29,566 matches
-
din pricina furtunii și de a fi capturați. Imagini din serialul „Pirații din Caraibe” îmi umblă prin minte, făcându-mă să mă gândesc la cele mai îngrozitoare lucruri în timp ce Corra, care intrase ceva mai devreme în cabina mea, își vede de treabă. - Nu-ți este frică de pirați? o întreb într-un târziu, văzând că nu mai termină. Zâmbește. - Nu. Cu noi pirații se poartă frumos. Au și ei nevoie de servicii! - De unde știi? - Am mai trecut prin asta! Pe alt vas
DRUMUL APELOR, 24 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1488104051.html [Corola-blog/BlogPost/376322_a_377651]
-
cetățeanul luat în brațe, până ce, turmentat (de vorbe), își dă votul, fie, individul, forță de muncă (productivă) și societate de consum(at) (surogate) dizolvat ireversibil în gloata deasupra căreia sunt doar EU. Tu?!... În altă situație, când neuronul își face treaba (admit că înțelepciunea e greu de atins!), ne consolăm cu maxima poetului intrată, deja, în folclor: „lumea este, așa cum este, și ca lumea suntem noi.” Iar de aici și până a privi în cel de lângă tine (evident, empatic, nu ca
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eu_tu_identitatea_diferenta_in_a_fi_si_etc_ul_.html [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
nerepetabil). Iar ceea ce ține de neasemănător, fie ți-e dat (doar când vrea Dumnezeu!), fie ai câștigat cu sudoare, îndurând și arșița și ghețurile vieții etc. E, astea toate, inclusiv etc-ul , adăugat de mine, nu doar ca să mă aflu în treabă, ci din conștiința complexității, ce ține de universal și necuprindere cu mintea umană, cuoagulează și structurează, repet, contextual, spre facere și desfacere, adică spre cunoașterea noastră, omul: EU-TU - frumosul, fericirea, adevărul, libertatea, (dacă or exista și așa?!) într-un
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eu_tu_identitatea_diferenta_in_a_fi_si_etc_ul_.html [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
plăcută răzbunare era pentru mine atunci când tata-mare decidea să intrăm în cămara ei, să mâncăm dulceață. Atunci, cu inima bătând și cu gura plină de apă, începeam să o urmăresc pas cu pas. Cum o vedeam că are mai multă treabă într-un loc, îi făceam semn lui tata-mare și tiptil ne furișam pe ușa din spate în bucătărie și de acolo în cămară. Cu lumina stinsă, aștepta puțin ca să ne convingem că nu există niciun pericol să fim prinși. Tata-mare
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
toate glumele pe care el le făcea pe seama lui tanti Oala, mai mult în spate, pentru că în fața ei tremuram toți. Aceasta se supăra pentru cinci minute, timp în care ne înjura în ungurește, după care uita și se întorcea la treburile ei. În fiecare zi trebuia să măturăm curtea și să udăm florile. O ajutam pe mami atât cât puteam la început, ca mai târziu să devină din plăcere o oupaței zilnică în timpul vacanței de vară. În primăvara lui 1959, când
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
l-a văzut tăticu cu... -Spune-mi ce a spus tata-mare? am întrebat-o grăbită, pentru că detaliile le bănuiam, vroiam să știu reacția lui și mai ales dacă era supărat pe mine. -Nu știu, mi-a răspuns mami grăbită să termine treaba. Am rămas necăjită pe treptele scării; nu mă interesa nici Cartuș și nici să beau laptele cald. Nu voiam cu niciun chip să se supere pe mine, în mod sigur că nu-mi va mai da dulceață și nici corcodușe
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
pe-o tocătură de porumb, unchiu ne-a trimis într-o parcelă alăturată, să batem scaieții pentru a doua zi. Ciobănașul a dat cu entuziasm vreo zece minute, i-a ieșit sufletul și m-a abandonat. Ca să se afle în treabă, s-a apucat să adune știuleți de porumb pentru a-i dea la măgari. Care măgari mâncau liberi, cu oile la un loc. - Băă, i-a zis unchiu râzând, cân ierea lumea lume, ahăștia ca tinie vinea șî să ruga
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Anii ți-au săpat pe frunte Cute-adânci, întunecate, Iar pe-obrazul ca zăpada Altele, nenumărate. Cinci copii crescut-ai, bună, Și vreo 15 nepoței, Iar acum, de-ai vreo nevoie, Nu prea ai de und` să-i iei. Fiecare are treabă, Fiecare cu-ale lui, Tu trudești ca mai-nainte, Vreme de zăbavă nu-i... În grădină e de sapă, La găini, de dus mâncare, Iar pe sobă-a ta fiertură Nu are destulă sare. Ești adusă rău de spate Și
BUNICA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1414876158.html [Corola-blog/BlogPost/341097_a_342426]
