1,393 matches
-
poți în suflet, la răcoare, Căci dacă ți se-aprinde-n piept mânia, Îți poate pârjoli mărinimia Trecând de vorba-ncinsă, arzătoare. Mânia cel mai des e ca mania, Vine din teamă, crește cu ardoare Suprimă-nțelepciunea,-i orbitoare, Încinge patimile ca trufia. Înțelepciunea este aur minții Și sufletului aur din filonul Prin care iau lumină sfântă sfinții, Și regii înțelepți păstrează tronul; E rod ce-l dau copiilor părinții, Și sacru foc ce stinge-Armaghedonul... Sonetul XX Nu îți mai face inimă amară
SERIA A PATRA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342889_a_344218]
-
ca fierea, Iar lăcomia face pierderi și doboară, Cum furtu-i boală grea care omoară, Iar în exces provoacă boli și mierea. Sterpele gânduri duc la rătăcire, Mânia prin recul iscă mânie, Iar neputința scoaterea din fire. Cum dușmănia naște dușmănie, Trufia nu împacă, e-amăgire Ce naște suferință și manie... Referință Bibliografică: LEGILE ZAMOLXIENE ÎN 45 DE SONETE - SERIA A PATRA / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Romeo
SERIA A PATRA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342889_a_344218]
-
Odes I, 17): „Mignonne, allons voir la roșe...” Uite aici perfecțiune: „Vino, iubito/ Să devenim vecinii luminii!/ Tu nici nu știi/ Că în fața ta/ Există biblioteci neguroase!/ Vino, am șoptit./ Deschide aceste antice cart / Și lasă-mă/ Să-ți mângâi trufia!” Baki Ymeri este un poet adevărat și, mai ales, important în peisajul liric românesc: „De ce mă vrei?/ M-ai întrebat. (...) Nevăzute albine/ Îți desenau pe buze o inimă./ De ce mă vrei?/ M-ai întrebat./ Nevăzute albine/ Se trudeau să poarte
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]
-
al miresmei Cu care mă-nfășoară Golul tău trup! VECINI LUMINII Vino, iubito Să devenim vecinii luminii! Tu nici nu știi Că în fața ta Există biblioteci neguroase! Vino, am șoptit. Deschide aceste antice cărți Și lasă-mă Să-ți mângâi trufia! MONOLOGUL UNUI VIS Potolește setea Pe Valea Luminii Râzi Ca să te mângâie îngerii! Du-te sus, Trage perdelele Și stinge lumina! Nu vezi că eu sunt Lumina ta! Așteaptă-mă! TREZIȚI-VĂ, PIETRE! Treziți-vă, zei, Și frumoase femei, Și
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
iaca vrafu΄! Unamiecincisute de sihaștri ... Unamiecincisute de sihaștri În schituri, mânăstiri,colibe, peșteri, În Rugăciunea lui Iisus, mari meșteri, Mici lacrimi-n ai lui Hristos ochi albaștri. Sub cerul biblic, singuri, puri pilaștri, Ca perla-n scoică simt mărunte creșteri; Trufia diavolească e-n descreșteri: Deasupra lor sfințescu-se chiar aștri! Sunt schivnici greci ce - „Axion estin” cântă, Alături de Români, Bulgari ori Ruși, Iar sârbii pentru Kosov΄ se frământă Și lacrămile-adapă secii bruși ... Dar sunt francezi și nemți ce, ca la nuntă
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
Bizanț ... În secolul al patrulea-n Bizanț, Împărăteasa zisă Plagudia, Neajungându-i ei, Împărăția, Ca guda ce își rupe al ei lanț Venit-a chiar pe Munte-n pași de danț Ca să-și arate toată semeția. Deodată, însă-i împietri trufia, Când auzi de dincolo de-un șanț Al Maicii Domnului, temutul glas: „Întoarce-te! Eu sunt Împărăteasă Pe Sfântul Munte; el îmi este vas! De-aici-'nainte, nici femei cu rasă N-au să mai calce-n sat ori prin oraș
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
Palatul Cotroceni Sufocat de buruieni Încă vine-acel miros Ce-ntoarse țara pe dos Că ne fu înstrăinat Și-aerul de respirat Noul nostru președinte Ca și cel de dinainte De cum s-a înscăunat Se-apucă de semănat Dispreț, ură și trufie Peste biata Românie Cu gașca de reciclați Deghizați în tehnocrați Adunați pe lângă el Dup-un programat măcel Care-a declanșat apoi Invrăjbire între noi Opriti, măăăiii! Opriți, fraților măcelul Să aducem Plugurelul Ici, în Deal, la Parlament Să tragem brazadă
PLUGUŞOR ŞI SORCOVĂ 2017 de MARIAN ILIE în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377510_a_378839]
-
Acasa > Poeme > Antologie > POVESTE BACANTĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Era pe vremea infatuării sublime, trufia se împăuna cu orgolii vechi. Ei, iarba și frunza-i mângâie tălpile, toamna se strecoară bacantă prin vii, le face copiilor mustăți de must timpul mutându-se cu de-a sila în ei. Unde sunt zilele mai călduroase ca focul
POVESTE BACANTĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378525_a_379854]
-
