1,997 matches
-
avea prioritate la ele. Iar în stațiune, stupoare! Și acolo se înființase mare Universitate particulară! Oferta era promițătoare: “una plus una gratuit“ ca la Supermarket. Așa că, din stațiune, Radu se întoarse și cu o licență în “Litere“ de Universitatea “Băile Tufă de Veneția“, pentru el, plătită și una gratuită în “Psihologie“pentru Marina. Pentru învățământ, dacă aveai filiera pentru dat șpagă, erau tocmai bune! Nu interesa pe nimeni, dacă diplomele sunt recunoscute sau nu. Ajunsese astfel și profesor de “Limba română
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
Nu uita să privești lumea, Mereu în ochi, În adâncul ochilor, Ca Ea să te știe că-i aparții, Că-ți aparține - Și să nu te urască! PLOUĂ-N MAI Cresc depărtările, Detună crestele, Mugesc pădurile, Lunecă zările, Se zburlesc tufele: Vin avântate Ploile, ploile! Umbresc cărările, Croncăne ciorile, Își pleacă, florile, Mândre petalele. Dăngănesc clopotele, Sar balamalele Din toate porțile. Fug sumețite Fetele, fetele! Urlă văioagele, Zboară poloagele, Gem costoroabele, Se-nchină babele, Răpăie streșinile, Cântă ulucele, Stau toate-n
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ți-am cerut un vârf din cerul Lăcrimând de dimineață, Dar aprins mi-ai dat misterul Ploii cu miros de ceață. Și-am plecat pe-un drum de stele Urmărind cuminte carul, Cănd prin tufe, cumintele, Ierburi cuprindeau altarul. De atunci cu Luna rece Codrii lin mă împresoară, Iar prin timpul care trece Mă renasc a doua oară. Dr. Ioan MIRON medic primar de familie și doctor în științe medicale Referință Bibliografica: Lăcrimând de dimineață
LĂCRIMÂND DE DIMINEAŢĂ, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370043_a_371372]
-
din cauza condițiilor sociale actuale - mă prefăceam eu nemulțumit de intențiile partenerei. Dacă trece cineva și ne surprinde în timpul “activității”? - Lasă că am avut eu grijă să mă orientez în spațiu și am observat un loc retras sub pinii din spatele nostru. Tufa de măceș din fața lor, maschează așa de bine locul că și dacă ai vrea să te uiți, nu poți vedea nimic. Și-apoi, n-am prea observat mișcare prin zona asta de baltă. - Nu ai dorit un loc retras? Asta
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
la somn? Hai, ridică-te, să iau pătura s-o mut sub pini. Anevoie și parcă fără chef, m-am ridicat, în timp ce ea, grăbită, a luat pătura și a mutat-o la câțiva metri sub umbra pinilor și la adăpostul tufei de măceș. Dacă nu te uitai atent, nu știai că acolo există un loc unde poți să te odihnești, sau să te ascunzi de ochii curioșilor. Era accesul puțin greoi până la locul ales de Miruna, dar ce nu face omul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
cerului, cuminte, Ca-n tărâmul lui Zamolxe, vechi Unde spiritul în veci nu moare Limba noastră, giuvaer străvechi, Cu safire dăltuite-n mare, Limpezită-n roua munților Răsădită-n lutul din câmpie Și-n coroana verde-a codrilor Doină-n tufele de iasomie... De vei auzi, Doamne, vreodat' Un român uitând limba română Fie el de-a pururi blestemat Și odihnă n-aibă în țărână! Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară M-ai sfințit
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
abia crescuți, stăteau aliniați ca soldații în pluton. Ciripitul drăgălaș al păsărelelor, presărat din când în când cu triluri melodioase avea un farmec aparte. Din depărtare se auzi cântecul suav al unui cuc. Dar magnetismul miraculos al parcului se datora tufelor de trandafiri de la roșul purpuriu al sângelui și dragostei, la albul curat al nevinovăției și sincerității. Nicolae rupse un trandafir roșu și-i prinse Elisei în păr. Frunzele copacilor fremătară ordonat sub mângâierea blândă a vântului. Nicolae avu senzația că
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
mai departe. Ai cercetat-o, cu ochi de cunoscător, apoi ai aruncat undița. Cu momeala cuvintelor m-ai amețit de n-am mai știut de mine. Nopțile au devenit de atunci ciudate. În serile calde de vară, pe banca de sub tufa înmiresmată de caprifoi, am compus versuri de iubire. De câte ori deschid caietul, înnegrit de scrisu-mi mărunt, aplecat spre stânga, roșesc, de câtă îndrăzneală am avut. Ticăloasă luna, o vară întreagă a râs de mine și mi-a șoptit, iar odată mi-
CUM SĂ TE PUN ÎN CUVINTE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369398_a_370727]
-
