31,283 matches
-
ei se poate spune ori prea mult, ori prea puțin. Prefer să fi spus aici mult prea puțin, cu beneficiul lucidității, lansând un semnal către cititorul interesat de unul dintre cei mai influenți și mai seducători autori critici ai secolului trecut (originalul în franceză poate fi descărcat de pe Internet). “Cioran îmi corespunde!” Înfloritoare în Occident, psihanaliza culturală este la noi ca și inexistentă, beneficiind doar de o slabă “recoltă” (cu 5 sau 6 titluri pe deceniu!). După binecunoscutul Vasile Dem. Zamfirescu
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
disprețuitor: ...când se înceapă a grăire... toate ahèste nu plătesc o ceapă! (degerată, bine înțeles). Satana, preschimbat în corb, dă roată pe sus adunării, spârcâindu-se, cufurindu-se în barba semețului Goleman... - discuția continuând și azi... Un poet modern, cum spuneam data trecută, s-ar cuveni să aducă spre vorbirea noastră de acum epopeea marelui autor al Școlii ardelene, nu literal, ci în spirit. Deocamdată, uitându-mă bine în jur, în stare nu-l văd decât pe Cărtărescu. O replică, la zi, i
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
cu pricina ar dovedi o „complezență nemeritată”. În fond, dl Ș. ar trebui lăudat tocmai fiindcă scrie despre autori intrați într-un con de umbră sau compromiși (adesea nu pentru opera lor, ci mai mult pentru atitudinile și apartenențele lor trecute). Nimeni din redacția RL nu se implică în alegerile ori în judecățile dlui Ș, așa cum de altfel nu se amestecă în scrisul nimănui. Nu e vorba de a împărtăși opiniile celor pe care-i publicăm. Problema este că se preferă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
formulate, potrivit principiului așezării carului înaintea boilor - nici o aluzie! În treacăt fie zis, dacă astăzi Bulgaria se plînge că e pusă în aceeași oală cu România, supărîndu-l pe premierul Năstase, e pentru că vecinii noștri de peste Dunăre, care au de anul trecut economie de piață funcțională cu certificat, și-au făcut socoteli de viitor mai îndepărtat, acceptînd să le meargă mai rău pe termen scurt, pentru a le fi mai bine pe termen lung. La noi sînt însă destui cei care sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
pe glob nu e o lume dreaptă, pentru că majoritatea roadelor creșterii economice a țărilor capitaliste au luat drumul bogatului și o redistribuire rațională a bunurilor se impune". Maladia literaturii timpului său este evazionismul, scriitorul trebuie să rămână lipit de realitate (trecută sau prezentă) și să vehiculeze poncifele totalitarismului (spunem noi, acum. Preda ar fi zis "să insufle spiritul revoluționar"). Multe articole sunt transcrise integral în Marele singuratic care, printre altele, prezintă un peisaj idilic al închisorii politice: "Ce făceau? Păi, dimineața
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
îmi era necunoscut), s-a născut în 1930, e absolvent al celebrei Școli de literatură de pe șoseaua Kiseleff, a fost redactor la "Scînteia tineretului" și la "Gazeta literară", unde semna cu pseudonimul Miron Dragu în deceniul al șaselea din secolul trecut, iar din 1964 s-a stabilit la Paris. Acolo s-a reprofilat, devenind critic de artă și expert (specialist în perioada Empire), colaborator la reviste importante și romancier. Tinerețea unui comisar politic e un roman autobiografic, inspirat din experiențele autorului
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
trei ani mai târziu, scriitorul va publica Duminica muților, un volum de proză scurtă care făcea un salt valoric enorm față de debut. Autorul însuși și critica literară au considerat apoi că abia această carte certifică adevăratul debut în proză. Anul trecut, volumul a fost reeditat cu titlul schimbat, motivația fiind aceea că titlul inițial sugerase, gratuit, în epocă o replică la romanul lui Cezar Petrescu, Duminica orbului. Ceea ce, mărturisește autorul într-un scurt Avertisment, nu era cazul. Duminica muților fusese bine
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
Lemny și Cristian-Robert Velescu Editură Humanitas, București, 2004 Volumul apărut la Editură Humanitas mi se pare a fi unul dintre evenimentele vieții culturale românești din 2004, trecând din păcate aproape neobservat și nefiind inclus în topurile evenimentelor editoriale ale anului trecut. În anii cincizeci, Brâncuși îi desemna că legatari universali pe tinerii artiști Natalia Dumitresco și Alexandre Istrati, veniți în 1947 cu o bursă la Paris. Prin decesul Nataliei Dumitresco în iulie 1997, nepotul acesteia, Theodor Nicol, devine succesor legal și
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
timp, prin cultivarea și întreținerea memoriei valorilor. în acest sens, sumarul Convorbirilor e bogat în exemple. Profesorul Mircea Martin, mentor, în anii '80, al Cenaclului "Universitas" unde Radu Sergiu Ruba s-a format ca poet, îi lansează la începutul anului trecut Grația-Dizgrația (Ed. Vinea, 2003), volum distins în decembrie trecut cu unul din premiile pentru poezie ale Asociației Scriitorilor din București. E de citit textul de la lansare, cald și riguros, în care criticul ne pune la curent cu datele unei bibliografii
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
