22,945 matches
-
a fost?/ Un scuipat arsenios/ spintecând/ Cicatricea de pe obrazul/ Neamului meu, ca o sabie/ Așa a fost/ Nu m-am temut/ De aerul sticlit/ Sau de zăpezile-capcană/ Dăruite/ Cu-aceeasi recuzita/ Producătorii de infern/ Neieșiți din aerul revolut/ Păstoresc cavalcada Tranziției (...). Să fie tot demonul/ Care ne-a contorizat/ Gândul și nisipul/ Din propria clepsidra?". Reciclați, miliardarii de carton afișează "Mască celebrilor coloși/ Din Memnon și se hrănesc cu lingură/ Din osuarul îngerilor", îngeri cărora poeta le dedică unul din cele
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
Mircea Iorgulescu S-A acceptat, cu un fatalism ce și-a tras bine pe chip mască lucidității implacabile, că tranziția implică pierderi. Pierderi în ordine economică, socială, culturală, chiar morală; dar nu s-a spus decît arareori pierderi, preferîndu-se, si nu fără temei, termenul, aparent mai tehnic, de sacrificii. Chiar dacă involuntara, cum probabil a fost în majoritatea cazurilor, aceasta substituire
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
o renegare dusă pînă la a-l refuză fie chiar și numai ca parte, dramatică, întunecată, dar nu mai puțin reală, a istoriei românești. A FOST cea dinții, dar probabil și cea mai gravă, înfrîngere a spiritului critic față cu tranziția. Bruscă, violența și confuză în plan politic și instituțional, "despărțirea" de comunism s-a făcut intelectual aproape exclusiv sub forma unor rechizitorii pe cît de vehemențe, pe atît de nediferențiate. Examenul critic al regimului prăbușit în doar cîteva ore a
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
condamnare la distrugere a tot ceea ce există. în politică, în economie, în viața socială, în cultura. Cîți și cine dintre cei care, din ianuarie 1990 și pînă acum, au fost implicați și au avut responsabilități publice, politice, administrative în "mersul tranziției" ar putea îndrăzni să spună "N-am văzut că nimicirea aparatului comunist era nimicirea Statului. Am contribuit la crearea unui deșert instituțional"?! Cel căruia îi aparține această recunoaștere tardivă a unei erori capitale nu este un om public său politic
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
o surescitata demolare stihinica. Să ne amintim fie și numai de felul în care s-a petrecut "desfacerea" CAP-urilor, dusă în unele locuri pînă la distrugerea rețelelor de irigații și retezarea pomilor din livezi... ACESTEI confuzii între distrugere și tranziție i s-ar fi putut opune spiritul critic. În politică, în economie, în societate, în cultura. într-un editorial intitulat " Cea mai gravă boală a tranziției", Nicolae Manolescu observa, lapidar și exact, ca "Societatea de tranziție este o societate lipsită
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
distrugerea rețelelor de irigații și retezarea pomilor din livezi... ACESTEI confuzii între distrugere și tranziție i s-ar fi putut opune spiritul critic. În politică, în economie, în societate, în cultura. într-un editorial intitulat " Cea mai gravă boală a tranziției", Nicolae Manolescu observa, lapidar și exact, ca "Societatea de tranziție este o societate lipsită de spirit critic. La fel și cultură" (România literară, nr. 36, 8-14 septembrie). Nu cred însă că spiritul critic e neapărat o victimă, cum susține Nicolae
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
confuzii între distrugere și tranziție i s-ar fi putut opune spiritul critic. În politică, în economie, în societate, în cultura. într-un editorial intitulat " Cea mai gravă boală a tranziției", Nicolae Manolescu observa, lapidar și exact, ca "Societatea de tranziție este o societate lipsită de spirit critic. La fel și cultură" (România literară, nr. 36, 8-14 septembrie). Nu cred însă că spiritul critic e neapărat o victimă, cum susține Nicolae Manolescu ("Spiritul critic este victima principala a schimbării de regim
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
care îl reprezintă, această responsabilitate nu e una vagă, difuza, generală. Revine cuiva: persoane, grupuri, cercuri, chiar unor straturi determinate social și profesional. Revine, cu un termen deopotrivă uzat și deturnat, elitelor. Spiritul critic nu a disparut ca efect al tranziției, ci a fost abandonat sau, mai degrabă, deformat chiar de către cei prin care se exprima. Fără să se teamă că va fi taxat drept "nostalgic" al comunismului sau "alunecat spre stînga", Nicolae Manolescu nu ezită să afirme, în același editorial
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
