KorAP: Find »[drukola/base=tranzitiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...38 >

949 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

intrări lexicale multiple; de exemplu, corespondentul italian al englezescului run 'a alerga' specifică existența unui singur argument, care poate suporta fie derivarea specifică inacuzativelor, fie pe cea specifică inergativelor; structura sintactică, și nu intrarea lexicală determină sensul acestor verbe. Verbele tranzitive simple (kill 'a ucide') descriu un eveniment pentru care este specificat atât punctul inițial, cât și punctul final, deci există două proiecții aspectuale: − AspEM asigură interpretarea aspectuală și verificarea Cazului acuzativ; în anumite cazuri (love 'a iubi', hate 'a urî

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
relația de acord specificator−centru (engl. Spec−Head), atrăgând un argument obiect în poziția specificatorului. Verificarea telicității este asociată cu un tip special de Caz al obiectului, un Caz tare (engl. strong Case), localizat tot în AgrOP. Nu orice verb tranzitiv este însă telic; telicitatea depinde și de semantica obiectului. Van Hout (2004: 66) arată că telicitatea este determinată de interacțiunea a trei factori: (a) tipul evenimentului descris de predicat: telic vs atelic; (b) poziția argumentelor: obiect direct vs oblic; (c

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
teoriei lui Croft, vezi și Stan (2005: 224−229). Înscriindu-se în linia teoriei cognitive de tip cauzal, Lemmens (1997) arată că gramatica (engleză) acțiunii și a evenimentului este guvernată de două modele distincte ale cauzalității: modelul ergativ și modelul tranzitiv. În modelul ergativ, constituirea evenimentului începe cu Tema și acționează împotriva curentului de energie. Participantul Temă este evocat ca parte a miezului conceptual autonom al predicației procesuale (conform lui Langacker 1991). În sistemul lui Davidse (1991)89, în reprezentarea ergativă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
evenimentul. În construcțiile noncauzative se produce o neutralizare: procesul este inițiat fie de Medium, fie de o forță exterioară. Modelul ergativ este nuclear: un Instigator este adăugat procesului care este deja semiautonom. Astfel, categoria Agent cuprinde Instigatorul ergativ și Actorul tranzitiv. Modelul tranzitiv este linear, centrat pe Actor, participantul central. Participantul afectat nu este coparticipant, ci Țintă. Adevăratele construcții intranzitive − așa cum numește Lemmens (1997) ergativele fără pereche tranzitivă − de tipul John died 'John a murit', Mary is running 'Mary aleargă' reprezintă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
construcțiile noncauzative se produce o neutralizare: procesul este inițiat fie de Medium, fie de o forță exterioară. Modelul ergativ este nuclear: un Instigator este adăugat procesului care este deja semiautonom. Astfel, categoria Agent cuprinde Instigatorul ergativ și Actorul tranzitiv. Modelul tranzitiv este linear, centrat pe Actor, participantul central. Participantul afectat nu este coparticipant, ci Țintă. Adevăratele construcții intranzitive − așa cum numește Lemmens (1997) ergativele fără pereche tranzitivă − de tipul John died 'John a murit', Mary is running 'Mary aleargă' reprezintă un subtip

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
procesului care este deja semiautonom. Astfel, categoria Agent cuprinde Instigatorul ergativ și Actorul tranzitiv. Modelul tranzitiv este linear, centrat pe Actor, participantul central. Participantul afectat nu este coparticipant, ci Țintă. Adevăratele construcții intranzitive − așa cum numește Lemmens (1997) ergativele fără pereche tranzitivă − de tipul John died 'John a murit', Mary is running 'Mary aleargă' reprezintă un subtip special al modelului tranzitiv. Exemplul oferit de Lemmens (1997) este foarte interesant. Autorul studiază evoluția verbului abort 'a avorta' în limba engleză: în engleza veche

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pe Actor, participantul central. Participantul afectat nu este coparticipant, ci Țintă. Adevăratele construcții intranzitive − așa cum numește Lemmens (1997) ergativele fără pereche tranzitivă − de tipul John died 'John a murit', Mary is running 'Mary aleargă' reprezintă un subtip special al modelului tranzitiv. Exemplul oferit de Lemmens (1997) este foarte interesant. Autorul studiază evoluția verbului abort 'a avorta' în limba engleză: în engleza veche, verbul a fost supus unui proces de ergativizare, figura centrală devenind femeia, în locul fătului. Dacă în secolul al XVI

