuală este valoarea de piață la data evaluării, diminuată în conformitate cu alin. 5 și 6. (2) Valoarea de piață reprezintă prețul la care ar putea fi tranzacționale un teren sau o construcție, între două părți aflate în cunoștință de cauză, presupunând că terenul sau construcția ar putea fi tranzacționale pe o piață activă în condiții normale și ca termenul disponibil pentru negocierea tranzacției este normal ținând cont
REGLEMENTARE CONTABILĂ din 21 decembrie 2005 conformă cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196009_a_197338]
-
evaluării, diminuată în conformitate cu alin. 5 și 6. (2) Valoarea de piață reprezintă prețul la care ar putea fi tranzacționale un teren sau o construcție, între două părți aflate în cunoștință de cauză, presupunând că terenul sau construcția ar putea fi tranzacționale pe o piață activă în condiții normale și ca termenul disponibil pentru negocierea tranzacției este normal ținând cont de natura bunului respectiv. ... (3) Valoarea de piață va fi determinată printr-o evaluare separată a fiecărui teren și construcție efectuată cel
REGLEMENTARE CONTABILĂ din 21 decembrie 2005 conformă cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196009_a_197338]
-
piață ale dobânzii; - riscul de preț - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze ca rezultat al schimbării prețurilor pieței, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate instrumentele tranzacționale pe piață. Termenul "risc de piață" încorporează nu numai potențialul de pierdere, dar și cel de câștig. b) Riscul de credit - este riscul ca una dintre părțile instrumentului financiar să nu execute obligația asumată, cauzând celeilalte părți o pierdere financiară
REGLEMENTARE CONTABILĂ din 21 decembrie 2005 conformă cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196009_a_197338]
-
ani de la sfârșitul anului în care operațiunile au fost efectuate. ... Norme metodologice: 65. (1) În scopul implementării art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal, greutățile acceptate pe piețele de lingouri cuprind cel putin următoarele unități și greutăți: Unitate Greutăți tranzacționale Kg 12,5/1 Gram 500/250/100/50/20/10/5/2,5/2 Uncie (loz=31,1035 g) 100/10/5/1/'bd/'bc Tael (1 tael= 1,193 oz) (unitate de măsură chinezească) 10/5/1 Tola
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191846_a_193175]
-
spot pe însuși titlul de creanța. Împrumutul se include în prima categorie prevăzută în Tabelul 1 de la pct. 14, pentru scopurile riscului specific, iar titlul de creanța se include în coloana corespunzătoare din cadrul aceluiași tabel. În cazul unui contract futures tranzacțional pe bursă, poate fi luată în considerare, ca și cerință de capital, marja cerută de bursă, daca marja respectivă este cel puțin egală cu cerință de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metodă
REGULAMENT nr. 22 din 14 decembrie 2006 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit şi al firmelor de investitii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185966_a_187295]
-
autoritatea competența cu privire la modelul ales, autoritatea competența urmând a decide de la caz la caz dacă este necesara revizuirea modelului. Totodată instituțiile trebuie să dețină suficient capital pentru acoperirea riscurilor caracteristice opțiunilor, altele decât riscul delta. În cazul unei opțiuni scrise, tranzacționala pe bursă, poate fi luată în considerare că și cerință de capital marja cerută de bursă, daca marja respectivă este cel puțin egală cu cerință de capital pentru o opțiune, care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metodă stabilită
REGULAMENT nr. 22 din 14 decembrie 2006 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit şi al firmelor de investitii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185966_a_187295]
-
cel puțin egală cu cerință de capital pentru o opțiune, care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metodă stabilită în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisă în Anexa V. De asemenea, în cazul unei opțiuni tranzacționale pe OTC, care a fost compensata de către o casă de compensare recunoscută de către autoritățile competente din România, poate fi luată în considerare că și cerință de capital marja cerută de casă de compensare, daca marja respectivă este cel puțin egală
REGULAMENT nr. 22 din 14 decembrie 2006 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit şi al firmelor de investitii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185966_a_187295]
-
titlurile respective în calculul cerinței de capital, conform acestei anexe, cu condiția ca astfel de titluri să îndeplinească criteriile prevăzute la art. 11. Riscul general și riscul specific 12. Riscul de poziție pe un titlu de creanța sau de capital tranzacțional (sau instrument derivat pe un titlu de creanța ori de capital) este împărțit în două componente în vederea calculării cerinței de capital pentru acoperirea acestuia. Prima componentă este cea de risc specific - acesta este riscul de modificare a prețului instrumentului în
REGULAMENT nr. 22 din 14 decembrie 2006 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit şi al firmelor de investitii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185966_a_187295]