Sofocle) Despre violență se spune că este replica omului incult. Unii spun că este o răutate genetică pe care omul nu știe s-o îndepărteze din suflet, atunci când trebuie. De aceea există și legi care pun stavilă violenței. Mânia și trufia determină omul să recurgă la violență, precum și lipsa posibilității de disociere a răului de bine - posibilitate instinctiv sau educațional obținută - , dar și lipsa unui caracter ferm, bine definit. A realiza valoarea Binelui, a-l dori și a acționa în scopul
ANESTEZICUL ÎNȚELEPCIUNII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380050_a_381379]
-
placul lui Dumnezeu, dar și al oamenilor), este o transpunere firească în faptă a ceea ce Părintele Ionel Popescu afirma într-un articol recent din revista eparhială „Învierea”, inspirat intitulat „Cave ne cadas!”, în care îndemna să nu cădem în păcatul trufiei. Extrapolat, „a¬daptat” prezentei nevoi textu¬al - contextuale, „Cave ne cadas!” poate fi citit și interpretat prin prisma îndemnului la necădere în păcatul uitării. Părintele Ionel Popescu nu uită să nu uite. Cu alte cuvinte sau, în altă ordine de
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
din tot ce cumpăra, însă nu și din grâul, vinul și untdelemnul obținute din noua recoltă, din care ar fi trebuit să dea zeciuială producătorului. Rugăciunea trufașă a fariseului din Evanghelia Sfântului Apostol Luca 18, 11 păstrează linia rugăciunilor talmudice. Trufia se omologhează cu mândria. Spre exemplificare, voi reda textul unei astfel de rugăciuni: „Mulțumescu-Ți Ție, Doamne, Dumnezeul meu, că mi-ai dat partea mea la un loc cu cei ce stau în scaunul învățăturii și nu cu cei ce stau
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
rugăciune care te închide în propriul egoism. Este rugăciunea omului trufaș, semeț, mândru, care nu caută cu prioritate ceea ce folosește sau ajută sufletul, ci dimpotrivă, îl strică. O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Da, trufia împrăștie tot binele. De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își enumera virtuțile, expunându-I-le lui Dumnezeu într-o manieră arogantă și, astfel, sporindu-și trufia și așa fără măsură, nu numai că nu-L sensibiliza pe Dumnezeu, ci
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Da, trufia împrăștie tot binele. De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își enumera virtuțile, expunându-I-le lui Dumnezeu într-o manieră arogantă și, astfel, sporindu-și trufia și așa fără măsură, nu numai că nu-L sensibiliza pe Dumnezeu, ci el însuși se înstrăina de însăși dorința sa de mântuire, izolându-se astfel chiar de propriile sale reușite. Ba mai mult, faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
a întors mai îndreptat la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș «în jos», pe când smerenia, născută
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Că dirijează din culise Orchestrele de pe Pământ Și vocile ca rugu-aprinse, Ucigătoare prin cuvânt. Acesta-i omul ce se crede Modern și mai evoluat, Dar cel mai trist e că nu vede Cum cade zilnic în păcat, Împachetându-și în trufie, Minciuna fără vreun regret, Neprețuita-i avuție Trăind ca un anahoret, În egoismul fără margini Și ura unui lup flămând, Lăsându-și sufletu-n paragini Și viața peste el trecând. Când învăța-vei sensul clipei Că nu poți fi ușor
SALVAREA OMULUI MODERN de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380480_a_381809]
-
să nu apară de nicăieri - servitorii - nici zorii e-atâta parfum cald - în plin frigul minunii : alaiuri - crai și crăiese de abur - zăbovesc sporovăiesc - prin somn și haruri - la fântâna sticlindelor daruri MULȚI ANI mulți ani - nu-nseamnă motiv de trufie: doar să privești - cu liniștea soarelui lumea-n ochi - iar privirea maiestuos transatlantic - să-nainteze - trainic - prin mrejele tulburi de alge - printre bancuri de scoici bănuit perlifere - printre bancuri de pești sumedenii brăzdând neguroase mituri de chiți și s-ajungă
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
pe atunci, că teama stă ca o marcă în fața tabloului vieții noastre de astăzi și că temerile sunt de două feluri: temeri mai mici care sunt aproape inevitabile și se manifestă mai mult la oamenii cu firea modestă, lipsită de trufie, la oamenii cu bun simț, cu motivația cauzelor că le lipsește ceva de care au nevoie și nu pot obține: serviciul, banii, anumite lucruri, situații, poziții de viață, simpatii sau aprecieri ale oamenilor, dragostea, femeia sau bărbatul la care visează
