2,172 matches
-
dovedită existența acestei "simțiri", trebuie postulată cu necesitate și existența unor "simțuri", prin intermediul cărora realitățile veșnice se pot comunica omului. Unii le numesc "simțuri ale minții", alții "simțuri duhovnicești", iar alții pun în relief analogia lor cu cele cinci simțuri trupești [9] . Indiferent de denumire, ele reflectă un singur lucru: omul este înzestrat cu capacitatea de a primi în sine, în mod intim, pe Însuși Dumnezeu, cu condiția ca mintea să-și adune întreaga lucrare în nucleul său ființial, adică să
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
împărțirii facultăților minții, precum și rațiunile de ordin didactic pentru care am recurs la această clasificare. Dacă în plan spiritual nu putem face distincții radicale privind puterile minții, cu atât mai puțin putem localiza în mod precis aceste facultăți în organe trupești. Mintea - spune Sf. Simeon Noul Teolog - " [38] , iar Evagrie Ponticul afirmă că e " [39] . Cu toate acestea, Sfinții Părinți au afirmat relația intimă și mai presus de înțelegere dintre minte și anumite organe anatomo-fiziologice, fără a afecta câtuși de puțin
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
pur și simplu"nu socotim sufletul înăuntru ca într-un vas, fiindcă e netrupesc, nici în afară, fiindcă e unit cu trupul" (Sf. Grigorie Palama)puterea mintală și de cunoaștere a sufletului ce-i în creier ca într-un organ trupesc se unește cu esența gânditoare a sufletului, care se găsește în cea mai adâncă parte a sufletului"inima este sălașul capacității raționale a omului, primul organ rațional al trupului"inima de carne" - Iezechiel 11, 19); iar mintea ca energie, ca
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
inima întreagă. Așadar, mintea se află și în creier și în inimă. Cum? La înțelegerea acestui lucru ne ajută considerațiile anterioare despre minte și inimă: mintea ca esență este identică cu inima duhovnicească și se află oarecum în inima organică, trupească ("" - Iezechiel 11, 19); iar mintea ca energie, ca lucrare, constituită din gânduri și imagini, se află în creier. Cu aceste precizări, este evident că pentru Sfinții Părinți sufletul nu se identifică nici pe departe cu psihicul. Pe de altă parte
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
este o taină pe care nu o putem pătrunde în adâncimea ei. Creierul și inima sunt într-adevăr nu numai centri organici, ci și nuclee, miezuri sufletești, dar mintea nu se reduce numai la acestea, netrupescul neputându-se circumscrie de către trupesc. 5. Despre starea spirituală a minții; restaurarea ei în har propriu celui rațional să se supună rațiunii" (Sf. Talasie), mintea era stăpână peste dragoste și dorință, pe care le orienta exclusiv spre Cel cu adevărat vrednic de iubit și de
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
ei. Cunoscând măcar o parte din tainele ei - așa cum ni le descoperă Sfinții Părinți -, vom putea cunoaște și războiul ascuns al cărei principal combatant este această facultate sufletească. Importanța deprinderii acestui război al minții constă în aceea că orice faptă trupească a fost mai întâi una sufletească și orice cădere în păcat a avut ca mobil o cădere a minții, patimile nefiind în ultimă analiză decât boli ale minții văduvite de adevărata înțelegere: „lucrurile sunt în afară de minte, dar ideile lor stau
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
a ideilor este urmată de reaua întrebuințare a lucrurilor”cele ce le face trupul cu fapta în lumea lucrurilor, acelea le face și mintea în lumea gândurilor” [64] . Importanța deprinderii acestui război al minții constă în aceea că orice faptă trupească a fost mai întâi una sufletească și orice cădere în păcat a avut ca mobil o cădere a minții, patimile nefiind în ultimă analiză decât boli ale minții văduvite de adevărata înțelegere: „ [63] sau „ Dacă sufletul va cunoaște aceste aspecte
