537 matches
-
ușile de iarbă,/ Ca-ntr-un muzeu cu ușile de lut/ Intrăm în sat și-avem pământ în barbă;/ Cămașa de pământ ne-o punem scut". Muzeu de sate) ori ca o colecție de icoane ale suferinței ("Înaintează iarna cu tropot de ninsoare/ De-atâta trudă iată-l însămânțat de viu/ Sub unghii fuge iarna să-l ocrotească-n floare/ Țăranu-și face-n taină din pâine un sicriu.// În lacrima-i aprinsă se leagănă un prunc/ De casa câmpului se-apropie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iarbă cu umbre de nori călători/ mă ridică/ mă coboară pe țărmul de verde./ Ei mă așteptau/ cu frunze de catifea argintată/ Dintre scuturi de spini/ enigmatică,/ floarea ciulinului, alb-liliachie,/ trufașă,/ doar sieși în parfumul amar/ mă subjugă/ ca un tropot de cai liberi,/ sălbatici,/ din amintirea câmpiei". Comentând versuri similare, Cristian Livescu nota, inspirat, că "Poezia aceasta se hrănește din interjecția culorii, din transcenderea instantanee a nuanțelor care se proiectează în noi, selectându-și sentimente și combustii imaginare. Tocmai această
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în zare detună. Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună, Ea mai vedea cum în șa voi sălta împreună Cu îndrăzneața fecioară-a pământului, brună, Și-n goana nebună vedea de pe-atunci cum răsună Tropotul lung și mereu al galopului meu. Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună, Și că-s menit să înving veșnicii și genună, Dar nu știa de pe-atunci că în mine-o să pună
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
că-s menit să înving veșnicii și genună, Dar nu știa de pe-atunci că în mine-o să pună Suflet prea grav și răsunet prea slab, că adună Abur de vis și de boală ce-ar fi să răpună Tropotul lung și mereu al galopului meu. Iată-mă azi înarmat cu acele credinți, Cu îndîrjirea păstrată - cuțit între dinți - , Dar cu prea multă dorință să vii, să-mi alinți, Bruna fecioară a păcii adânci și cuminți, Tropotul lung și mereu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
fi să răpună Tropotul lung și mereu al galopului meu. Iată-mă azi înarmat cu acele credinți, Cu îndîrjirea păstrată - cuțit între dinți - , Dar cu prea multă dorință să vii, să-mi alinți, Bruna fecioară a păcii adânci și cuminți, Tropotul lung și mereu al galopului meu.” (Biografie) Remarcabilă rămâne la N. Labiș păstrarea în filtrele memoriei a atmosferei de acasă, a memoriei inconfundabile ale unui ținut; „aerul tare al munților erupe precum aburii încălziți din vasul de înaltă presiune. Virtuțile
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
afară." (Otilia Cazimir, A-nflorit o păpădie) (c) " Într-o zi de vară, când razele soarelui erau mai stâmpărate, cele trei surori se duseră să culeagă căpșune în marginea codrilor. Pe când ele culegeau căpșunele, îndată se aude un șir de tropote, ca și când ar veni și s-ar apropia o ceată de călăreți." (Ioan Slavici, Doi feți cu stea în frunte) (d) " Iar când gâștele stau gloată / Și prin dreptul lor te duci, / Sare tabăra lor roată / Și te-ntreabă: "Ce ne-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
wilde Jäger, a cavalcadei lui Faust și Mefistofeles din celebra litografie a lui Delacroix. Afară din comun, oricât ar deveni mecanică, este virtuozitatea onomatopeică, ușurința de a aduna laolaltă, fără silnicie, cu folosirea chiar a cacofoniei, toate zgomotele cu putință, tropotul, fâșâitul, sforăitul, hohotul, bubuirea, într-o febră nebună, cu o orchestrație de tipul Berlioz, aproape genială: Mihnea încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vântul. Sună pădurile, fâșie frunzele, Geme pământul; Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la o parte, și În luptă se avîntă, acum, generațiile tinere... Alecsandri arată o mare Îndemînare În a sugera, prin recurența unui număr de vocale și consoane, zăngănitul armelor sau trecerea tumultuoasă a oștirii. Iată un vers: „Pămîntul ropotește sub tropot de copite...” sau altul: „Ce vuiet lung de care, ce tropot surd de vite...” Tehnica antitezei duce la un fel de maniheism liric. De o parte: ambiția neînfrîntă a lui Albert, trufia militară a leșilor, armurile strălucitoare, orgia, dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Alecsandri arată o mare Îndemînare În a sugera, prin recurența unui număr de vocale și consoane, zăngănitul armelor sau trecerea tumultuoasă a oștirii. Iată un vers: „Pămîntul ropotește sub tropot de copite...” sau altul: „Ce vuiet lung de care, ce tropot surd de vite...” Tehnica antitezei duce la un fel de maniheism liric. De o parte: ambiția neînfrîntă a lui Albert, trufia militară a leșilor, armurile strălucitoare, orgia, dorința de expansiune, de cealaltă parte: mînie reținută, simplitate, veșminte modeste, dialog În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mult freamăt sufletesc grefat pe natură: se aude, parcă, până și căderea fulgilor de nea, se aude asfințitul soarelui, se aude vântul care încearcă să înece în praf și zăpada pasiunile puternice ale oamenilor, timpanul ne e spart de ecoul tropotelor de cal, de scârțâitul carelor pe drumul orizontului, de răsuflarea șuierătoare, întretăiată a bătăliei de inimă a condamnaților de soartă, personaje sfredelite de angoase, de dorința de a iubi și a fi iubite, de întrebări ce nu-și vor găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Leoveanu sigur pe el, nefăcând paradă de forță, fără nimic din parvenitul versiunilor cehoviene tipice. Spectacolul lui Alexa Visarion e unul nu realist, ci al semnelor teatrale puternic marcate: construcția sonoră a primei scene tropăitul pantofilor, pufăitul trenului, lătratul câinilor, tropotele cailor de caleașcă, zornăitul cheilor Variei, vocea lui Lopahin umplându-se ca de-o otravă de cuvântul "mujic" (dispreț al propriei lui origini, revelatoriu dincolo de povestea umilințelor din copilărie, spusă lui Liubov Andreevna), dulapul-sicriu, anticipare a morții a cărei realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
derizorii - tentând astfel patronii și investitorii să abandoneze vechile membre UE. și Într-un caz, și În celălalt, ei constituiau o amenințare. Se spunea că Europa Occidentală riscă să fie „invadată”: un ecou Îndepărtat, dar inconfundabil al temerii herderiene față de tropotul „sălbaticilor” din estul Europei. Nimeni nu se Îndoia că UE ar fi făcut minuni pentru Europa de Est. Dar ce putea face Europa de Est pentru UE? Pe fondul acestor frământări, vest-europenii nu se grăbeau. Imediat după 1989, ministrul german de Externe, Hans-Dietrich Genscher
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]