945 matches
-
regiuni. Cu toate că munții au contribuit la caracterul aparte și la izolarea locuitorilor Balcanilor, ei nu au fost un scut împotriva invaziilor din afară. Întreaga peninsulă este străbătută de coridoare largi, care urmează mai ales văile marilor cursuri de apă și trecătorile din munți. De-a lungul acestor rute relativ puține, forțele invadatoare au putut pătrunde ușor, fie că erau triburi nomade călărindu-și caii, fie că reprezentau mari puteri moderne beneficiind de căi ferate, automobile, camioane și tancuri. Existau două căi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ci și în Europa Centrală. Nici o barieră naturală nu împiedica trecerea din zonele din nordul Mării Negre, de-a lungul văii Dunării, în Cîmpia Panonică. Triburile invadatoare puteau să o ia și spre sud, fie traversînd Munții Balcani printr-una dintre trecătorile convenabile, fie urmînd conturul coastei. Cea de a doua cale pornea de la Belgrad, de la confluența Dunării cu Sava, și o lua în josul văii Moravei. La Niš se bifurcau două căi, una dintre ele ducînd prin valea Vardarului la Thessaloniki (Salonic
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
se dovedea neputincios sau incapabil să mențină controlul asupra tuturor ținuturilor din Balcani cu propriile lui trupe, ocîrmuirea otomană a acordat satelor sau unor grupuri de creștini dreptul de a înființa garnizoane în vederea apărării punctelor importante, cum erau podurile sau trecătorile, sau pur și simplu pentru menținerea păcii și ordinii în districtele lor. Milițiile creștine erau numite de oficialii locali musulmani sau creștini. Membrii acestora, cunoscuți în general sub numele de armatoli, beneficiau de scutire de impozite, primeau pămînt sau alte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
zis că natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smarald. Ajungând la Pasul Prislop am poposit pentru a inspira aerul rece și curat de munte și pentru a ne bucura îndeaproape de peisajul mirific. Trecătoarea este situată între Munții Rodnei, aflați la sud și Munții Maramureșului, aflați la nord, la 1416 m altitudine. Pete cristaline de zăpadă se zăreau pe culmile munților falnici. Toți eram fermecați de priveliște. Nu aveam cuvinte să descriem frumusețile care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și revenim în Austria îndreptându-ne spre Innsbruck, o foarte frumoasă stațiune turistică și a sporturilor de iarnă, unde ninge mărunt. Intrăm pe valea Tirolului și străbatem Alpii prin numeroase tuneluri, unele dintre ele lungi de 7-9 km. Ajungem la trecătoarea Sf. Anton. Aici ne aflăm în plină iarnă. Munții sunt acoperiți cu zăpadă și ninge cu spor. În sfârșit, în jurul amiezii intrăm în Elveția. Trecând pe lângă lacul Geneva ne îndreptăm spre Lausanne, veche așezare romană și mai târziu reședință episcopală
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
raport etnic acest ținut. În vremurile foarte bătrâne, înainte de secolele XIII - XIV, a fost aici un voievod care a dat lupte crâncene cu ungurii năvălitori, și decât să se supună, a preferat să treacă cu fruntașii țării sale munții, prin trecătoarea dela Breaza, așezându-se în viitoarea Țară Românească, ce atunci se forma pentru a fi peste câteva decenii vizibilă, temută și independentă. Ștefan Meteș face referiri la «descălecatul lui Radu-Negru Vodă», voievod care în perioada elaborării lucrării sale, trecea din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dintâi acte de autoritate cu care orice consiliu comunal nou intrat în funcțiune își afirmă puterea, trebuie să figureze întotdeauna schimbarea numelor unui grup de străzi. Îndeobște numele noi sunt nume de oameni noi, bărbați politici, artiști, generali, eroi... Nume trecătoare și acestea, căci toate trec, firește. Dar cum orașele cresc, iar numărul străzilor sporește mereu, pornirea aceasta ar putea foarte bine fi satisfăcută, fără desființarea trecutului, cu excepții bine-nțeles. De aceea nume simple, fără nici o altă valoare decât existența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cât și împotriva "prostului gust estetic" care invadase literatura timpului. În el trebuie să vedem, în fine, începutul mișcării naționaliste, care sub aspectele cele mai variate, junimizm, sămănătorizm, poporanizm, domină încă viața și gândirea românească. (Prin mișcarea naționalistă, înțeleg nu trecătoarele mișcări sociale și politice care adoptă uneori asemenea etichetă, ci întreg procesul diferențierei naționale, adică al formațiunei și dezvoltărei acelui sentiment colectiv, despre care, în remarcabila sa operă "La crise de la conscience européenne", Paul Hazard spune: "Il met en jeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