Rodica Zafiu Inovațiile din registrul familiar-argotic sînt adesea minimale, dar eficiente din punctul de vedere al "defamiliarizării": o modificare semantică (cazul lui belea, discutat săptămîna trecută), fonetică (moaca devenit moca) sau de construcție (ca în reflexivul te bagi în seamă, asupra căruia voi reveni), uneori atașarea unui sufix redundant (prietenar) sînt de ajuns pentru a atribui marca inconfundabilă a actualității. Schimbări mai vizibile sînt desigur cuvintele
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
-ți asumi ceea ce se întîmplă sub tine, chiar și atunci cînd asta nu-ți convine. În cei cîțiva ani cît a stat la conducerea SRR, Dragoș Șeuleanu a transformat instituția de pe strada Berthelot în portavocea partidului de guvernămînt. Iar anul trecut, Radio România Actualități s-a transformat, la știri și nu numai, într-un post de radio dedicat premierului Năstase, în cea mai mare parte. Că faptele prim-ministrului trebuie aduse la cunoștința ascultătorilor e una. Dar că premierul trebuia să
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
Din înalturi până-n străfundul amărăciunii, în traducerea lui Horia Bădescu. l Revista RAMURI, a intrat în al 100-lea an de la înființare. Le urăm viață cât mai lungă și trecem mai jos premiile revistei pe 2004, acordate la finele anului trecut: Opera Omnia - D.R. Popescu, Proză - Dumitru }epeneag, Critică literară - Gabriel Dimisianu, Poezie - Ioana Dinulescu și Bucur Demetrian, Debut - Augustin Cupșa, arte vizuale - Suzana Fântânariu. Primul număr din acest an al revistei reproduce prezentările scriitorilor de la festivitatea de premiere, precum și cuvântările
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
a lui Wenders a dat tonul. Sau poate aceste filme sunt așa doar pentru ochiul meu latin. Exemple ale acestei tendințe sunt In vino veritas și, deși nu respectă în totalitate paradigma, Eu, Peter Sellers. Oricum, contrabalansează lungmetrajele-star de anul trecut: 21 de grame și Misterele fluviului. Totuși, și acest gen, axat pe situații tragice care sunt manipulate ca să mimeze cât mai realist o lovitură în plexul solar al publicului, și-au găsit moștenitorul lor european: filmul Nu te mișca. În ceea ce privește
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
profund de acest peisaj artistico-academic, Ressu se transferă la atelierul de sculptură al profesorului Gh. Popovici. Întoarcerea lui Octav Băncilă de la München mai înviorează puțin atmosfera și redeșteaptă, cu subiectele sale sociologizante și militante, nostalgiile socialiste ale lui V.G. Morțun, trecut acum la liberali. O dată isprăvite studiile la Iași, Ressu își pregătește plecarea la München pentru că, după pilda junimistă și după tradiția de la Școala de Belle Arte, era inacceptabilă desăvîrșirea instrucției în altă parte decît în Germania sau, în cel mai
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
putem decât amuza, până la urmă, de această trudnică, obstinată, dar și ridicolă căutare de noduri în papură. Cultul lui Marin Mincu? Revista VIAȚA ROMÂNEASCĂ (nr. 11-12/2004) îl sărbătorește pe Marin Mincu pentru cei 60 de ani împliniți în vara trecută, eveniment pentru care îi adresăm la rândul nostru felicitări, scuzându-ne totodată că o facem, ca și Viața Românească de altfel, cu întârziere. Eseistul, poetul, prozatorul, traducătorul, editorul, profesorul Marin Mincu merită din plin să-i fie arătată prețuirea confraților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
ŕ Edward Hopper, seria care a obținut în 2000 o mențiune specială a Premiului Arcimboldo, au urmat expozițiile Intimité, Les Bourgeoises d'Angoulęme, Les Couples mixtes, Les Contes de Fées și, cea mai nouă, Le Parcours de Dorothy, prezentată anul trecut. Cei care au drum prin Franța pot vedea această serie la Musée des Beaux Arts Epinal, începând cu 4 februarie, o expoziție organizată de Fundația Esther Woedehoff, pe al cărei site ewgalerie.com sunt postate și alte lucrări Clark&Pougnaud
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
de a pierde și mai usturător decât au făcut-o în noiembrie 2004. Într-o nouă campanie electorală, ei ar avea un competitor puternic în PSD, care nu se va sfii să dezlege câinii naționalismului agresiv, lucru pe care, data trecută, fiind la putere, nu și l-a putut permite. Or, principala victimă ar fi electoratul însetat de "justițiarism național", adică spăimoșii resentimentari care au votat, tradițional, cu Vadim. Rămâne, prin urmare, o singură forță cu adevărat interesată în schimbarea configurației
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
precădere anumite aspecte în dauna altora (chiar dacă în toate se află cîte o părticică de adevăr), după principiul "cămașa mea mi-e mai aproape decît aceea a vecinului". în romanul meu Singurătatea alergătorului de cursă scurtă, apărut la finele anului trecut, fiecare dintre principalii protagoniști fusese cîndva victima directă sau indirectă a unuia din cele două mari flagele care au zguduit secolul XX. De unde, polemicile adînc marcate de subiectivismele și experiența de viață a fiecăruia. Pentru unii (întruchipați în roman de
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
presa literară! se oțărî creatura. - Atunci, să fi fost, oare, ochii minții lui Borges mai ageri decât privirea dvs. drăcească? am exclamat eu cu impertinență oarecum jucată. - Sunteți ironic? mă întrebă dracul ridicând din sprânceana lui incredibil de stufoasă. - Data trecută am vorbit și despre ironie. Mă gândeam că am putea înnoda discuția noastră de aici. Unde vă e umorul? - Mă scuzați, se întâmplă. Astăzi nu prea sunt în cazanele mele. Aș prefera un umor ceva mai negru, or hazul dvs.
