1,120 matches
-
marginile răsucite spre partea superioară; năutul, la care plantele suferă de piticire și decolorare; lupin, mazăre și latir, a căror plante atacate sunt mici, cu frunze încrețite, decolorate și fără păstăi. Virusul a mai fost semnalat la soia, lucernă și trifoi. Prevenire și combatere. Prevenirea atacului la culturile de mazăre se poate realiza prin izolări spațiale, față de celelalte specii de plante din cercul de gazde ale virusului. Se recomandă tratamente cu insecticide în vederea distrugerii afidelor, ce duc virusul de la o plantă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantelor, rădăcinile sunt destul de întărite și nu mai pot fi infectate. De la un an la altul, ciuperca rezistă sub formă de spori de rezistență. De remarcat este faptul că, ciuperca are un cerc larg de plante gazdă între care, lucerna, trifoiul, mazărea, lupinul, muștarul, ridichea, varza, spanacul, ovăzul, tutunul și chiar plantele din flora spontană. Prevenire și combatere. Întrucât boala este frecventă pe solurile reci și umede, acestea vor fi excluse de la amplasarea culturii de in. În alcătuirea asolamentului se va
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă mozaic sau pătare galbenă. La fasole, virusul produce decolorări, pete galbene-portocalii pe spațiile dintre nervuri, rămânând totuși o zonă verde dea lungul nervurilor, simptome ce dispar când temperatura aerului este ridicată. La soia, virusul produce o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
an la altul în interiorul plantelor perene din cercul foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este impresionantă, ea cuprinzând peste 300 specii din 50 familii botanice dar, cele mai mari pagube se înregistrează la lucernă, fasole, năut, soia, mazăre, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis și prin sămânță la lobodă, ciumăfaie, zârnă și căldărușa popii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anul I, iar în câmpurile experimentale unde, până la obținerea unor clone valoroase trec mai mulți ani, se recomandă izolări spațiale ale parcelelor cu cereale și stropiri cu insecticide contra afidelor. Aceleași tratamente se vor aplica și la loturile semincere de trifoi, soia, fasole, mazăre etc. Alte virusuri ale lucernei: virusul mozaicului galben al fasolei Bean yellow mosaic virus; virusul răsucirii frunzelor de mazăre Pea leaf roll virus; virusul mozaicului nervurian al mazării Pea enation mosaic virus; virusul stricului mazării Pea streak
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virusul răsucirii frunzelor de mazăre Pea leaf roll virus; virusul mozaicului nervurian al mazării Pea enation mosaic virus; virusul stricului mazării Pea streak virus; virusul marmorării bobului Broad bean mottle virus. Bacterioze 7.1.2. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului Xanthomonas campestris pv. alfalfae Boala care a fost descrisă în 1930 în Turkestan, astăzi răspândită în S.U.A., India, din 1964 și în România, în județele Brașov, Mureș și Suceava. Simptome. Frunzele de lucernă prezintă pete mici cu aspect umed, cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
momentul apariției grupurilor cu spori de vară, răspândirea bolii se face cu repeziciune, iar când apar grupurile cu spori de rezistență, începe și cădera masivă a frunzelor. Ciuperca a mai fost semnalaă și pe alte plante înrudite cu lucerna și trifoiul. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea înainte de vreme a lanurilor. 7.2. Bolile trifoiului Bacterioze 7.2.1. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului (vezi cap. VII.) Bolile produse de ciuperci 7.2.2. Mana trifoiuluiPeronospora sp
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu spori de rezistență, începe și cădera masivă a frunzelor. Ciuperca a mai fost semnalaă și pe alte plante înrudite cu lucerna și trifoiul. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea înainte de vreme a lanurilor. 7.2. Bolile trifoiului Bacterioze 7.2.1. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului (vezi cap. VII.) Bolile produse de ciuperci 7.2.2. Mana trifoiuluiPeronospora sp. Boala cunoscută la noi din 1930 este frecventă în toate țările cultivatoare fără a produce însă pagube