plecat cu un autobuz de la hotel și am prins loc pe scaunul din față, pentru a vedea mai bine, pentru a fotografia și filma tot. Nu am mers nici 30 de km și iată-ne ajunși la prima inscripție biblică: trecătoarea Meghido, muntele Meghido (Tel Meghido). Am străbătut frumoasa câmpie a Saronului, am traversat Carmelul și am intrat în depresiunea Văii Esdraelonului. După nici 10 km, am ajuns la Nazaret, trecând pe lângă munții Ghilboa, Vârful Moreh și Muntele Tabor. Nazaretul este
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în unități. Cică pe la Cluj un ofițer, nu-i dau numele (a murit, Dumnezeu să-l odihnească, a fost avansat general), s-a dus la aplicație cu corpul. Atunci făceau aplicații, cu Tratatul de la Varșovia, cu corpuri de armată, pe trecătorile din Bulgaria. La aplicație, în Bulgaria acolo, l-au retrogradat colonel. A venit în țară, iar l-au făcut general. S. B.: A făcut o boacănă acolo? M. M.: Probabil, nu știu. Dar a apărut un banc. Cică respectivul era
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
afli până nu-i prea târziu -, care-i rostul tău în viață. El poate fi măreț sau mai umil. Important este să dai măsura puterilor tale. Să te dai pe tine însuți totul! Să nu uiți nici o clipă, Domniile-s trecătoare, Moldova e veșnică! rostește el cu o vibrație adâncă în glas și se strânge înfiorat. Ție ți-i frig, Alexandre? Nu... M-a luat așa, un fior... Se schimbă vremea, mă dor oasele. De fapt, e toamnă târzie... Să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întuneric... Ar fi păcat, avem totuși sorți. A spus-o însuși Mahomed: "Țările române și Ungaria, împreună, sunt o mare putere". Mateiaș adună oastea. Călăreți în galop, cu sabia însângerată, dau iureș, bat satele, târgurile, cheamă Transilvania la luptă. Dincolo de trecătoare, la Brețcu, au hotărât tabără de adunare sub comanda lui Vlad Drăculea Țepeș. Vlad mi-a scris că-l ard palmele să scoată iar sabia împotriva turcilor. Așteaptă doar porunca lui Mateiaș: "Treceți Carpații!" Cazimir se lasă el greu, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Clopotele să bată, ziua și noaptea să bată! Călăreții, în goană, cu sabia însângerată, să dea iureș, să ridice târgurile, satele! Toată suflarea țării, toți cei ce pot ține o armă să se adune sub steaguri, în codrii Berheciului, aproape de trecătoarea Carpaților; să ne unim cu oastea ungurească ce vine, ca împreună să ținem piept turcilor la trecerea Dunării prin vad! Bătrânii, muierile, copiii să se băjenească la codru! Din această clipă, suntem un gând și-o singură voință! Duma! Pleci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
două sute de mii! precizează Duma. Ați auzit? Socotiți dar: douăzeci de iatagane împotriva unei săbii... și vocea lui Ștefan tremură. Aista nu-i război, e măcelărie. Urgie!... În socotelile mele împreună cu oastea ungurească ce trebuie să vină, se adună dincolo de trecătoare, cercăm să-i oprim în vad, la trecerea Dunării, să nici calce pământul Moldovei. În voi mi-era nădejdea... În "Oastea cea mare a Moldovei"! De mă părăsiți... Fără voi... fără voi... sunt nimeni. Ce să fac?! îi întreabă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
eram! Așa... cum se târăște turcimea, ca melcul, avem un răgaz de două, poate trei săptămâni. Îi lovim pe rând. Începem cu tatarii! Aha! Aicea stătea norocu'... Dumo! Încaleci! Omori caii! Treci munții! Ce fac ungurii?! Au prins rădăcini în trecătoare?! De săptămâni plimbă sabia ceea însângerată! S-au tot adunat!... Pentru numele lui Dumnezeu! Să treacă munții! Să vină! Să vină! Creștinătatea-i în primejdie! Am zburat! țâșnește Duma. Să vină! Măria ta! se înclină Duma și se retrage în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se adune... Dar Mateiaș?... Unde-i falnica armie juruită să se adune? Unde ne sunt "tovarășii de luptă?" întreabă Stanciu cu palma streașină la ochi, cătând în jur. Parcă nu s-ar prea vedea în zare. Când am ajuns dincolo de trecătoare, la Brețcu, se adunaseră câteva sute, spune Duma încrâncenat. Noi ne dădeam de ceasul morții, iar ei n-aveau habar. Benchetuiau! Nu-i prea trage inima... zice Vlaicu. Mateiaș a poruncit adunarea oștirii la Turda! Știți când?!... Hăt pe 25