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
al XIX-lea, acesta era deja conceptualizat ca fiind un fenomen controlat. În engleza modernă, verbul a fost supus unui proces de tranzitivizare, deoarece, din punct de vedere tehnologic, avortul este din ce în ce mai puțin un fenomen cu cauză internă. În modelul tranzitiv, femeia nu mai este entitatea afectată, ci Instigatorul care acționează asupra fetusului, care devine din coparticipant entitate afectată. 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj 4.6.1. Babyonyshev, Fein, Ganger, Pesetsky și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
o listă de cuvinte, să distingă între itemii funcționali și cei lexicali. În listă au fost incluse, pe lângă itemii funcționali, 125 de verbe (25 de verbe inacuzative fără alternanță de tranzitivitate și 50 cu alternanță de tranzitivitate, 25 de verbe tranzitive și 25 intranzitive) în forma "nudă". Subiectul a făcut greșeli numai în cazul verbelor inacuzative (și nicio astfel de greșeală în cazul celorlalte verbe), pe care le-a confundat cu categorii funcționale. Experimentul a confirmat ideea că inacuzativele sunt rezultatul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
greșeli numai în cazul verbelor inacuzative (și nicio astfel de greșeală în cazul celorlalte verbe), pe care le-a confundat cu categorii funcționale. Experimentul a confirmat ideea că inacuzativele sunt rezultatul unor operații lexicale care schimbă structura argumentală a predicatului tranzitiv inițial. Deși nu în aceeași măsură ca pasivele, inacuzativele i-au pus probleme subiectului afazic, ca urmare a structurii argumentale complexe și a relației noncanonice dintre structura argumentală și S-Structură. Froud ajunge deci la concluzia că inacuzativele sunt predicate

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
care au fost modificate prin adjoncționarea lexicală a unui centru funcțional care schimbă structura argumentală. În cazul inacuzativelor cu alternanță de tranzitivitate, adjoncționarea centrului funcțional este facultativă. Acest experiment infirmă ideea lui Reinhart, conform căreia inacuzativele care nu au variantă tranzitivă sunt generate în Lexicon ca inacuzative "înghețate" (operația de reducere aplicându-se anterior argumentului extern). Faptul că subiectul a făcut mai puține greșeli în cazul verbelor cu alternanță de tranzitivitate decât în cazul celor inacuzative fără alternanță dovedește că inacuzativele

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
generate în Lexicon ca inacuzative "înghețate" (operația de reducere aplicându-se anterior argumentului extern). Faptul că subiectul a făcut mai puține greșeli în cazul verbelor cu alternanță de tranzitivitate decât în cazul celor inacuzative fără alternanță dovedește că inacuzativele sunt tranzitive în Lexicon. Analiza transcrierilor spontane ale aceluiași subiect l-a condus pe Froud la concluzia că în sistemul subiectul afazic, unele inacuzative (de exemplu, appear 'a apărea') acceptă pasivizarea. 5. ALTERNANȚA CAUZATIVĂ Fenomenul alternanțelor de tranzitivitate a fost observat pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
boala cu vitamine/ Vitaminele combat boala. Palmer (1994 [2007]: 8−9), fără a folosi un anumit termen pentru a descrie acest fenomen (alternanța cauzativă în primul exemplu și apariția obiectului intern în al doilea), arată că multe verbe sunt atât tranzitive, cât și intranzitive, dar cu diferențe de sens: The door opened/He opened the door ' Ușa s-a deschis'/'El a deschis ușa' He ran in the race/He ran the competition ' El a alergat în cursă'/'El a alergat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
alternanțele argumentale (cauzativă, locativă, a dativului etc.), arătând că acestea reprezintă un exemplu de realizare argumentală multiplă, care presupune posibilitatea majorității verbelor de a apărea în diverse contexte sintactice. 5.1.2. În studii mai vechi, fenomenul coexistenței unei variante tranzitive și a uneia intranzitive/inacuzative (reflexivă sau non-reflexivă) a fost descris folosindu-se termenii: verbe "cu inversare" (Rothemberg 197495, Zribi-Hertz 1987: 29), verbe "simetrice" (Dubois 196496, Lagane 196797) sau "neutre" din punctul de vedere al diatezei (Blinkenberg 1960, Ruwet 197298

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este un diagnostic valid pentru inacuzativitate 103, așa cum au arătat Burzio (1986), Rosen (1981), și că în anumite limbi, alternanța cauzativă este asociată cu diferențe morfologice. Relația semantică dintre cele două variante este următoarea: subiectul variantei inacuzative și obiectul variantei tranzitive poartă același rol. Autoarele (Levin și Rappaport Hovav 1995: 80) observă că multe verbe citate ca inacuzative prototipice (break 'a se rupe', dry 'a se usca', open 'a se deschide'), în special cele de schimbare de stare, participă la alternanța

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vezi supra, 4.3. Autoarele au formulat mai multe argumente în favoarea ideii că există diferențe între inacuzativele primare și cele derivate. Analiza cauzativă nu poate fi extinsă la toate clasele de verbe; clasa inacuzativelor nu este omogenă, așa cum nici clasa tranzitivelor nu e omogenă (Levin și Rappaport Hovav 1995: 81). ● Restricțiile selecționale impuse subiectului verbului intranzitiv break și obiectului verbului tranzitiv break, chiar dacă poartă același rol tematic, sunt diferite (Levin și Rappaport Hovav 1995: 85): He broke his promise/the contact

