969 matches
-
titlul îi revine deodată cu locul . . . Apoi slugile obraznice și disciplinate . . . Casa aceea cu parchet prea lune-oos și cu scări în care te încurcai ... și patul prințului! Lică nu credea în microbi! Astfel se isca un zel, un neastâmpăr nou Trubadurului, pe când zdruncinul carului funebru descompunea ultimele agregări ale trupului Siei. Ce fusese Sia? O energie derivată din Lică și încremenită acolo, în fata trupeșă, și care acum revenea la obârșia ei. Un mare amor de sine, derivat de .la sine
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
poartă prin piețe mici și însorite, printre porumbei, gelaterii, terase cu espresso mic și foarte tare care îl fortifică pe Mircea, pe lângă băncuțe, biserici și la Castello di Salvaterra, unde se organizează turniruri, concerte de muzică barocă și muzică de trubaduri. Suntem, e drept, într-o oază, într-o cochilie, într-o paranteză, cu timpul cotidian suspendat, locul perfect pentru timpul și non-timpul unei sarcini. Acestui timp și non-timp mă abandonez fără regret. Nu mă opun stării de rău-bine, nici gustului
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
să tremure ca frunza dacă sexul meu Îl atingea pe al ei. M-a atras În labirintul iubirii curtenești, o iubire În care privirile dăruiesc mai multă bucurie decît sărutările. Ochii ei verzi aveau culoarea transparentă a acuarelei. Am devenit trubadurul ei. Studiasem poezia secolului XII și Îmi aduceam aminte că cei mai buni medieviști afirmă de comun acord că dragostea curtenească nu a exclus Întotdeauna plăcerea fizică. În vacarmul unui local de noapte - nu ne-am văzut practic niciodată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
-o pe Tina În brațe. Am avut Îndrăzneala să-i strecor mîna pe sub cămașa mea ca să mă mîngîie pe spate. Credea că oamenii se sărutau pe gură doar la cinema. După trei ceasuri din ceea ce un comentariu critic la poezia trubadurilor ar fi numit „un colocviu amoros amestecat cu Îmbrățișări“, nu prea mai știam ce să facem și ne-am despărțit ca să ne Întîlnim a doua zi. Nu aveam cheile de acasă. Am sunat-o pe mama la telefon de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
E un răzvrătit. Tu știi că răzvrătirea e bună cînd nu-și ratează ținta, numai că Prévert se răzvrătește Împotriva lui Dumnezeu și a Bisericii“. Nu aveam nevoie să-i spun lui Prévert că sînt catolic. Scenaristul unor filme ca Trubadurii diavolului sau Copiii Paradisului Îmi ceruse să ne Întîlnim la cafeneaua Flore, ceea ce echivala, pentru tata, cu un cuib de existențialiști periculoși. Va trebui să se resemneze: nu aveam să-l mai Însoțesc În vizitele lui pioase la Librăria Arthème
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
aceasta, intuind că s-a identificat, poate pentru o clipă, fie chiar și Înlocuind pe altcineva, cu ceea ce Lacan numește „l’objet d’amour“. În mod paradoxal, pe mai multe pagini, Însuși Lacan descrie o trompetă extrasă din textul unui trubadur pentru a ilustra modalitățile de definire ale subiectului. Frustrarea de un anumit instrument/obiect poate duce la Îmbolnăvirea subiectului. Ceea ce se poate constata la modul lacanian e faptul că Belbo n-a reușit niciodată să aibă trompeta lui; o caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nuanța atotînvăluitoare de coniac revărsat. 46 DANIEL BĂNULESCU zgomot intestinal, emis probabil, din pricina proastei creșteri, chiar de ea. - Vah! Vah! Vah! - Catralioane de ace nerupte degeaba, pe când te coseau, Norocosule! Secole de măiestrie artistică s-au perindat, fără ca un singur trubadur să-și adune curajul să-și chestioneze iubita dacă a exhibat, sau nu, un mic zgomot intestinal. Ei, uite că tu ai întrebat- o! Și cum a reacționat prietena ta? - Dânsa, ofuscată, mi-a expediat bareta ei dureroasă în burtă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu prea vorbește de ele. Îi place să vorbească mai ales despre sine. Nici o Încercare de a da corporalitate acestui arhetip al iubirii, de a-l „coborî” În poezie. Femeia rămîne În zona de sus a firii, ca În poezia trubadurilor („au dessous de toute pensée”) Într-o indeterminare consternantă: „Singură ești numai una, care ai luat cununa darurilor de la fire mai pă sus dă omenire!” Vede, oare, Alecu Văcărescu În Lucsandra sau Elenco un simbol de ordin religios, inaccesibil, neîntrupat
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
revelația unei pasiuni (o pasiune care-l constituie, Întemeiază printr-o mistuire perpetuă) și, În al doilea rînd, iluzia că această pasiune creează În modul cel mai direct poezia. Sursele acestei subordonări au fost determinate. Surse, În esență, livrești: poezia trubadurilor, Petrarea, poezia neoanacreontică, mica poezie franceză din secolul al XVIII-lea etc. Mă interesează, aici, mai puțin modelele, cît modul În care, printr-o retorică Împrumutată, adesea elementară, se formează un limbaj poetic și se Întemeiază poezia română. Retorica poeziei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
