601 matches
-
cinei i-am povestit lui Naoko despre noul pulover al Cavaleristului. Până atunci avusese doar unul bleumarin, de uniformă. Era un mare eveniment că și-a cumpărat pulover nou. Puloverul în sine era frumos, roșu cu negru, cu o căprioară tricotată pe piept, dar pe el arăta ciudat și toată lumea pufnea în râs când îl vedea îmbrăcat astfel. El nu înțelegea de ce râde lumea de el. — Wa-wat-watanabe, de ce râd toți de mine? Am ceva ciudat? Am vreun semn pe frunte? mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
spun ce e bun de mâncat și ce nu. De aceea m-am îngrășat trei kilograme de când am venit la sanatoriu. Datorită sportului și a meselor regulate, am atins greutatea ideală. Când nu ne ocupăm de agricultură, ascultăm muzică sau tricotăm. Nu avem televizoare și radiouri, dar avem o bibliotecă bunicică de unde împrumutăm cărți și discuri. În colecția de discuri se găsește orice, de la simfoniile lui Mahler până la Beatles, și îmi place să stau în camera mea și să ascult muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
lungi și aspre. Nu vezi decât zăpadă, zăpadă și iar zăpadă. Umezeala și frigul îți pătrund în oase. Ne petrecem iarna curățind zăpada. În rest, stăm în casă, unde-i cald și bine, și ascultăm muzică, stăm de vorbă sau tricotăm. Dacă n-ar fi atât de spațios apartamentul acesta, ne-am sufoca. O să vezi cum e aici dacă vii la iarnă. Reiko oftă adânc, de parcă s-ar fi apropiat iarna și își puse mâinile pe genunchi. — Aici o să dormi tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
multă fericire la cea de a douăzecea aniversare a vieții tale. De la a mea a trecut aproape un an și sunt mai amărâtă ca oricând, dar îmi doresc din tot sufletul să fii tu fericit pentru amândoi. Vorbesc serios. Am tricotat puloverul împreună cu Reiko, pentru că dacă l-aș fi făcut singură, ar fi fost gata de Ziua Îndrăgostiților. Partea tricotată frumos este a lui Reiko, cea urâtă este a mea. Reiko se pricepe la orice și uneori mi-e ciudă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
am descris casa, grădina și i-am vorbit despre Pescăruș și proprietar. — Te simți bine? întrebă ea. — Nu e deloc rău. — Dar nu arăți grozav, spuse Midori. — E primăvară, ce să fac! — Și porți puloverul pe care ți l-a tricotat prietena aia a ta. Mi-am privit, uimit, puloverul de culoarea strugurilor negri. — Cum de-ai ghicit? — Pentru că ești cinstit. Se vede de la o poștă! exclamă Midori, resemnată. Dar nu-mi place cum arăți. — Păi, încerc și eu să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
el, adică zi de zi, înțelegi? cu Pinochio în același pat 2 luni, sunt femeie totuși, bun! știu! dar eu sunt femeie și să dorm cu el 2 luni... poate vin beată, poate vreau să stau în chiloți și să tricotez până la 4 dimineața, adică poate să vină să doarmă la mine când vrea, dar 2 luni zi de zi, înțelegi? și vreau să stau singură, se ajunge ca la mare pe urmă, iar am instinct de nevastă, știu eu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
galeriei de portrete strămoșești, iar pe de altă parte, în universul superstițiilor, al credinței nestrămutate în simbolul calului alb, în întoarcerea morților, în puterea lor asupra celor vii. O înfrângere asumată, al cărei semn este șalul alb pe care îl tricotează și care îi va fi lințoliu atunci când se va sinucide împreună cu Rosmer, aruncându-se de pe același podeț, în același iaz în care își aflase moartea Beate. Iar cel ce va trage învățămintele dramei va fi, nu întâmplător, Brendel, omul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
o parte și de alta a lui, sorbindu-i vorbele. Fetița, Însoțită de mamă, se ținea mai de-o parte de ei. Ajungînd În pădure, se așezau la umbra unui copac. Ozerova Începea să picteze În acuarelă, iar celelalte două tricotau. Nilus se tolănea pe pămînt lîngă ele și privea fix spre cer, fără a scoate o vorbă.“ Aceeași M.D. Kașkina va mai ridica un pic vălul draperiei de deasupra acelei lumi nebune În care Conspirația găsise un teren fertil pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