la o ocazie de bucurie: întâlnirea de 30 de ani a promoției 1986. Cu emoție în suflet, am pornit-o, după ce am depășit controlul de la poartă, pe aleea ce duce spre Comandament. De o parte și de alta a aleii, tufele mari de tuia semănau cu niște străjeri ce păzeau de o eternitate acel loc. În fața Comandamentului, absolvenții promoției se adunaseră deja, alături de profesorii lor, azi pensionari. De aici, de la Comandament, se vedeau, unduioase, de jur împrejur, dealurile din Breaza, acum
O ADOLESCENȚĂ ÎN HAINE MILITARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369529_a_370858]
-
de neam și de glie străbună! Pe coasta ta, m-am simțit liber ca pasărea cerului și am hălăduit prin râpele tale, fugind mâncând pământul, atunci când vreun porc mistreț, apărea te miri de unde, sau ursul morocănos se ițea de după o tufă de jnepene, nemulțumit că-i stricam somnul de amiază. Așa eram eu la vârsta copilăriei, cu părul blond, destul de lung, ca surorile mele, Ilinca și Maria, să mi-l împletească, cu ochii schimbători; verzi, albaștri, căprui, după cum era vremea, sau
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
roș-vinete de zmeură, afine, și frăguțele care le înșiram pe un pai, ce muntele mi le dăruia bucuros, apoi adormeam cu capul pe drobul cu sare, de unde lingeam împreună cu oile, sau mă întindeam pe mușchiul de turbă, moale, și între tufele de bujor de munte ce se găsea din belșug la liziera pădurii, leăgănat de vântul ce trecea lin printre crengile brazilor, în susurul domol al pârâului, ce se izvora din ghețarul de deasupra stânii noastre și ajungea în vale, călărind
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
culorile munților care trec dela verde la albastru contopindu-se mai apoi cu albastrul cerului... Dealul din apropiere este acoperit de o pădure tânără, iar în stânga văii un delușor pe care a rămas o inusula verde cu câțiva copaci și tufe mari. Această mică insulă verde îmi dă deplină satisfacție de contopire cu minunata natură. Nu are nimic deosebit, este o margine de deal ca multe altele, dar pentru mine aceasta înseamnă mult, un minunat covor cu toate floriile câmpului. Este
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]
-
care cară mari poveri în spinare... Toate se îndreaptă spre un mușuroi. Acolo este cetatea lor. Lupta pentru existență ne-o reamintește păianjenul care și-a întins plasa într-un loc amăgitor și așteaptă prada să-i cadă în capcană. Tufele de soc sunt îmbujorate de floriile lor mari și albe ca zăpada care par presărate cu diamante multicolore... Aceste diamante sunt insecte de mărimea unei alune care au aripiile externe ce reflectă la lumina soarelui nuanțe de culori cu un
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]
-
lume și de curioși ... a fost odată colo în vârf de munte sus, între piscuri semețe, un târg. Era ascuns între falnici munți și păduri de nepătruns, într-o vale minunat de plată, si goală fără vre-un copac sau tufa să-i știrbească netezimea. Și în acest loc unde nu creșetea nimic în afara ierburilor, oamenii trăiau doar din comerțul cu plantele medicinale. Aproape fiecare casă avea magazin în care erau etalate pe tejghele sărăcăcioase dar bine îngrijite și curate, fel
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
lume și de curioși ... a fost odată colo în vârf de munte sus, între piscuri semețe, un târg. Era ascuns între falnici munți și păduri de nepătruns, într-o vale minunat de plată, si goală fără vre-un copac sau tufa să-i știrbească netezimea.Și în acest loc unde nu creșetea nimic în afara ierburilor, oamenii trăiau doar din comerțul cu plantele medicinale. Aproape fiecare casă avea magazin în care erau etalate pe tejghele sărăcăcioase dar bine îngrijite și curate, fel
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
să mă mintă.... Doar să nu mai jure!!! De ce-a murit iubirea? Și anii lent se duc? De ce în prag de noapte Mi-e dor de un ...HAIDUC?!?!? PĂDUREA În copilăria mea Plecăm cu toții la pădure... Să culegem între tufe Fragi și zmeura și mure... Pădurea era toată a mea Eu eram a iei stăpâna... Și că sceptru îmi făceam O ramură de fag, bătrână... Colindam printre stejari Și printre brazii falnici... Mă cătarăm sus în castani... Cu mine derau
ÎMPLETITURI DE CONDEI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368152_a_369481]
-
Du-te la a ta mămică, Dezbrăcată- așa cum ești, Repede poți să răcești. Ei, dar intră dacă vrei, Până la nenea Grivei. 3. ...Și rățușca s-a- ncălzit, Până ce a adormit. 4. O caută rățoiul -tată Prin livada din ogradă. Rața, sub tufa de vie, Face-o mare gălăgie: 5. Pe Vlăduț l-a întrebat, Cu Betty rău s-a certat. 6. Pe Groh - Groh l-a mâniat, Și-acum umblă bosumflat. 7. Se bârzoae la pisică , Că nu i-i rățușca mică
