1,978 matches
-
poate spune că e „nebun". Să ne gândim la marii „nebuni” ai literaturii: Hamlet, Don Quijotte... Cum se manifestă nebunia mea? Levitez. Imi curăț și îmi pieptăn zilnic aripile. Nimic din ce e omenesc nu mi-e străin: gârâi, sughit, tușesc, grohăi... Joc țonțoroiul când aud gemetele lumii. Stau bine cu viața omenească, mai ales atunci când mă închipui a fi un câine credincios. Imi plac și mă neliniștesc tautologiile. „A” este „A”, adică identitatea a ceva cu sine mi se pare
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
în bătaie pentru o pasăre. - Găina e pentru mine mă' să știi! Altădată eram în București, căutând o adresă, când am văzut pe trotuar un câine scuturându-se și tremurând din toate mădularele. Parcă ar fi vrut să vomită, să tușească, îi curgeau bale, de-abia se ținea pe picioare. Un câine care trăgea să moară. A fost otrăvit, mi-a zis cineva. Numai are nimeni ce îi face. Al doilea câine este bătrân, are peste cincisprezece ani și l-am
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
în bătaie pentru o pasăre. - Găina e pentru mine mă' să știi! Altădată eram în București, căutând o adresă, când am văzut pe trotuar un câine scuturându-se și tremurând din toate mădularele. Parcă ar fi vrut să vomită, să tușească, îi curgeau bale, de-abia se ținea pe picioare. Un câine care trăgea să moară. A fost otrăvit, mi-a zis cineva. Numai are nimeni ce îi face. Al doilea câine este bătrân, are peste cincisprezece ani și l-am
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
atunci când sunt stimulați nervii care se află în ureche, se creează un act reflex în gât, care provoacă un spasm al mușchiului. Acest spasm face ca gâdilătura să dispară. 3. Contra fricii de injecții. Cercetătorii germani au descoperit că dacă tușiți în timpul unei injecții nu va mai doare atât de tare înțepătura. De ce? Pentru că acest truc produce o creștere bruscă și temporară a tensiunii în piept și în canalul spinal, inhibând structurile care conduc durerea la cordul spinal. 4. Cum să
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+9): DE MĂRŢIŞOR... DE LA LELEA SAFTA REDIVIVUS! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345582_a_346911]
-
șlefuiseră sufletele noastre. Grea problemă era: cum să faci să treci pe lângă colțuroasele stări de spirit ale fiecăruia? Să vezi cum unul își roade unghiile, să vezi cum altul se agită nervos, să auzi cum unul râde zgomotos, iar altul tușește de-și varsă plămânii; că altul vorbește singur, adâncit în lumea lui (pe care nu o mai are); iar altul căuta tovărășie cuiva pentru a-i tălmăci visurile, iluziile, închipuirile. Era o lume atât de pestriță, și totuși ... Ideea de
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
se vor găsi astfel de persoane, cred... Din nou, liniștea puse stăpânire pe încăpere. Fiecare își îndrepta ochii, de data aceasta, în direcții diferite, ferindu-și, parcă anume, privirile. După secunde lungi și apăsătoare de tăcere, doamna Luiza se ridică, tuși ușor pentru a-și drege vocea și se adresă tuturor cu voce scăzută, dar cu multă hotărâre: - Mă gândesc că acea persoană, donatorul, trebuie să aibă aceeași grupă sanguină cu bolnavul... În cazul nostru, cine poate fi mai bun decât
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
a citi și știau pe de rost lozinci și sloganuri. Cu sufletele mai albe ca ghioceii, cu glasurile mai cristaline decât oricare clinchet auzit vreodată, școlarii, mlădițele primăverilor noastre erau obligați să rostească solemn (și vai de acel micuț care tușea, satrănuta, voia pipi sau se scobea în năsuc în aceste momente festive): „Noi, primăvara patriei, noi viitorul/ cu graiul inimii cel mai ales/ venim să omagiem al XIII-lea congres,/ partidul, țara și conducătorul.// (scrise cu majuscule) Epoca Ceaușescu e
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
în bătaie pentru o pasăre. - Găina e pentru mine mă' să știi! Altădată eram în București, căutând o adresă, când am văzut pe trotuar un câine scuturându-se și tremurând din toate mădularele. Parcă ar fi vrut să vomită, să tușească, îi curgeau bale, de-abia se ținea pe picioare. Un câine care trăgea să moară. A fost otrăvit, mi-a zis cineva. Numai are nimeni ce îi face. Al doilea câine este bătrân, are peste cincisprezece ani și l-am
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