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
mai mult ca oricând, formele de suferință s-au înmulțit spectaculos. Vorbim astăzi de chisturi și tumori ca și când am vorbi de o răceală, deși încercăm să facem tot ce putem pentru a ne fi bine, atât din punct de vedere trupesc, dar și spiritual. Unde credeți că greșim de ne îmbolnăvim tot mai des? Am să lansez o perspectivă pe care nu știu dacă și-o poate asuma toată lumea. Mă tem că noi, la ora actuală, facem prea puțin din punct
Preotul Vasile Gavrilă: “Sfântul Nectarie Taumaturgul, omul care a trăit ca un înger în trup” by http://uzp.org.ro/preotul-vasile-gavrila-sfantul-nectarie-taumaturgul-omul-care-a-trait-ca-un-inger-in-trup/ [Corola-blog/BlogPost/93687_a_94979]
-
dar nu poate fi despărțit de ea” și adăuga că suntem un tot ce nu ne putem separa de corpul pe care îl consideră ”loc geometric al recuceririi de sine”(1) , am spune o etichetă identitară, particulară vieții omenești. Trăirea trupească a omului este tocmai raportarea la corpul ”prin simbolistica pe care o propune”.(2) Omul din Carpați s-a născut și a trăit, cât istoria i-a permis dac, din marele neam al tracilor ce au stăpânit cândva toate plaiurile
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
când nu mai ai nevoie!... Iar ele se lasă în acest joc cu o dezimvoltura ce mă îngrijorează. Relațiile au devenit simple întâlniri în care ne grăbim să trăim totul, după care nu ne potrivim căci mi-am satisfăcut nevoile trupești. Totul se rezumă la satisfacere, la plăcere de minut, la o cool-tura ce distruge totul în calea ei: frumusețea tinereții, bogăția sufletească, speranța fericirii... Am mai spus-o: nu există lucru mai minunat pe această lume că sentimentul iubirii! Dar
DIN CUGETĂRILE ARHIM. SILUAN VIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Iubirea_nu_face_rau_aproapelu_marian_malciu_1392405702.html [Corola-blog/BlogPost/364069_a_365398]
-
lucru mai minunat pe această lume că sentimentul iubirii! Dar să iubesc... "A te iubi cineva îți dă putere, a iubi tu pe cineva îți dă curaj!" (Lao Zi). Toți simțim nevoia să fim iubiți, dar nu toți iubim. Plăcerile trupești sunt și ele o necesitate, dar nu spre satisfacerea patimei! Așa a fost lăsat, că femeia să mai poată avea curajul să nască din nou, să treacă peste durerile facerii în care îmbrățișează moartea la fiecare naștere. Pe cât de mari
DIN CUGETĂRILE ARHIM. SILUAN VIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Iubirea_nu_face_rau_aproapelu_marian_malciu_1392405702.html [Corola-blog/BlogPost/364069_a_365398]
-
suntem înrobiți?... Cand mâncăm unde simțim gustul bucatelor, în gură sau în stomac? În gură, nu?... Dar ne saturam când înghițim mâncarea, nu?... Nu o ținem doar să o mestecam și apoi o dăm afară. Tot așa și cu plăcerile trupești, sunt că degustarea, dar nu satura omul și sufletul lui. De aceea toți ne simțim "flămânzi" și lipsiți de putere, de curaj, de bucurie, de împlinire sufletească, de plinirea iubirii în viață. Ne este greu să iubim, "ne este teamă
DIN CUGETĂRILE ARHIM. SILUAN VIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Iubirea_nu_face_rau_aproapelu_marian_malciu_1392405702.html [Corola-blog/BlogPost/364069_a_365398]
-
fim mai puțin singuri”(Octavian Paler) Poetul se află permanent într-o tensiune existențială. O căutare neobosită și o nostalgie după libertatea sinelui. Există în fiecare clipă ce trece o pândă a seismelor existențiale, cu zile întunecate, dureri sufletești și trupești și zile senine, luminoase, când sufletul se deschide, devine frenetic în fața frumuseților lumii. Stările oscilante ( când pozitive, când negative) alunecă de multe ori într-un vid afectiv. Edificiul spiritului se surpă de multe ori. Uneori, poetul se izolează de oameni
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_editoriale_o_altfel_de_an_valentina_becart_1355334351.html [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