și despre numeroasele vizite de lucru ale lui Nicolae Ceaușescu, de mitingurile ăspontaneă, în cursul cărora poporul era chemat, prin entuziasmul și aplauzele sale, să fie garantul discursului. Așa-zisa construire a socialismului se bizuie pe un limbaj tip, prin tranziția ortodoxiei ideologice în ortoglosie, după aprecierea lui Alain Besançon. Apare și o lozinca: ăarta în slujba poporuluiă, care nu traduce altceva decît subjugarea propagandistica: "Singurul schimb posibil este acesta: partidul se raportează mereu la popor, iar poporul trebuie să se
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
Domnilor, pe ce lume ne aflam? Regizorul ne asigura că ar fi vorba de "lumea subterană a mafiei politice, pe un fundal de tulburări sociale..." Mai citim (tot acolo) că am asista la "dezvăluirea unor realități mai puțin cunoscute ale tranziției". Într-o lume a tuturor "dezvăluirilor" posibile, capotate invariabil în grotesc și în derizoriu, senzația e că filmul nu "dezvăluie" nimic, dimpotrivă, înlocuiește "dezvăluirea" cu o anumită artificializare. Toată povestea vînătorii politice sună contrafăcut, ușor artificial și mereu alături (așa cum
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
Dumitru Avakian Nu este deloc inoportun să amintim faptul că perioada de tranziție, la noi, deceniul pe care tocmai încercăm a-l depăși, a adus răsturnări importante și în domeniul vieții de concert, inclusiv în domeniul difuzării, al percepției creației autohtone, a creației zilelor noastre. Fie că este vorba de muzică autorilor noștri
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
înfățișarea Ruinei?a THAKATIMUNU SIPEDI, THAKATIMUNU SIPEDI/ Dincolo de bine și de rău așteptînd zorii" (Pasărea neagră). Astfel versurile iau o turnură psihedelica. "Morală" poemului se pierde în aburii halucinației solemne. O a treia ipostază a lui Daniel Corbu o alcătuiește tranziția de la boema (mai mult ori mai puțin stilata) la livresc. De la mărturisirile "scandaloase", gen "Încrîncenat stau în jurul inimii" ( Preludii pentru trompeta și patru pereți). Sau: "diminețile ca niște fițuici" (ibidem). Sau: "Vai! Zac uitat că o jiletcă-n cuiere" (ibidem
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
pe când aceasta de sub ochii noștri, cu atâtea aspecte încă nebuloase, trebuia deslușita, descifrata. Iar operația îi cerea scriitorului timp. Tudorel Urian, în comentariul amintit din "Cuvântul", crede că avem, în sfârșit, în Recviem pentru nebuni și bestii, "marele român al tranziției", formulare din care numai prima jumătate îmi pare că stă în picioare. Un mare român se poate susține că este acesta pe care il discutăm, prin epos, prin miza ideatica, dar unul al tranziției numai dacă folosim termenul în accepțiunea
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
nebuni și bestii, "marele român al tranziției", formulare din care numai prima jumătate îmi pare că stă în picioare. Un mare român se poate susține că este acesta pe care il discutăm, prin epos, prin miza ideatica, dar unul al tranziției numai dacă folosim termenul în accepțiunea lui jurnalistică și pur convențională. Altfel, prin toată desfășurarea, este un român care dă seama mai curând despre lichidarea tranziției sau, dacă vrem, despre împotmolirea ei într-un punct de unde nu va mai putea
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
este acesta pe care il discutăm, prin epos, prin miza ideatica, dar unul al tranziției numai dacă folosim termenul în accepțiunea lui jurnalistică și pur convențională. Altfel, prin toată desfășurarea, este un român care dă seama mai curând despre lichidarea tranziției sau, dacă vrem, despre împotmolirea ei într-un punct de unde nu va mai putea fi urnita cu una cu două, repusa pe direcție. Direcția însăși, reperele de ajungere, ținta au dispărut în cețuri pentru nu se știe cât timp. Sunt
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
multe, în așa-zisa nouă societate, legăturile nerupte cu cea veche, cu sistemul totalitar prăbușit atât de abrupt, suspect de abrupt, sunt încă prea vii reflexele formate în totalitarism, deprinderile înrădăcinate în nespus de mulți oameni, toate opunându-se, obiectiv, "tranziției". Sunt în fine exponenții vechilor structuri de putere și de represiune, reactivați după temporară lor repliere tactică, reciclați în protagoniști ai înnoirii, ai schimbărilor repezi, erijați, tocmai ei, în agenți ai tranziției, ai prefacerilor din temelii, sociale și morale. Sunt
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