amabilitate vorbește, vă înveselește și cu apă vă stropește ! Poate s-o pipăie cine plătește! înghițitorul de săbii încovoiate și de șerpi veninoși, care în drum spre țarigrad a rămas anume pentru această reprezentație! Piticuța fără mâini, care cu picioarele tricotează, desenează și cântă la cimpoi. Omul care vorbește fără să-și miște buzele! Surorile siameze, care se iubesc pe rând cu același bărbat! Minotaurul eghipțian, născut de o fecioară din împreunarea cu un taur! Omul din cabinetul morții, care de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o parte și de alta a lui, sorbindu‑i vorbele. Fetița, Însoțită de mamă, se ținea mai de‑o parte de ei. Ajungând În pădure, se așezau la umbra unui copac. Ozerova Începea să picteze În acuarelă, iar celelalte două tricotau. Nilus se tolănea pe pământ lângă ele și privea fix spre cer, fără a scoate o vorbă.“ Aceeași M.D. Kașkina va mai ridica un pic vălul draperiei de deasupra acelei lumi nebune În care Conspirația găsise un teren fertil pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
îi spune băiatul cel mic, în timp ce Zinzin încearcă să se ridice din pat. E o tâmpenie să te scoli la cinci dimineața, să mergi pe orice vreme și în orice condiții la serviciu, chiar dacă acolo tragi mâța de coadă sau tricotezi în sertar. Nici postcomunismul nu e rău deloc. Am schimbat puțin la fațadă, dar lucrurile au rămas cam la fel. Aceleași șiretlicuri, același fel de a omorî timpul. Te folosești de telefonul instituției de parcă ar fi al tău, dar de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
poți dobândi decât atunci când locuiești la o adresă simandicoasă cum e Herbertstrasse. Frau Lange se așeză pe un șezlong verde și întinse blana câinelui în poala-i generoasă ca și cum ar fi fost un lucru de mână la care intenționa să tricoteze în timp ce-mi explica despre problema ei. Bănuiam că are vreo cincizeci și cinci de ani. Nu că asta ar fi avut vreo importanță. Când femeile trec de cincizeci, vârsta lor încetează să mai intereseze pe oricine altcineva în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
LOC, DUPĂ-AMIAZĂ, AVERSELOR VIOLENTE DE PLOAIE ȘI DE GRINDINĂ. LA ASFINȚIT CERUL S-A ÎNSENINAT PUȚIN ȘI FRIGUL SE FĂCUSE MAI PĂTRUNZĂTOR. RIEUX S-A ÎNTORS ACASĂ SEARA FĂRĂ SĂ-ȘI SCOATĂ PALTONUL, A INTRAT ÎN ODAIA PRIETENULUI SĂU. MAMA TRICOTA. TARROU PĂREA SĂ NU SE FI MIȘCAT DELOC, DAR BUZELE LUI, ALBITE DE FEBRĂ, ERAU SEMNUL LUPTEI PE CARE O DĂDEA. ― Ei ? spune doctorul. Tarrou își înălță puțin, peste pături, umerii lui puternici. \ Ei, zise el, pierd partida. Doctorul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
CURÂND CU O GRINDINĂ CARE SE IZBEA DE TROTUARE. MARILE DRAPERII S-AU VĂLURIT ÎNAINTEA FERESTREI, ÎN UMBRA ODĂII, RIEUX, UN MOMENT DISTRAT DE ZGOMOTUL PLOII, ÎL CONTEMPLA DIN NOU PE TARROU, LUMINAT DE O LAMPĂ DE PAT. MAMA LUI TRICOTA, RIDICÂND DIN CÂND ÎN CÂND CAPUL CA SĂ SE UITE LA BOLNAV. DOCTORUL FĂCUSE ACUM TOT CEEA CE ERA DE FĂCUT. DUPĂ PLOAIE, TĂCEREA S-A MATERIALIZAT PARCĂ ÎN ODAIE, PLINĂ DOAR DE TUMULTUL FĂRĂ GLAS AL UNUI RĂZBOI INVIZIBIL. CRISPAT DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Dulciuri, sucuri, cafeluțe și vă lăsăm să discutați de-ale dumneavoastră, de-ale doamnelor. O să vă simțiți bine. Mie mi-a sărit rău muștarul, și de la înalta mea bădărănie i-am trântit-o scurt: - Dom’le, eu nu știu să tricotez. Iau șoferu’ și merg la un pește și la o bere pe malu’ Dunării. Salut! Demnitarele local s-au roșit, cel proxim s-a înverzit. Am plecat la pește. A doua zi, la rugămintea lui A., am mers la Ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
expirate... memo-uri... o broșură pentru exercițiile Pilates... un CD pe care l-am cumpărat acum trei luni și pe care credeam că l-am pierdut... felicitarea de Crăciun de anul trecut de la Arnold, cu poza lui în costum de ren tricotat din lână... Zâmbesc când o văd și o pun în grămada cu „lucruri pentru care trebuie găsit un loc”. Sunt și niște plăcuțe gravate de plexiglas pe care le primim la încheierea unei tranzacții importante. Și... o, Doamne, jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