virtuți și se revendică dintr-o simbolistică mai profană. Simbatiea este, poate, agapé, mai puțin latura spirituală, dragostea se oprește la el În pragul emoției. Există, cu toate acestea, În poemele lui ecouri din mitologie, din filozofia veche, din lirica trubadurilor, vaietele stihuitorului ne trimit mereu la Biblie, Însă toate aceste elemente nu par a determina iubirea ca pasiune. Denis de Rougemont, studiind literatura erotică a occidentului**, propune o mytanalyse bazată, În esență, pe gruparea tuturor situațiilor, formelor pe care le
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o psihologie tristaniană și o psihologie donjuanistă, două arhetipuri ale iubirii pe care literatura le-a dezvoltat Îndeosebi În secolul al XIX-lea. Erotismul***, spune același Denis de Rougemont, este o invenție a secolului al XII-lea (o invenție a trubadurilor), Însă erotismul nu devine o problemă pentru conștiința occidentală decît la Începutul secolului al XIX-lea. Este marea descoperire a romanticilor, care redescoperă, În același timp, lirismul trubadurilor și implicațiile multiple ale religiei În viața sufletului. O noțiune de care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Rougemont, este o invenție a secolului al XII-lea (o invenție a trubadurilor), Însă erotismul nu devine o problemă pentru conștiința occidentală decît la Începutul secolului al XIX-lea. Este marea descoperire a romanticilor, care redescoperă, În același timp, lirismul trubadurilor și implicațiile multiple ale religiei În viața sufletului. O noțiune de care nici antichitatea, nici epoca clasică nu aveau cunoștință este aceea de sexualitate. Termenul ca atare apare prima oară la Kirkegaard, În 1843. Literatura face din el o temă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să rănește...” Femeia cu trup delecat și nostimă la mers ajunge pînă În poezia lui Eminescu. Este modelul frumuseții verosimile și accesibile. El apare Întîi În aceste cîntece de dragoste și de petrecere. Regăsim În ele toate motivele din lirica trubadurilor. Deschid o Antologie a trubadurilor alcătuită de Pierre Bec* și ochii Îmi cad pe o Închinare de dragoste extrasă din scrisoarea celebrului Arnaud de Mareuil: nu lipsește nici unul din motivele poeziei lui Conachi, Văeăreștilor, Anton Pann... Un exemplu: „CÎnd n-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
delecat și nostimă la mers ajunge pînă În poezia lui Eminescu. Este modelul frumuseții verosimile și accesibile. El apare Întîi În aceste cîntece de dragoste și de petrecere. Regăsim În ele toate motivele din lirica trubadurilor. Deschid o Antologie a trubadurilor alcătuită de Pierre Bec* și ochii Îmi cad pe o Închinare de dragoste extrasă din scrisoarea celebrului Arnaud de Mareuil: nu lipsește nici unul din motivele poeziei lui Conachi, Văeăreștilor, Anton Pann... Un exemplu: „CÎnd n-am răgazul să vă văd
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sulița să apuce ca un viteaz luptător / Să se arate pre sine peste toți biruitor”... Cu alte cuvinte: vrea să Înnobileze la modul cavaleresc sentimentul său. Noblețea cîntecului nu-i suficientă. Trebuie și noblețea armelor. Erotocrit este, În fond, un trubadur care Într-o mină ține chitara, semnul inspirației, și În alta lancea, semnul curajului viril. Două arme care deschid drumul spre inima Stăpînei. Doamna lui Erotocrit este Însă o copilă care nu cunoaște ceremonialul erotic. Ea se adresează doicii a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
CÎntece este acela de Înșelăciune. Pann este foarte sensibil la astuțiile femeii. Presimte trădarea și vede ușor ura ce Încolțește În iubirea cea mai năvalnică. Poeziile sale oscilează Între laudă și misoginie, Între salut d’amour și sirventes din retorica trubadurilor. Iată cum este strecurată bănuiala Într-un poem care Începe cu Stăpîna mea și face mare caz de umilință („umilit fac rugăciune”): „Ah! dar care mi-e greșala? Descopere-ți bănuiala! Spune ceva, așa să trăiești, Poate vreo vicleană fire
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gata făcute. Pann practică fără să știe colajul. Rupe des istoria (demonstrația) pentru a introduce un șir de fraze tocite și pritocite. Discursul liric este În totalitate un discurs moral. Mai este un Pann, cel din Poezii deosebite: un Pann trubadur balcanic, petrecăreț, suspinător, curtenitor, mincinos. Retorica lui folosește, aici, strategia retoricii amoroase, Înviorată din cînd În cînd de o fină ironie și de vorbe mai crude: „d-ale nodoroase, ca niște ciomege”... Aici pritocirea (care este o figură a sensibilității