pot ajuta sufletele să se regăsească și să purceadă întru Lumina cunoașterii Mântuitorului. O carte ce poate fi citită atât la vreme de necaz, boală și ispită, cât și la vreme de bucurie, spre dobândirea păcii lăuntrice, vindecare sufletească și trupească. (Gheorghe A. STROIA) COLECȚIA LIRIK ***1 ANGELINA NĂDEJDE (versuri, A5, 120 pagini, copertă - pictor Mihai Olteanu) Poezia ANGELINEI NĂDEJDE se potrivește de minune poveștii clopoțeilor de vânt... Se spune că demult, demult, un bătrân a fost întrebat de nepotul său
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – IANUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1421405867.html [Corola-blog/BlogPost/359700_a_361029]
-
Mă aflam cu soția și cu doi (dintre cei trei) copii ai noștri intr-o scurtă vacanță care, găsindu-ne în preajma mănăstirilor, nu putea exclude partea spirituală a entității noastre umane, mister intreținut în mine prin aportul scumpilor mei părinți trupești (plecați acum la Domnul), în special al mamei. În momentul în care am ajuns la Biserică nu se desfășura niciun ceremonial religios, dar turiștii intrau și se închinau la sfintele icoane sau doar admirau opera creatorului de artă bisericească. Cu
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Un_trocinocent_toiagul_de_mitropolit_gheorghe_parlea_1357321357.html [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
toată puterea dreaptă a cuvântului, există la unii pornirea de a da lovituri pentru a se îmbogăți și mai mult, peste noapte. Și bogăția mare (materială) dobândită în timp scurt înseamnă lăcomie, chiar furt. Pentru a ne aminti de lăcomia trupească, să ne imaginăm cum arată un om care înfulecă fără rușine bucatele de pe masă, în timp ce alții nu dovedesc a-l înfrâna și la urmă, acestora - nerămânându-le mai nimic ... Să ne întrebăm de ce un părinte întotdeauna îi lasă bucatele cele
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_lacomia_fara_de_sfiala.html [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
toată puterea dreaptă a cuvântului, există la unii pornirea de a da lovituri pentru a se îmbogăți și mai mult, peste noapte. Și bogăția mare (materială) dobândită în timp scurt înseamnă lăcomie, chiar furt. Pentru a ne aminti de lăcomia trupească, să ne imaginăm cum arată un om care înfulecă fără rușine bucatele de pe masă, în timp ce alții nu dovedesc a-l înfrâna și la urmă, acestora - nerămânându-le mai nimic ... Să ne întrebăm de ce un părinte întotdeauna îi lasă bucatele cele
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_lacomia_fara_de_sfiala.html [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
netrupesc, înseamnă că și închinarea trebuie să fie netrupească, adică fără patimi, fără păcate. Prin excelență, credința creștină ortodoxă este una duhovnicească centrată pe duh. Există chiar și o cultură a duhului. Închinarea în adevăr se referă la răstignirea patimilor trupești, adică să lepezi și să sacrifici poftele cele iraționale, să te răstignești pe tine însuți. Iată ce ne spune Sfântul Ioan Gură de Aur referitor la aceasta: „ Dacă cele mai înainte erau tip (prefigurare), tăierea împrejur, arderile de tot, sacrificiile
ŞAPTE LUMINI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465299038.html [Corola-blog/BlogPost/378681_a_380010]
-
nevoile primare și care pot determina voința privitorilor. De aceea, modul de a gândi determină acțiunea și atitudinea față de unele situații sau persoane întâmpinate de-alungul vieții. Îndepărtându-se de lucrurile spirituale, omenirea a ajuns să gândească doar prin prisma nevoilor trupești și de aceea relațiile sociale au suferit leziuni grave, privind autenticitatea, statornicia și durata lor. În general, oamenii își fac planuri pământești, privind profesia, căsătoria și alte lucruri, de altfel bune și necesare, dar cele mai importante lucruri sunt nevoile