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
tuturor; Bucură-te, fântână ce părintească iubire izvorăști; Bucură-te, liman al bucuriei sufletești; Bucură-te, că de îngrozitorul cancer pe mulți i-ai vindecat; Bucură-te, că demonilor rană de mult plâns le-ai dat; Bucură-te, cel ce trufia înțelepciunii lumești ai îngenunchiat; Bucură-te, că în chip minunat pe credincioși i-ai ajutat; Bucură-te, podoaba de mult preț a ierarhilor; Bucură-te, cel ce luminezi mintea neștiutorilor; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni. Condac
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
si, dimpotriva, putem fi puri in faptele noastre si murdari in noi insine. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) A gândi puțin nu înseamnă totdeauna o deficiență. Alte forțe ale sufletului, ținute până atunci sub obroc de trufia gândirii, ies la iveală și îți orientează ființa spre descoperirea adevărului, chiar dacă nu-l dorești. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 3 (1980) Da, voi întemeia o noua religie, care să țină seama de forțele oarbe care
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
pradă Datoria oamenilor luminați dintr-o țară e să-i ajute pe cei din mijlocul cărora au ieșit. Marin Preda în Moromeții Sunt fericit în nefericirea mea. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) tinerețe Tinerețea e o trufie, rareori o valoare. definiție de Marin Preda experiență Experiența este sursa cunoașterii. definiție de Marin Preda în Viața ca o pradă Nu ne-am sinchisi de nefericirea noastră dacă nu ar exista fericirea celorlalți. Marin Preda în Cel mai iubit
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
Moromeții Dacă oamenilor le-ar mai fi încă frică de răul din icoane și s-ar strădui să facă bine după tot aceleași principii, atunci omul nu și-ar mai vinde sufletul pe nimic si n-ar mai trăi din trufie. Marin Preda în Moromeții Există ceva curat în iubire? De ce se mai iubesc oamenii dacă trebuie să se despartă? De ce mai fac copii, dacă pe urmă îi părăsesc? citat din Marin Preda Învață să nu te lași umilit. citat din
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
Și nici îngerii n-ar plânge arși de vii pe la răscruci. N-ar mai flutură nici steagul ridicat în templul morții, Nici combustiile viclene n-ar mai râde-n barbă sorții. De s-ar pune bețe-n roate arogantei și trufiei, Promiscuități bolnave nu ne-ar vinde agoniei. Îmbuibații se hrănesc cu prescuri însângerate Și ne pun în spate munți de poveri cu gust de moarte, Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpate Un popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate. Zilnic se
SPINI DE FOC de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379404_a_380733]
-
Și nici îngerii n-ar plânge arși de vii pe la răscruci. N-ar mai flutura nici steagul ridicat în templul morții, Nici combustiile viclene n-ar mai râde-n barba sorții. De s-ar pune bețe-n roate aroganței și trufiei, Promiscuități bolnave nu ne-ar vinde agoniei. Îmbuibații se hrănesc cu prescuri însângerate Și ne pun în spate munți de poveri cu gust de moarte, Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpate Un popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate. Zilnic se
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
cruciși nici îngerii n-ar plânge arși de vii pe la răscruci. N-ar mai flutura nici steagul ridicat în templul morții,Nici combustiile viclene n-ar mai râde-n barba sorții.De s-ar pune bețe-n roate aroganței și trufiei,Promiscuități bolnave nu ne-ar vinde agoniei.Îmbuibații se hrănesc cu prescuri însângerateși ne pun în spate munți de poveri cu gust de moarte,Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpateUn popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate.Zilnic se depun recursuri
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
moartea „cel mai glorios moment din viața omului”, o continuare a vieții, iar frica prima boală cunoscută de omul căzut din rai. Printre cauzele spirituale ale bolilor au fost menționate: păcatul, idolatria, mâncarea cu sânge, adulterul sau intenția de adulter, trufia puterii, disprețuirea așezămintelor lui Dumnezeu, păcătuirea după vindecare, încrederea în regi și în doctori, ci nu în Dumnezeu, luarea împărtășaniei fără vrednicie, îndoirea de mesajul divin. Din pedagogia vindecării fac parte următoarele metode: credința că te poți vindeca, voința de
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]