un bilet... Să-și ia liber, să o pregătesc. Ce dracului să-i spun? Oi vedea eu". Fănel a turnat peste vinul din pahar și a mai aprins o țigară. Fumul tras imediat, cu lăcomie, l-a înecat. După ce a tușit și și-a șters lacrimile, a stins-o cu năduf: " F...i paștele mă-tii cu cine te-a făcut!". Nu era un fumător convins. Apela la țigări doar când era foarte supărat ori trebuia să se concentreze adânc asupra
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
osul din urmă, aninat de crucea pe care spinii reinventează iubirea în pași de marș. uneori ajunge să răsune ca un tropăit banal pe treptele unui sanctuar al deznădejdii dar... ce ne-am face fără strigătul copitelor cailor lăsați să tușească prea des, scoțând pe nări esențele vieții pe un pumn de iarbă părăsit de primăveri? cum mai poți crede că sângele tău are aripi de corb? tu? te știu, de când lacrima dintâi a ființei mele, a picurat lumină, în hexagoanele
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
plină de taine, pe care el, ca un inițiat, le deslușește și le destramă căutând eliberarea Pământului de întuneric. Este imposibil pentru că potopul se năpustește asupra fiindului: Prin măhălăli mai neagră noaptea pare ... / Șivoaie-n case triste inundară - / Ș-auzi tușind o tuse-n sec, amară - / Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare (Sonet), totul se surpă, negrul înghite decăzutul sumbru al mahalalelor, tusea este cea care îneacă viața amăgind-o între zidurile reci, pline de igrasie, care chinuiește trupul și
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Cu greu mi-am impus să nu te mai caut. Aveai viața ta, femeia ta, ce puteam să mai fac? Tu ai ales, fii sincer, numai dacă poți! Ești fericit? Parcă m-a lovit cu barda în moalele capului! Am tușit, să-mi revin. - Nu știu să răspund la această întrebare, mă depășește! Fericirea este o iluzie, o himeră! - Și a meritat atunci? Am simțit că mă strânge mai tare de mână. Mi-am dat seama că alunec într-o zonă
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
el și pentru alții, Mihai Romanescu. Așadar, Mihai Romanescu se ridică din pat și ieși pe hol, cercetându-l. Trecuse de zece seara. Asistentele se adunaseră în cabinet și priveau la televizor, comentând din când în când, plictisite. Un pacient tușea insistent într-un salon alăturat. Cineva vorbea la telefon, plângându-se de răbdarea pe care trebuia s-o încerce în spital. Descoperi ușor cabina de duș. Era la două camere distanță de salon. Nu avea prosop. Se întoarse și își
PROMISIUNEA DE JOI (XII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354869_a_356198]
-
mi l-a vândut mie. - Dar codul? Tot n-am înțeles. Bărbatul se irită vizibil: - Pe naiba, erau niște cifre fără importanță. Cineva îmi dăduse un indiciu, cum că pictorul ar fi pus la păstrare, în tinerețe, un secret. Apoi tuși sec și schimbă subiectul. Femeia zâmbi și se alintă, sub privirile chelnerului care aducea cafelele comandate. Mihai Romanescu primise comanda și achită îndată. Începu să mănânce cu mișcări repezi. Simțea că trebuie să părăsească cât mai rapid acel local. Își
PROMISIUNEA DE JOI (XIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354881_a_356210]
-
se scurge ca dintr-un miel sângele când măcelarul îi retează beregata cu gândul la sărbătoarea de mâine, noi mușcăm din uriașul sanswich înfometați și ne scârțâie printre dinți anii ne scopim cu o idee, scuipăm câte un smog de tușește Dumnezeu ...spre dimineață El obosește învățându-ne Rugăciunea Pământene cuvinte din care rupem Mușcându-ne limba. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sandwich și rugăciune / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi
SANDWICH ŞI RUGĂCIUNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355513_a_356842]
-
nu au iubit niciodată dar încă mai speră. Poem anonim el nu mă mai iubește mâinile lui nu mă mai caută gură i s-a uscat de la atâta bolboroseala ai îmbătrânit femeie corpul tău nu mai are vigoarea de altădată tușești gafai transpiri respirația ta e șuierătoare ai riduri te-ai urâțit femeie își tot repeta ei în fața oglinzii gușa le atârnă burtă le atârnă de sub stratul de grăsime nici nu li se mai aude inima. fetele tinere sunt doar miei
CUM ŞTIU FEMEILE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355561_a_356890]
-