nespus de mulți oameni, toate opunându-se, obiectiv, "tranziției". Sunt în fine exponenții vechilor structuri de putere și de represiune, reactivați după temporară lor repliere tactică, reciclați în protagoniști ai înnoirii, ai schimbărilor repezi, erijați, tocmai ei, în agenți ai tranziției, ai prefacerilor din temelii, sociale și morale. Sunt "bestiile" care profită de moliciunea și apatia "nebunilor", pentru a redeveni iarăși ce au fost, si mai mult decât atât, cum au proclamat sfidător, obraznic. Totul sună prea cunoscut, de bunăseamă, dar
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
Rodica Zafiu Unul dintre fenomenele cele mai frapante ale tranziției românești din ultima vreme este proliferarea grupurilor și a formațiilor muzicale cu membri și ascultători extrem de tineri. Fenomenul a fost deja semnalat și a început să fie discutat din perspectiva sociologică. Din punct de vedere lingvistic, mi se pare interesant
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
toate la punct, să se elibereze și să-și creeze o viață cum se cuvine pentru un om care trece drept un talent, o forță, si e invidiat că un om tare, pe cînd el nu este decît un nimic". Tranziția de la descalificantele dezvăluiri la gestul adorației se săvîrșește conform unui protocol abil, în trepte. Cu cît supirantul e aparent mai secătuit de blazare și viciu, cu atît se arătă mai înzestrat cu puterea convingerii: Întind brațele să te caut. Ascut
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
ăntr-o publicistica, precum aceea actuala, a tuturor posibilităților, oglindă fidelă a unei societăți, ea ănsăsi a tuturor posibilităților. Expresie, vai, ironică, pentru a lăsa să ănteleagă, prin antifraza, cat de puține posibilități ne-au rămas la capătul unui deceniu de tranziție.
Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
-
posibilitatea să repar greșeală cumplită pe care am făcut-o compunând, împreună cu Nicolae Manolescu și Gabriel Dimisianu, sub pseudonimul "Emil Mladin", un text nu prea elogios la adresa sa. Gabriel Plesea, Corespondențe din New York, reportaje, comentarii, opinii, atitudini din "perioada de tranziție", București, Ed. Vestala, col. "Diaspora", 1999, 320 pag.
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
bubnem na zajíce chodil am prezentat-o la Praga, la o adunare a Asociației Cehia-România, iar actualmente, după câte știu, câțiva critici au de gând să scrie cronici la această captivantă privire grotescosatirică asupra unor ideologii mesianice, din perioada „de tranziție”. Lansarea romanului la standul românesc, în prezența autorului și a traducătorului a trezit un ecou atât de favorabil în rândurile ascultătorilor, încât bănuiesc că ne putem aștepta, cu timpul, la o nouă traducere din lucrările beletristice ale autorului, matematician angajat
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
Vizita regelui Mihai în Parlament a căpătat accente tovărășești nebănuite. Adevărul prezintă stenogramele dezbaterii pe acest subiect și ne simțim ca la o ședință de partid pe vremea lui Ceaușescu. Comuniști, spălați de apele tranziției, aleșii noștrii s-au angajat într-o discuție cu iz amical despre cine a fost mai tare înainte de 90. Acuzații binevoitoare și pline de înțelegere curgeau dintr-o parte în alta iar faptul că Regele ar trebui sau nu să
Băsescu, ocnaşul de la Roşia Montana () [Corola-journal/Journalistic/25151_a_26476]
-
Creștin- Democrat, pe care Petre Țuțea, vestit pentru zicerile sale celebre, memorabile și profund caracterizante, l-a numit „ultimul Senior al României”. Pentru înălțimea sa morală desigur, pentru eleganța civică, pentru superioara înțelegere a democrației, chiar întro învălmășită perioadă de tranziție a României și într-un teritoriu în care compromisurile de tot felul pătează obrazurile politicienilor. La această aniversare centenară vreau să rememorez o întâmplare revelatoare cu Seniorul Corneliu Coposu. Puțini știu că ilustrul om politic era absolvent al Liceului Sf.
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
excepție. Al doilea, Nicolae Stan, a publicat anul trecut un roman de asemenea foarte bun, Ceață pe Tamisa (2013), continuând proiectul Apei negre din 1999. Reeditat și revizuit acum, romanul arată, pe de-o parte, cât de neclară a fost tranziția: premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București nu i-a asigurat vizibilitatea meritată. Apoi, e remarcabilă viziunea lui Nicolae Stan asupra comunismului și postcomunismului, cum nu a reușit altă carte apărută în actualitate. Apă neagră propune o radiografie a
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]