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe 25 iulie, aruncă Duma bomba care explodează. Când?!?!... Pe 25 iulie?!?!... Pe 25 iulie!! Ești nebun?!?!... Sunt nebuni?!?!... sare Luca Arbore. Mahomed e aici! Și... și ei?! Hăt pe 25 iulie?!?! Tocmai la Turda?! Parcă vorbeau de Brețcu! În trecătoare! Degeaba mai vin... Ce grabă? Șăzi ghinișor că nu dau turșii?! Nu îndrăzneam să vă spun, ia cuvântul Ștefan, întunecat de o mânie surdă. Teamă mi-i să nu fie o "grabă bine calculată". Se grăbește încet, nu care cumva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu cântec, spune Ștefan cu revoltă în glas. Vor veni! Știi când?! La spartul iarmarocului! Vor veni să culeagă snopii secerați de altul! M-am cam prins eu ce hram poartă Mateiaș aista! izbucnește Tăutu. Poartă "Hramul Sfântului-Așteaptă"! Așteaptă la trecătoare, ca pisica la gaură... Și când va socoti că și turcii, și moldovenii s-au stropșit îndeajuns unul pre celălalt, că sunt cu puterile la pământ, falnica oștire a viteazului Mathiaș va trece Carpații în marș triumfal și va da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
parte nu numai părinții, și frații, și rudele, ci toți oamenii pe care i-am iubit sau către care într-o împrejurare sau alta simpatia m-a proiectat irezistibil, inclusiv deci întreaga armată de prieteni fulgerător câștigați, a trecătorilor și trecătoarelor, evocată mai sus. Paradisul ar fi realizarea unei perfecte stări de comuniune. * Variantă. Ce înseamnă a trăi, ce înseamnă „viață”? Aș răspunde că a trăi înseamnă „totul” și, în același timp, ceva foarte simplu. Înseamnă, să zicem (pentru a da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
probabilă și argumentele În acest sens nu sunt convingătoare. Se știe că păstorii din zonele muntoase ale Croației, Bosniei, Muntenegru, Dalmației erau numiți de către slavi morovlahi sau morlaci. Unele localități din Moravia se regăsesc În toponinicele din Bosnia și Muntenegru. Trecătoarea dintre munții și localitatea Dukla amintește așezarea Dioclea de lângă Podgorița din Muntenegru menționată În secolul al XII-lea. În zona montană unde se află localitatea Dukla În plină masă slavă aflăm denumiri ca Wolski Krolik, Pietrușa, Kotun Rotunda, Borșa și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
față de România din perioada anterioară, subliniind: „În numele ortodoxismului Rusia a smuls cea mai frumoasă parte din Moldova”, că ea voiește Țarigradul, Dardanelele, Marea Neagra, ca o mare clausum, .... Rusia cere Galațul și o parte a Moldovei de Jos, ca să aibă o trecătoare către Țarigrad, când va putea să-l cucerească, și toate acestea sunt lucruri care ne ating atât de tare Încât zdruncină temelia acestui stat și că triumful Rusiei este un dezastru economic și un dezastru politic pentru noi iar a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
au organizat în două cete, una a rămas acasă pentru a apăra plozii, glia și avutul de pohtele celor nepoftiți iar a doua ceată a plecat să ,,viziteze” Asia și să ochească ce poate fi prădat făcînd primul popas în trecătoarea munților Caucaz spre Marea Caspică iar Iordanes ne spune la Vll,51: ,,Acolo și-au așezat tabăra un timp amazoanele pînă ce și-au întărit armata. Ieșind de acolo și trecînd fluviul Ales, au supus cu același succes Armenia, Siria
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mîna boii... 13,22 Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul și Ionatan; nu avea decît Saul și fiul său Ionatan... 14,4 Între trecătoarele prin care căuta Ionatan să ajungă la straja filistenilor, era un pisc de stîncă de o parte și un pisc de stîncă de cealaltă parte; unul purta numele Boțet(boțit: mototolit, înghesuit, încrețit) și celălalt Sene (senina: a lumina, a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
trecînd munții Rifei pe care ungurii îi numesc Pădurile (Silvas). De aceea papa Grigore a dispus să se predice cruciata în Germania, după retragerea cărora locuitorii Panoniei care locuiesc lîngă numitele Păduri, anume românii/Olaci și secuii/Siculi, au închis trecătorile pentru ca tătarii să nu poată tre-ce prin ele” Încă din primăvara anului 1245 din Lyon, papa Inocențiu lV îndruma misionari franciscani spre ,,țările bulgarilor, vlahilor, cazarilor, slavilor, sîrbilor, alanilor, goților, iberilor și celorlalți creștini din Orient” să accepte Unirea cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Valeriu Mateescu și Papuc, profesorul Emil Ștefănescu și un profesor de gimnastică), un avocat, Spiridon Dumitrescu, doctorul Popian și Încă vreo câțiva... Toți ne-am hotărât, În ipoteza acestui război, să Întreprindem niște acțiuni de diversiune Împotriva armatei sovietice pă trecătoarea Văii Oltului. În acest sens, eu aveam o hartă a zonei și o busolă. Lucrurile păreau uitate când, unul din cei care a venit din București să ne anunțe și să ne Îndemne să facem această formațiune paramilitară, a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]