spune călugărița și nici una dintre noi nu mai zice nimic. În depărtare, un clopot începe să bată și o văd pe călugăriță că începe să murmure ceva încet. Mă întreb ce‑o fi zicând. Îmi amintește de bunica mea, când tricota și își tot repeta încet modelul, ca să nu‑l uite. Poate că și‑a pierdut șirul la broderie. — Coaseți foarte frumos, zic ca s‑o încurajez. Ce este? Ea tresare și își pune lucrul jos. — Draga mea... zice, și expiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de detașare plină de încredere, deschid ușa larg și zic veselă: — Tarquin! — Becky! face el, holbându‑se la mine de parcă aș fi comoara pierdută a lui Tutankamon. O, Doamne, e la fel de slăbănog și de ciudat ca întotdeauna, cu un pulover tricotat de mână, de un verde dubios, îndesat sub o vestă de tweed și un ceas uriaș cu lanț, care i se bălăngăne din buzunarul vestei. Îmi pare rău s‑o spun, dar ar cam fi cazul ca al cincisprezecelea cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
era chestie mai lungă, adică zi și noapte, foc prelungit, sau mai venea și din provincie câte o necesitate, atunci mă trimitea în delegație la subunitatea numărul doi, peste deal, în pădurea de la Șoptireanca, unde lucra linjerie pentru armată și tricota plăsuțe d-alea fine, fileuri, pentru căștile de le trimitea Ceaușescu lui Arafat, sau la Israel, pe unde mai avea comenzi, că se zvonea că tovarășul trăgea tare cu legăturile astea ca să-i împace și să ia Premiul Nobil pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
meu cu o echipă de muncitori de la firma noastră, cu Nicu Ciot, Nicu ăsta lucrează și la facultatea particulară a Maestrului, și la noi, că doar suntem în capitalism... Am intrat la teatru, eram o provincială grăsuță, îmbrăcată în rochii tricotate de mama, tata a fost fericit, pentru el mi-am păstrat numele de Buzescu, n-am luat numele Maestrului, poate suna mai bine Loredana Iacob, dar n-am vrut, pentru tata, Dumnezeu să-l ierte!, mă cheamă astăzi Buzescu, bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
-i respirația. În curând va porni către stația de metrou, slujba lui de la care nu-și permite să lipsească. Șaptesprezece În cocioaba lui Ben a intrat o femeie de vârstă incertă, Îmbrăcată ca vai de lume, cu o căciulă verde, tricotată pe cap și o sacoșă pe care o târăște după ea. Antoniu o vede zilnic de aproape o săptămână. Semn că Ben se va descurca mai bine și, În existența lui a intrat un Înger ocrotitor. Până acum iarna a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Nu era tocmai ușor cu hainele... De exemplu, atunci nu se găseau ciorapi de nylon sau erau foarte scumpi (80 de lei, comparativ cu 70 de lei, cât costa o pereche de pantofi!), așa că noi umblam în ciorapi albi, adesea tricotați de noi. Visul meu de-atunci era o pereche de cizme, pentru că aveam numai pantofi - unele colege umblau chiar cu decupati pe zăpadă mare! Visul cu cizmele mi s-a împlinit mult mai târziu... În general, eram cam toate îmbrăcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
face pișu la mai mare distanță. Aici se petreceau și lucrurile de rușine, în care fetițele și băiețeii își contemplau reciproc, într-un troc foarte simplu, genitalele dezvelite din chiloței. Imediat în fața blocului se adunau femeile, mai ales vara, ca să tricoteze, să croșeteze, să bârfească, să împletească „șnur“, să coase goblen și să ne supravegheze pe noi, copiii, care ocupam partea dintre bloc și stradă, „parcul“, unde ne „dădeam pe bară“ sau „pe huțuțuie“ și unde ne luptam ocazional pentru supremația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ca s-o cumpăr? - și m-ar fi ajutat el cu mutatul. I se părea un gest pur și simplu neprietenos că nu i-am dat prilejul de a-mi fi de folos. Între timp, dna Stroeve stătea liniștită și tricota ciorapi, fără să vorbească, ascultând cu un zâmbet calm tot ce spunea el. — Așa că vezi, m-am însurat, spuse el deodată. Ce părere ai de nevastă-mea? Și o cuprinse într-o privire caldă așezându-și mai bine ochelarii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Doamna Chivu spuse: În câteva minute intrați și voi. Haideți, încă un pic de frumusețe. Călin! "Fulg-de-Nea" se apropie supus în timp ce ea scotea la iveală din poșetă un tub de ruj. Îi puseseră un costum pufos, dintr-o singură piesă, tricotat din lână angora, alb-strălucitor, rotunjit ca un butoiaș, din care îi ieșeau brațele și picioarele goale, subțiri ca niște bețe. Pe cap purta o tichiuță, tot de lână angora, pufoasă, lăsată mult pe frunte și legată pe sub bărbie cu o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]