aseară Tot așteptând, în frig, sumară, Să-ți vină pensia la scară. Cafeaua-ți pare azi amară, Doar vinul fiert cu scorțișoară, O aspirină și... gargară Din flori de tei, culese-n vară... Mai faci un ceai, te uiți afară, Tușești adânc și faci gargară, Că toamnă e! E toamnă, iară! Referință Bibliografică: O aspirină și gargară / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298, Anul I, 25 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
O ASPIRINĂ ŞI GARGARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356884_a_358213]
-
-și ia un costum și tontul? Ei, aș! Tot ea și-a luat, ce-a vrut! În rochiță, mai mult goală, Cât ai dansat, ai transpirat! La plămâni ai prins o boală, La doctor banii toți i-am dat. Când tușeai cădeai pe vine; Eu făceam o rugăciune. Și mă acuzai pe mine: „ Primăvara, nu mai vine?” Azi e frig și tot mai ninge; Te-au prins azi noapte trei cârcei. Te-ai sculat și-ți vine-a plânge, Că-ți
MAI ŢII MINTE ASTĂ VARĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356967_a_358296]
-
îngenunchează. Zece mii de soldați stau acum cu fața în genunchi și se se roagă la mama lor care i-a condamnat la moarte. Doar unul singur, unul din zece mii, își ia inima-n dinți, o sfâșie, se înăbușă, după care tușește de trei ori scurt: o dată la răsărit, o dată la apus și a treia oară drept în sus. Privi parcă pentru ultima oară cerul deschis, văzu și el ceata de îngeri care alerga pe cer în frunte cu Ducesa de Alba
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
nas. „Îs bine, bre, numa' nasu-i spart de mata” „Iartă-mă, țigane! Unde-s băieții?” „De-abia nimeresc să-mi duc mâna la față, bre, nu se vede nimic, da' se-aude cum se vaită urecheatu' de Chiriac. Mai nainte tușea Mitu, cred. Mă, băieți! Ne auziți? Unde sunteți?” Nu se mai auzea nici dracu'. Am mai stat câteva clipe, când prin ceața de praf a-nceput să se zărească o pânză de lumină, da' vag. Se vedea tot mai bine
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
pizza. Ooo, daa, erau acolo, slavă Domnului! Nu conta că erau aproape uscate și fără nici un gust! Le înghiți fără să-și mai dea osteneala să mestece și fu cât pe ce să se sufoce. Cu ochii ieșiți din orbite, tuși până la epuizare, bătând ritmic cu pumnul în piept, ca să-și elibereze esofagul pe care îl obturase cu ,,bolovanul” alimentar ce refuza să intre în stomac. Speriat de-a binelea se repezi la chiuvetă și goli două pahare de apă dintr-
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
se uită la portofelul din piele și-mi spune să o scot și pe „aia de 20”. "Hermana"îi zicea (adică sora cu bancnotă de 10 euro de mai înainte). Mi-o ia aproape cu forța. Îl aud pe Jetonel tușind dindărătul ușii. Ovarele mele încep să se simtă mai relaxate. Cred că Nigerica îmi spune că trebuie să încheie demonstrația, că deja „no es mai dinero” (nu mai sunt bani). Mai mult împingându-mă spre ușa, Jetonel îmi explică, folosind
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
mai era în stare să gândească, să-i pese că ... după ,,salvare” urma spitalul, unde un chirurg bețiv avea să-i amputeze degetele de la mâini și, poate, și de la picioare. Picioarele Divei, pentru care plătea consecventă rata de asigurare. Nu tușea încă, nu făcuse febră, strănuta doar și era tot mai convinsă că întâmplarea aceea nu ținea de ea ca persoană, doar de realitatea-altuia și în care nimerise ca proasta. - Blestemul lui Sergio ... Îi miji gândul, vina ce ar fi trebuit
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
au dispărut am avut parte de liniște, nu mai m-au chinuit senzațiile acelea ciudate. Apoi, vorba ta, mai e și bătrânețea, ce mai încolo și-ncoace, am început să scârțâim și nu prea mai avem remedii la îndemână. Mai tușim, mai b...m, ne mai mișcăm cu încetinitorul, dar totuși ne mișcăm, asta înseamnă că mai trăim și ăsta e scopul, mulțumirea. Bucuria nedisimulată a fost întâlnirea cu Anamaria care, credeam, că după o săptămână, fixația ei pe mine a
ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI, ULTIMILE EMAIL-URI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370930_a_372259]
-
de lapte. Trec prin viața mea nefardată Revoluționarii și manechinele La parada. Azi, Cei mai vestiți dintre textiliști se pensionează; Generali de steag cu decorații în piepții jachetei. Scame de vise se smulg, zboară libere, Ne intră-n plămâni și tușim peste spitalele-nchise. La noaptea va ninge negreșit Cu fulgi smulți din pernele nefolosite. Am eu așa, o presimțire, Ca și când ar fi o zi în care S-ar întoarce păsările migratoare. Între timp, Reumatismul cuprinde tot trupul păpușii din ipsos
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]