DESPRE SENZUALITATE ŞI DECENŢĂ ÎN RELAŢIILE SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1410877796.html [Corola-blog/BlogPost/353788_a_355117]
-
în contradicție cu desfrânarea, cu viața bazată pe senzații și nu pe simțiri echilibrate și disciplinate. Oamenii care sunt credincioși și sunt născuți din nou, au un comportament și un fel de a se raporta în societate echilibrat, deoarece dorințele trupești sunt subordonate spiritului care este un volant în viața lor. “De aceea, încingeți-vă coapsele minții voastre, fiți treji și puneți-vă toată nădejdea în harul care vă va fi adus la arătarea lui Isus Hristos. (1 Petru 1:13). Așadar
DESPRE SENZUALITATE ŞI DECENŢĂ ÎN RELAŢIILE SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1410877796.html [Corola-blog/BlogPost/353788_a_355117]
-
Shakespeare Durerea este definită ca „o senzație, o experiență senzitivă și emoțională neplăcută”. Nu există măsurători obiective pentru durere. Putem ști că o persoană „are o durere” doar pe baza afirmațiilor sau acțiunilor sale. Intensitatea durerii depinde de extinderea rănii - trupești sau sufletești -, dar și de experiența fiecăruia. Dacă rănile sunt foarte mari, durerea poate deveni cauzatoare de morbiditate. Durerea este o senzație cunoscută oricărui om, fie că ea este de natură fizică, fie că este de natură psihică sau emoțională
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
William ShakespeareDurerea este definită ca „o senzație, o experiență senzitivă și emoțională neplăcută”. Nu există măsurători obiective pentru durere. Putem ști că o persoană „are o durere” doar pe baza afirmațiilor sau acțiunilor sale. Intensitatea durerii depinde de extinderea rănii - trupești sau sufletești -, dar și de experiența fiecăruia. Dacă rănile sunt foarte mari, durerea poate deveni cauzatoare de morbiditate.Durerea este o senzație cunoscută oricărui om, fie că ea este de natură fizică, fie că este de natură psihică sau emoțională
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
cultural. Se îndreptau fiecare în perechi sau în grupuri spre casele lor. Fostul iubit al Eleonorei avea chef de arțag. Voia să-l pocnească pe noul său rival care i-a suflat amica de sub nas. Cum Eleonora oferise serviciile sale trupești mai multor băieți din sat, aceștia i-au acordat protecție lui Petru până s-a regrupat cu ceilalți consăteni ai săi, destui de numeroși. Bineînțeles că cei doi noi amorezi au avut timp să-și dea întâlnire pentru a doua
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390030353.html [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
și câtă amărăciune au menținut flacăra vieții artiștilor, câte flăcări au ars ori s-au stins! Trecuse puțin timp de când viața actorului Alexandru Arșinel se luptase cu sine și doar doctorii salvatori au încheiat pacea, smulgându-o din cleștele patimii trupești, redându-l pe maestru familiei, scenei, filmului, nouă tuturor celor ce i-am fost și i-am rămas prieteni alături sufletește, suferind la rându-ne ca de o traumă a noastră, de durerile și mâhnirile sale! Abia se cicatrizau rănile
CRISTINA STAMATE. DACĂ MAREA AR FI LUMEA DINTRE NOI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427457899.html [Corola-blog/BlogPost/377117_a_378446]
-
constată paralelismul între cuvântul despre Iisus Hristos și Icoana Lui. Căci și cuvântul zugrăvește în mintea ascultătorilor un chip al lui Iisus Hristos... A nega lui Hristos putința de a fi zugrăvit în icoană, înseamnă a ignora toate însușirile Lui trupești, deci a cădea în dochetism. Nicăieri nu se spune că Iisus Hristos a fost fară chip. Icoana aceasta arată că a avut chip, a luat chip de rob, după cum spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola sa către Filipeni 2, 9
DESPRE VALOAREA SFINTELOR ICOANE.. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_sfintelor_icoane_.html [Corola-blog/BlogPost/367379_a_368708]