-
să mulinez, am simțit că la capătul nailonului se afla ceva care se opunea intenției mele de a-l aduce la mal. Mulinam ușor și peștele se tot răzvrătea, când într-o parte, când în cealaltă. Eu îmi vedeam de treabă cu mulinatul. Prizonierul vrând-nevrând, se apropia de mal și-am putut să-mi dau seama cu cine stau de vorbă. Era un cărășel până în trei sferturi de kilogram, destul de frumos pentru debut și promițător pentru ziua abia începută. Fiind malul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
Eu mă ocup cu strânsul uneltelor de pescuit și al bagajului mare, iar tu cu restul. După un scurt sărut luat din fugă, adunând amândoi pătura și trăgând-o după noi s-o scuturăm pe malul lacului, am trecut la treabă și ne-am apucat să strângem tot ce împrăștiasem pe Valea Mare, pe care o voi numi de-acum Valea Iubirii. Totuși, am lăsat ceva pe malul acestei bălți: amintirea unei zile minunate de mai, petrecute la pescuit și a
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
01.2016 Găina (Scheci a la nea Mărin) Elena Agiu-Neacșu Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară cu Ion a lu’ Fleașcă la poartă. Nea Mărine, zâce, vino pân’ la mine că am o treabă cu ’mneata! Ce treabă, mă? îl întrebai. Ce treabă ai tu cu mine? Vino, zâce, și o să vezi! Bine, zâc eu, da’ nu stau mult, că vezi că nu e de stat. Nu, zâce el. Te aștept. Și dacă tot
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
a la nea Mărin) Elena Agiu-Neacșu Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară cu Ion a lu’ Fleașcă la poartă. Nea Mărine, zâce, vino pân’ la mine că am o treabă cu ’mneata! Ce treabă, mă? îl întrebai. Ce treabă ai tu cu mine? Vino, zâce, și o să vezi! Bine, zâc eu, da’ nu stau mult, că vezi că nu e de stat. Nu, zâce el. Te aștept. Și dacă tot promisăi omului, cum terminai
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
Agiu-Neacșu Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară cu Ion a lu’ Fleașcă la poartă. Nea Mărine, zâce, vino pân’ la mine că am o treabă cu ’mneata! Ce treabă, mă? îl întrebai. Ce treabă ai tu cu mine? Vino, zâce, și o să vezi! Bine, zâc eu, da’ nu stau mult, că vezi că nu e de stat. Nu, zâce el. Te aștept. Și dacă tot promisăi omului, cum terminai trebile, știi cum e dimineața
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
mă? îl întrebai. Ce treabă ai tu cu mine? Vino, zâce, și o să vezi! Bine, zâc eu, da’ nu stau mult, că vezi că nu e de stat. Nu, zâce el. Te aștept. Și dacă tot promisăi omului, cum terminai trebile, știi cum e dimineața, vacă, porci, una, alta, mă repezâi la el. Așa, printre stropi, mă strecurai! Că eu când promit, știți cum e... Ia zâ-i, mă, care e treaba? O, nea Mărine, zâce, ce bine că veniși! Bă, îi
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
el. Te aștept. Și dacă tot promisăi omului, cum terminai trebile, știi cum e dimineața, vacă, porci, una, alta, mă repezâi la el. Așa, printre stropi, mă strecurai! Că eu când promit, știți cum e... Ia zâ-i, mă, care e treaba? O, nea Mărine, zâce, ce bine că veniși! Bă, îi zâsăi eu, doar am stabilit... Vorba e vorbă... Veni cu treabă, nu!? Da, zâce el cam fâstâcit, cu treabă... Ia asculă, mă, nu mă chemași tu pentru nu știu ce? Acuma ce
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
la el. Așa, printre stropi, mă strecurai! Că eu când promit, știți cum e... Ia zâ-i, mă, care e treaba? O, nea Mărine, zâce, ce bine că veniși! Bă, îi zâsăi eu, doar am stabilit... Vorba e vorbă... Veni cu treabă, nu!? Da, zâce el cam fâstâcit, cu treabă... Ia asculă, mă, nu mă chemași tu pentru nu știu ce? Acuma ce dai îndărăt! Ei... Să făcusă mic de tot de să nu-i mai scoți vorba nici cu cleștele din gură, auz
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
eu când promit, știți cum e... Ia zâ-i, mă, care e treaba? O, nea Mărine, zâce, ce bine că veniși! Bă, îi zâsăi eu, doar am stabilit... Vorba e vorbă... Veni cu treabă, nu!? Da, zâce el cam fâstâcit, cu treabă... Ia asculă, mă, nu mă chemași tu pentru nu știu ce? Acuma ce dai îndărăt! Ei... Să făcusă mic de tot de să nu-i mai scoți vorba nici cu cleștele din gură, auz’. Ia ascultă, bă, eu bătui drumu’ pin ploaie
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