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ciuperca a mai fost semnalaă și pe alte plante înrudite cu lucerna și trifoiul. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea înainte de vreme a lanurilor. 7.2. Bolile trifoiului Bacterioze 7.2.1. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului (vezi cap. VII.) Bolile produse de ciuperci 7.2.2. Mana trifoiuluiPeronospora sp. Boala cunoscută la noi din 1930 este frecventă în toate țările cultivatoare fără a produce însă pagube mari. Simptome. Pe frunzele plantelor atacate, apar pete fără un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori, din care apar micelii, ce vor da primele infecții. Infecțiile produse mai târziu și răspândirea ciupercii, sunt asigurate de sporii de pe frunze, care sunt duși de vânt și apa de ploaie. Prevenire și combatere. Se recomandă ca loturile de trifoi să fie cosite prematur în cazul apariției manei, pentru a nu se ajunge la defolierea plantelor. 7.2.3. Pătarea neagră și căderea frunzelor de trifoi Dothidella trifolii Această boală este destul de răspândită în Europa, iar la noi în unii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vânt și apa de ploaie. Prevenire și combatere. Se recomandă ca loturile de trifoi să fie cosite prematur în cazul apariției manei, pentru a nu se ajunge la defolierea plantelor. 7.2.3. Pătarea neagră și căderea frunzelor de trifoi Dothidella trifolii Această boală este destul de răspândită în Europa, iar la noi în unii ani poate produce pagube însemnate. Simptome. Pe frunze și cozile lor, apar pete neregulate, rotunjite, gălbui sau brunii la început. Pe vreme umedă, petele, ce la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin spori, dar și sub formă de cruste negre, din care vor apărea alte fructificații cu spori. Crustele rămân viabile pe sol până la 5 ani. Prevenire și combatere. În cazul apariției în masă a bolii, se recomandă cosirea prematură a trifoiului, strângerea și arderea fânului cosit. 7.2.4. Făinarea trifoiului Erysiphe trifolii Făinarea poate fi prezentă pe toate speciile genului Trifolium cultivate sau spontane. La noi în țară este citată de C. Sandu-Ville în 1936. Simptome. Pe foliole se formează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care vor apărea alte fructificații cu spori. Crustele rămân viabile pe sol până la 5 ani. Prevenire și combatere. În cazul apariției în masă a bolii, se recomandă cosirea prematură a trifoiului, strângerea și arderea fânului cosit. 7.2.4. Făinarea trifoiului Erysiphe trifolii Făinarea poate fi prezentă pe toate speciile genului Trifolium cultivate sau spontane. La noi în țară este citată de C. Sandu-Ville în 1936. Simptome. Pe foliole se formează o pâslă albă cenușie, foarte fină sub care țesuturile se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prevenire și combatare Se recomandă cosirea înainte de formarea fructificațiilor de rezistență. Cea mai eficace metodă este însă, folosirea de soiuri de trifoi rezistente la făinare, așa cum este soiul Sătmărean omologat în 2001. 7.2.5. Pătarea brună a frunzelor de trifoi Pseudopeziza trifolii Boala este deosebit de des întâlnită și păgubitoare în toate țările cultivatoare, dacă se întrunesc condiții favorabil dezvoltării ciupercii. Simptome. În faza de înflorire a trifoiului, pe frunze, se instalează atacul sub forma unor pete mici galbene, ce cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soiul Sătmărean omologat în 2001. 7.2.5. Pătarea brună a frunzelor de trifoi Pseudopeziza trifolii Boala este deosebit de des întâlnită și păgubitoare în toate țările cultivatoare, dacă se întrunesc condiții favorabil dezvoltării ciupercii. Simptome. În faza de înflorire a trifoiului, pe frunze, se instalează atacul sub forma unor pete mici galbene, ce cu timpul cresc, se unesc și ocupă suprafețe mari din frunză. Petele devin brune, apoi brun-roșcate sau negre. Înainte de a cădea, în centrul petelor apar puncte negre, mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puncte negre, mici alcătuite din crusta (stroma) ciupercii (fig. 93). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește în primăvară prin spori ce ies din crustele iernate, iar de la un an la altul rezistă ca strome în frunzele căzute 7.2.6.Rugina trifoiului Uromyces trifolii. Boala este răspândită în America, Europa, Noua Zeelandă, Japonia, Asia, Australia și Africa de Nord, producând pagube destul de mari în ceea ce privește producția de fân. Simptome. Primăvara se observă pe nervurile frunzelor șI pe codițe, pusncte proeminente, galbene, aglomerate ce produc deformarea organelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Răspândirea ciupercii în cultură este asigurată de spori de vară pe tot parcursul perioadei de vegetație. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea lanurilor înainte de apariția sporilor de rezistență. Boli produse de plantele parazite 7.2.7. Cuscuta trifoiului și lucernei Cuscuta sp. Plantele parazite cunoscute sub numele de cuscută sau torțel sunt răspândite în toată lumea și produc pagube deosebite în culturile semincere. În România, în studiile lui I. Buia au fost descrise 18 specii ale acestui gen. Caracteristicile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1 linguriță amestec uscat și măcinat, se fierbe 5 minute În 250 ml apă, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. *Decoct din amestec cu flori de trifoi roșu și rădăcini de brusture care ajută la curățirea sângelui. Rețeta autorilor herba rostopască (Chelidonium majus)+coada șoricelului (Achillea millefolium)+turița mare (Agrimonia eupatoria)+frunze anghinare (Cynara scolymus)+rădăcini valeriana (Valeriana officinalis)+păpădie (Taraxacum officinalis)+semințe armurariu (Silybum marianum)+conuri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru obținerea unor efecte cumulative. *Infuzie de mentă sau roiniță (2 linguri frunze uscate la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
K, cu rol În reglarea digestiei, refacerea florei intestinale și curățirea sângelui. -infuzie de rozmarin sau ghimbir pentru calmarea spasmelor, reducerea balonării și reglarea tranzitului intestinal; se beau câte 3 căni pe zi, după mesele principale; -infuzie din flori de trifoi roșu și mușețel cu rol În curățirea ficatului și sângelui; -infuzie din fructe de chimen (2-3 căni pe zi) sau introducerea fructelor În mâncare pentru reducerea crampelor intestinale; -infuzie din mentă, mușețel, turiță mare sau nalbă din care se consumă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
rezistență a organismului. Pentru aceste proprietăți, se recomandă ca la fiecare masă să se bea câte o ceașcă de ceai verde. *Infuzie din amestec cu pedicuță-herba, plop negru-muguri, rostopască-herba și urzică vie- frunze. *Infuzie din amestec cu pedicuță, tătăneasă, măceșe, trifoi roșu și mușchi de piatră; se infuzează 5 minute și se beau câte 2-3 căni pe zi, pe toată durata bolii. Infuzie cu amestec compus din: cicoare-rădăcini (30 g), rostopascăherba (25 g), păpădie (20 g), urzică vie (20 g), coada
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
urzică vie, cătină albă; se ia 1 linguriță amestec la 200 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute, se Îndulcește cu miere și se beau 2-3 cești pe zi. *Infuzie din amestec În care intră flori de gălbenele, flori de trifoi roșu, flori de coada șoricelului, herba de coada calului și rădăcini de tătăneasă (fiecare câte 40 g), herba de urzică vie (30 g), frunze de salvie și herba de năpraznic, rostopască, troscot (fiecare câte 20 g); se ia 1 lingură
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din care se iau 4-6 lingurițe pe zi, pe stomacul gol, având puternice acțiuni antitumorale. Efectele cresc dacă se combină cu pulbere de brusture sau Echinaceea (În proporții egale). *Pulbere din amestec cu gălbenele, sunătoare, obligeană, tătăneasă, salvie, năpraznic și trifoi roșu (În părți egale) din care se ia câte o linguriță de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mese, ținută sublingual câteva minute și apoi se Înghite cu puțină apă. În uz extern se aplică pe abdomen: *comprese
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ia câte o linguriță de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mese, ținută sublingual câteva minute și apoi se Înghite cu puțină apă. În uz extern se aplică pe abdomen: *comprese cu decoct de coada calului, flori de trifoi roșu, lichen de piatră și Bitter suedez, ținute câte 2 ore dimineața, după-amiaza și În timpul nopții; *masaje cu extracte uleioase de gălbenele, coada șoricelului, patlagină sau cătină albă. Apiterapia Mierea de albine, În doze moderate, este utilă În combaterea cancerului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se pot adăuga și alte plante cu proprietăți imunostimulatoare ca: Phytolacca americana (cârmâz), Matricaria chamomilla (mușețel), Eupatorium perforatum și Acanthopanax senticosus (ginseng). În consum intern, se folosesc diferite ceaiuri și tincturi: *infuzii din gălbenele, busuioc de câmp, cimbru de cultură, trifoi roșu, menta broaștei și ceai verde, din care se beau câte 2-3 căni pe zi; *macerat din rădăcini de obligeană din care se iau câte 30 picături de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mese; *macerat din rădăcini
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]