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
derivate. Analiza cauzativă nu poate fi extinsă la toate clasele de verbe; clasa inacuzativelor nu este omogenă, așa cum nici clasa tranzitivelor nu e omogenă (Levin și Rappaport Hovav 1995: 81). ● Restricțiile selecționale impuse subiectului verbului intranzitiv break și obiectului verbului tranzitiv break, chiar dacă poartă același rol tematic, sunt diferite (Levin și Rappaport Hovav 1995: 85): He broke his promise/the contact/the word record '(lit.) (El) a rupt promisiunea/contractul/recordul mondial' *His promise/the contact/the word record broke '(lit.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cele două exemple este că promisiunile, contractele etc. pot fi rupte numai de către agenți, nu și de instrumente, forțe naturale etc., situație în care verbul nu poate participa la alternanța cauzativă. Levin și Rappaport Hovav (1995: 85) observă că verbul tranzitiv break 'a sparge, a rupe' impune mai puține restricții obiectului decât impune intranzitivul break subiectului: John opened the door/the window 'John a deschis ușa/fereastra' The door/the window opened ' Ușa/fereastra s-a deschis' This book will open

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
from this book ' Mintea ta se va deschide de la această carte'. Levin și Rappaport Hovav (1995: 86) susțin că asimetria legată de proprietățile selecționale este un indiciu pentru a decide care este varianta de bază: verbul de bază, adică cel tranzitiv, impune mai puține restricții decât cel derivat. Un alt argument vine din domeniul studiului deficiențelor de limbaj. Friedmann, Taranto, Shapiro și Swinney (2008) au testat Ipoteza Inacuzativă folosind o tehnică numită cross-modal lexical priming (aplicată unor subiecți cu deficiențe verbale

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
altele manifestă variație de realizare argumentală, subliniind că studiile tipologice au arătat că verbele care denotă evenimente în care un Agent animat acționează asupra unui Pacient și îi schimbă starea (crush 'a crăpa', destroy 'a distruge', kill 'a omorî') sunt tranzitive în majoritatea limbilor (Agentul este subiect, iar Pacientul este obiect direct). Levin și Rappaport Hovav (2005: 11) reiau ideea că verbele care au utilizare tranzitivă cauzativă denotă un eveniment cu cauză externă, exprimată în studiul din 1995, și arată că

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Pacient și îi schimbă starea (crush 'a crăpa', destroy 'a distruge', kill 'a omorî') sunt tranzitive în majoritatea limbilor (Agentul este subiect, iar Pacientul este obiect direct). Levin și Rappaport Hovav (2005: 11) reiau ideea că verbele care au utilizare tranzitivă cauzativă denotă un eveniment cu cauză externă, exprimată în studiul din 1995, și arată că verbele care denotă evenimente cu cauză externă sunt verbe de schimbare de stare (break 'a rupe, a sparge', open 'a deschide'), care descriu o forță

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbele care denotă evenimente cu cauză externă sunt verbe de schimbare de stare (break 'a rupe, a sparge', open 'a deschide'), care descriu o forță externă sau o entitate care acționează asupra altei entități. Astfel de verbe au întotdeauna utilizări tranzitive și utilizări intranzitive, în care cauza externă nu este explicită, deci participă la alternanța cauzativă. Un eveniment cu cauză internă este conceptualizat ca fiind determinat de proprietățile inerente ale entității care participă la eveniment, fără intervenția unei forțe externe (verbe

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cromatice, verbele de comunicare, verbele de emisie de sunete sunt clase coerente semantic, dar nu și gramatical. Prin urmare, problema trebuie studiată la nivelul interfeței Lexic−Sintaxă. 5.2.4. Hale și Keyser (1993: 55) arată că relația dintre structurile tranzitive și cele cu încorporare este un fenomen de alternanță lexicală. Autorii (Hale și Keyser 1993: 82) susțin că verbele ergative pot proiecta atât grila verbală tranzitivă, cât și intranzitivă. NP se deplasează în poziția subiectului, Spec,I; acest subiect intern

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Sintaxă. 5.2.4. Hale și Keyser (1993: 55) arată că relația dintre structurile tranzitive și cele cu încorporare este un fenomen de alternanță lexicală. Autorii (Hale și Keyser 1993: 82) susțin că verbele ergative pot proiecta atât grila verbală tranzitivă, cât și intranzitivă. NP se deplasează în poziția subiectului, Spec,I; acest subiect intern este argumentul afectat. În engleză, toate verbele ergative pot fi folosite în construcția medie, iar incoativele reprezintă folosirea intranzitivă a ergativelor. Hale și Keyser (1993: 84

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
poziția subiectului, Spec,I; acest subiect intern este argumentul afectat. În engleză, toate verbele ergative pot fi folosite în construcția medie, iar incoativele reprezintă folosirea intranzitivă a ergativelor. Hale și Keyser (1993: 84, 85) mai observă că asimetria în alternanța tranzitivă (între formele incoative și cele medii) este cerută de verbele ergative de localizare, incoativele fiind mai restricționate decât construcțiile medii. Hale și Keyser (1993: 87) adoptă principiul interpretării integrale (engl. Full Interpretation), arătând că Agentul cauzării este obligatoriu argumentul extern

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]