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
corpul alb, cotul este suplu, pieptul puternic și coapsele au suplețea unui iepure. Morlamente, Rassa este deasupra celorlalte femei. În culori mai leneșe, acesta este și portretul ibovnicii lui Ienăchiță și a lui Conachi. În genere, obiectul erotic este, de la trubaduri Încoace, „au-dessus de toute pensée”, el produce „și gentiment du mal, sans éveiller mon ressentiment”, ceea ce În limbajul poeților români de la 1800-1830 se traduce prin „rabdă inimă și taci”. Adorația nu ține seama, s-a văzut, de timp și spațiu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Misticismul e redus, credința că poate Îndrepta ceva dincolo de mormînt e aproape nulă. Dăm și de urmele contestației (sirventes) În cutare poem de Matei Milu, Stamati, Asachi și, mai ales, În poemele ironice, și tîrgovrțe ale lui Anton Pann. Printre trubaduri era celebru Macabru pentru canso-urile sale sarcastice Împotriva femeilor. Un discipol al lui Betrand de Born, Peire de Bossinhac din Dordogne, scrie un veritabil pamflet contra femeilor pe care le acuză de lipsă de loialitate, de inimă, de noblețe. Satira
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de Born, Peire de Bossinhac din Dordogne, scrie un veritabil pamflet contra femeilor pe care le acuză de lipsă de loialitate, de inimă, de noblețe. Satira misogină apare și la Pann, și la alții, Îngrijorați de istericalele femeii modiste. Unii trubaduri fac deosebirea Între femna (noțiune peiorativă) și dòmna, aceea care unește, „joie et plaisir avec corps gracieux et parfait”... Stamati, Pann și alți misogini simplifică lucrurile concentrînd indignarea lor asupra nevestei rele: femeia matură care se Îndepărtează de tradiție și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sub privirile îngăduitoare sau indiferente ale concetățenilor. Nu numai că lumea îi suportă, dar la emisiunile de ore și ore ale lui Păunescu de la PRO TV se perindă scriitori, pianiști, medici, cântăreți... Cum se poate intra în NATO ― întreb retoric ― cu trubadurii lui Ceaușescu, cu aceste scârboșenii guralive care se distribuie în rolul de directori de conștiință? O jumătate de oră mai târziu sânt acasă: pe postul Antena 1, la Tucă Show ("sînt Marius Tucă de la Tucă Show", se prezintă modest autorul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
deveni profesor la Bonn, la care catedră rămasă până la moartea sa, întîmplată la 29 mai 1876. El a scris în limba germană. Opere mai însemnate are: Romanțe spaniole (Berlin, 1821); Studii contribuind la cunoașterea poeziei romanice (Berlin, 1825) și Poezia trubadurilor (Zwieckau, 1826), pe cari d. Roisin le-a tradus și publicat în franțuzește; apoi " Viața și influența trubadurilor", "Monumente vechi de limbă romanică" și altele, în fine Dicționariul etimologic al limbelor romanice (Bonn, 1862) și Gramatica limbelor romanice (edit. III
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scris în limba germană. Opere mai însemnate are: Romanțe spaniole (Berlin, 1821); Studii contribuind la cunoașterea poeziei romanice (Berlin, 1825) și Poezia trubadurilor (Zwieckau, 1826), pe cari d. Roisin le-a tradus și publicat în franțuzește; apoi " Viața și influența trubadurilor", "Monumente vechi de limbă romanică" și altele, în fine Dicționariul etimologic al limbelor romanice (Bonn, 1862) și Gramatica limbelor romanice (edit. III, 1872). Francezii și englezii au tradus această carte. În privirea limbei românești să se fi servit de Dicționarul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
erau în sudul Franței, în parte, în regiunea numită astăzi Languedoc-Roussillon, care în acele vremuri nu se afla sub dominația monarhiei franceze. Zona aceasta, astăzi denumită Occitania deținea o cultură literară și intelectuală avansată și era locul de baștină al trubadurilor. Trubadurii erau poeți care scriau în langue d'oc, o limbă romanică numită astfel datorită modului în care cuvântul "da" este rostit: "oc" contrastând cu "oui" din nordul Franței și cu "si" din Italia și Spania. Albigenzii aveau o gândire
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în sudul Franței, în parte, în regiunea numită astăzi Languedoc-Roussillon, care în acele vremuri nu se afla sub dominația monarhiei franceze. Zona aceasta, astăzi denumită Occitania deținea o cultură literară și intelectuală avansată și era locul de baștină al trubadurilor. Trubadurii erau poeți care scriau în langue d'oc, o limbă romanică numită astfel datorită modului în care cuvântul "da" este rostit: "oc" contrastând cu "oui" din nordul Franței și cu "si" din Italia și Spania. Albigenzii aveau o gândire dualistă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]