CEARTA de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368211_a_369540]
-
naivitate. Niciunul, știu, nu va opri pentru a-mi da binețe, cu toții se vor preface că nu mă văd, însă eu îmi voi flutură către ei mâinile și-n tonuri violete "Luați-mă și pe mine!" le voi strigă dintre tufe, plin de speranță. Referință Bibliografica: Autostop / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1273, Anul IV, 26 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Râul Bâz : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
AUTOSTOP de RAUL BAZ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368241_a_369570]
-
veșnica lui simfonie, care îmi rămăsese întipărită în memorie din vremea când eram copil. Nefiind muzician, afirm totuși că intona aceleași vechi solfegii, bine știute de milenii, cred eu. Dar nimic nu se poate compara cu acea veche simfonie. Printre tufele de bozi cu fructele lor coapte ca niște ciorchini de struguri, urcam încet fără să mă grăbesc privind în urmă la tablourile cu răchiți și salcâmi care împrejmuiau casa părintească, acoperită acum de această nouă pădure pe care nu o
18 SEPTEMBRIE 2014 O ZI DE MUNCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362752_a_364081]
-
mare atenție, deoarece unii dintre ei aveau lăstarii ce se grăbiră să străpungă stratul de pământ ieșind la suprafață. Erau viguroși și acest lucru îl bucura pe horticultorul amator, pentru că au ieșit bine din iarnă și nu a pierdut nicio tufă. Cu foarfeca de grădină a îndepărtat acele ramuri slabe sau cu uscăciune la capete, lăsând între cinci și zece ochi de trandafir, funcție de vigoarea plantei. Își procurase din timp de la magazinele de specialitate azotat de amoniu și fertiliză terenul în jurul
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
27 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Soarele se abătuse dogoritor peste întreaga deltă. Păsări și animale, potopite de căldură, cu limbile spânzurate și suflând din greu alergau în toate părțile, în speranța găsirii unei picături de apă sau a unor tufe dătătoare de viață. Numai șerpii și șopârlele erau singurele vietăți, care nu se temeau de dogoarea soarelui, și care se strecurau cu ușurință printre bolovanii încinși și tulpinele răsucite și spinoase ale tufelor. Nimeni nu îndrăsnea să tulbure marea liniște
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
unei picături de apă sau a unor tufe dătătoare de viață. Numai șerpii și șopârlele erau singurele vietăți, care nu se temeau de dogoarea soarelui, și care se strecurau cu ușurință printre bolovanii încinși și tulpinele răsucite și spinoase ale tufelor. Nimeni nu îndrăsnea să tulbure marea liniște, ce se așternu-se peste tot, care transmitea un fior de mister și teamă. Așezat pe o piatră, băiețelul de treisprezece anișori, cu fața arsă de soare, cu pieptul dezgolit și plin de
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
treisprezece anișori, cu fața arsă de soare, cu pieptul dezgolit și plin de sudoare urmărea în văzduh o pasăre mare, ce se rotea de multă vreme deasupră-i prevestind parcă un eveniment. Deodată, pasărea se opri din zbor în apropierea unor tufe, spre uimirea și curiozitatea băiețelului : - Vai, ce frumusețe, ce minunăție de pasăre!, își zise ca pentru el, băiețelul. După câteva minute, pasărea își luă zborul în văzduh. Băiețelul obosit de zăpușeală, sorbi puțină apă din plosca de lemn și cu
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
-mi populase imaginația toată noaptea. Nu știam dacă mai trăiesc în realitate sau mi se continuă visul. -Da, da, Dumnezeu!- repetă el. Stai tu jos aici să vorbim...Vaca ta am găsit-o eu și am legat-o de o tufă lângă poiană, așa că nu mai fi îngrijorat!. Am privit printre lăstăriși și mi-am zărit vaca, rumega la umbra tufanului. -Și ce cauți aici în pădure, Doamne?- l-am întrebat eu. Nu mi-a răspuns; l-am privit mai atent
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
privești cerul ce se reflectă în irisul tău cristalin și admirandu-te aud versuri dulci și senzuale.Dar rezist poftei de a ma apropia de tine și din spatele perdelei,te privesc cum te ridici de pe pătură și te apropii de tufa de trandafiri și după ce mângâi corola unui trandafir,îl săruți cu pasiunea aceia născută din virginitate iar eu,cel din spatele perdelei,mă întreb ce simți când mângâi acel trandafir?... Ce amintiri se nasc în jerbe pasionale pe cerul sufletului tău
DIN SPATELE PERDELEI de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352774_a_354103]