așază singură? Tușește!? Ei... Și plecai de-l lăsai cu gura căscată, cu gura căscată, ce mai... Abia cam la vreo săptămână, așa, o văzui pe Veta că alege oauăle la lambă, că ne căzusă și nouă găina a porumbacă. Treburi muierești... Cum-necum, Ion a lu’ Fleașcă până în toamnă își pusă pirostriile, și le pusă, ce mai... Să mai zâcă cineva că găina nu are minte. Ba uite că are, zâc, da’ nu și-o pune la contribuție... Face iconomie... Și-
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
pierdem și am ajuns in calendar mai repede. Ne-am dat seama pe parcurs de ce un plan pe cinci ani era mai realist, dar sunt sigur că pentru noi a fost o oportunitate unică. Este foarte important să ne facem treaba așa cum trebuie și să continuăm tradiția unei etape internațional la Sibiu. Rep.: Care au fost avantajele acestui raliu când a fost ales să facă parte din calendarul IRC? S. I.: Cred că în primul rând pentru că este un raliu de
Interviu cu Sorin Itu, organizator Raliul Sibiului by http://www.zilesinopti.ro/articole/3125/interviu-cu-sorin-itu-organizator-raliul-sibiului [Corola-blog/BlogPost/97349_a_98641]
-
vrea?! N-o mai fi mult și vine și guvernul! Dacă nu o fi pe aci și nu-l vedem noi! Mda! Totul e cu putință câtă vreme și vânzărorii de iluzii, (în termenii actuali, creatorii de gusturi), își fac treaba. De la ei citire, taxa pe prostie (la rang de principiu), materia primă, în fabricile de făcut bani! Iar cei ce trebuie să știe această chestiune, știu! Școli „înalte”, de stat sau particulare, universități cu renume, s-au transformat, peste noapte
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_iluzie_si_clipa_ca_destin.html [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
neplăceri decât cele cauzate de zăpada abundentă. Inconvenientele mai mari obișnuiau să vină din altă parte, căci nu o dată convoiul fusese atacat, deși ne aflam la mulți kilometri în spatele frontului, de mici unități de comando inamice. Îmi terminasem destul de repede treburile și mă vedeam deja pe calea întoarcerii la divizie, unde urma să îți sărbătoresc venirea ta pe lume, când m-am pomenit abordat de un aghiotant. Că mă recheamă Rennhoff la dânsul, îmi comunicase. Herr Leutnant, îmi spusese cu gravitate
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
perfect când și-au zâmbit unii altora iar unul dintre ei a precizat foarte sigur pe el: „O să pună tătucu Iliescu hamul pe ei și îi va potoli rapid ca să-și vadă de lungul nasului și să se apuce de treabă, că sunt destule de făcut pentru ca România să reintre pe făgașul stabilit” - iar ultimul detaliu pe care mi-l mai amintesc destul de vag a fost privirea mulțumită pe care și-au aruncat-o în timp ce mă cercetau ca pe o gânganie
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
infernale vara. Total diferit de România sau de coasta de est. „Se pare că mentalitatea coastei de vest e oarecum mai open minded când vine vorba de a acorda șanse mai mari imigranților. Cel puțin asta a fost experiența mea. Treaba a început să se miște până la urmă, a trebuit să învăț unele tehnologii noi - diferite de cele învățate în România - la acest loc de muncă unde făceam analize de marketing aplicate datelor din bazele de date pe care firma le
Cu banii de disponibilizare de la mina Lupeni, Mircea a făcut o achiziție bizară în anii '90: și-a luat un calculator și a început o aventură fabuloasă. GENERAȚIA B by https://republica.ro/cu-banii-de-disponibilizare-de-la-mina-lupeni-mircea-a-facut-o-achizitie-bizara-in-anii-90-si-a-luat-un [Corola-blog/BlogPost/338696_a_340025]
-
ele se-oglindește. -Ia uite ce lăudăros am întâlnit, În timp ce eu alerg s-adun polenul, Din toate florile de pe pământ, Tu-ți iei bastonul și jobenul Și zbori, crai vesel, pe-o aripă de vânt. -Mai vezi-ți tu de treburile tale! Eu îs frumos și îmi ajunge, Eu nu muncesc, și-așa mă plimb pe vale, Cu mierea ta, buzele mele le voi unge. E prea înfumurat-își zise albinuța, Și-apoi, eu am atâta treabă, Că trebuie să-mi curăț
FLUTURAȘUL SI ALBINA de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1482244608.html [Corola-blog/BlogPost/374110_a_375439]
-
-Mai vezi-ți tu de treburile tale! Eu îs frumos și îmi ajunge, Eu nu muncesc, și-așa mă plimb pe vale, Cu mierea ta, buzele mele le voi unge. E prea înfumurat-își zise albinuța, Și-apoi, eu am atâta treabă, Că trebuie să-mi curăț și căsuța, Polenul să-l culeg în mare grabă, Eu nu am timp ca el, să mă dau uța. Păcat că deopotrivă razele-ncălzesc, Gunoaiele, cât și bobocii fini de trandafir, Pe-acei care din
FLUTURAȘUL SI ALBINA de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1482244608.html [Corola-blog/BlogPost/374110_a_375439]