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
fel. La ce altceva i-a trebuit o asemenea hîrtie? Înainte de a încerca să găsesc un răspuns, să ne reamintim că în semn de adio, dl Iliescu le-a acordat decorații revoluționarilor de ogradă, de la Cotroceni și din preajmă. Anul trecut, la sugestia sa a fost înființat un Institut pentru studierea Revoluției. Mi se pare ridicol ca la 15 ani de la cele petrecute să inventezi un institut care să ia Revoluția la puricat. Ce l-a împiedicat pe dl Iliescu să
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
important film din întreaga producție cinematografică română din perioada socialismului". A doua posibilitate de apropiere între cele două curente este aceea a analizei posibilelor influențe directe ale neorealismului italian asupra producției cinematografice românești din deceniile cinci și șase ale secolului trecut. Autorul prezintă în primul rând, prin date concrete și, din nou, în urma unei documentari laborioase, distribuirea în rețeaua națională a filmelor neorealiste. De pildă, între 1943-1944, cănd colaborarea între cele două cinematografii era foarte strânsă, Luciano Mallozzi constată că au
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
dar, imediat după instalarea deplină a comuniștilor la putere, au fost scoase din circulație, iar asupra lor s-a așezat o lespede de uitare. Majoritatea au fost republicate după mai bine de patruzeci de ani, în ultimul deceniu al secolului trecut, cînd numele autorilor deveniseră aproape uitate, iar interesul general pentru lectura cărților de ficțiune scăzuse dramatic. În aceste circumstanțe, apariția pe piață a unor romane cu titluri cvasi-siropoase precum Frunzele nu mai sunt aceleași sau Zilele nu se întorc niciodată
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
menționate. La loc de cinste se află, fără îndoială, efortul susținut al lui Dan C. Mihăilescu de a oferi, la Editura Univers, o nouă traducere-interpretare a pieselor lui Ionescu, precum și traducerile și reeditările de la Humanitas (Sub semnul întrebării, Antidoturi, Prezent trecut, trecut prezent, Între viață și vis, Nu, Note și contranote, Jurnal în fărâme, Căutarea intermitentă, Război cu toată lumea), dar mai ales seria de teatru ionescian propusă de Vlad Zografi și Vlad Russo și ajunsă la volumul VI (Rinocerii. Noul locatar
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
La loc de cinste se află, fără îndoială, efortul susținut al lui Dan C. Mihăilescu de a oferi, la Editura Univers, o nouă traducere-interpretare a pieselor lui Ionescu, precum și traducerile și reeditările de la Humanitas (Sub semnul întrebării, Antidoturi, Prezent trecut, trecut prezent, Între viață și vis, Nu, Note și contranote, Jurnal în fărâme, Căutarea intermitentă, Război cu toată lumea), dar mai ales seria de teatru ionescian propusă de Vlad Zografi și Vlad Russo și ajunsă la volumul VI (Rinocerii. Noul locatar), fără
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
gurița lui de oltenițan fain ce e! Uite-l, mă ce responsabil și cinstit e! Sărac, da' cinstit, domnule! Uite-l cum se avântă ca să rămână în istorie măcar ca unul dintre cei mai mari gânditori de gafe din istoria trecută, prezentă și viitoare a pesedismului și chiar a patriei revocându-și după o zi propriul decret de grațiere... Extraordinar! Pssst! I-auzi ce zic unii: că e laș, că și-a bătut joc în ultimul hal de instituția prezidențială, că
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]