1,205 matches
-
nu altceva. E bine că fac așa?! Cred că da. Nu trebuie să fiu în nici o tabără! Aceea nici nu-i tabără, e cacialma de... ziariști. Nu-mi lipsește înțelepciunea, chiar dacă mi se vorbește uneori (cu dragoste?!) la ureche! Am tupeul că nu-s mulți așa curați ca mine, așa că țin să rămîn curat. L-am cunoscut personal pe domnul Paler (Octavian n. red.)! M-a îmbrățișat și invitat la vorbă cu el! Dar a trebuit să plec. Altă dată, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Îmi vine acum în gînd și o vorbă veche: "Șade pe măgar și caută măgarul". Am o grămadă de gînduri ce mă numesc intolerant, dar e o intoleranță ce vine dintr-o anumită curățenie sufletească. Am avut întotdeauna un anume tupeu al purității, sau întru puritate. Sigur, nu confund puritatea cu făina albă. Binecuvîntați fie acești munți în care n-am vrut să port căpăstru, care parcă au fost uneori aspri pentru ca eu să nu abdic niciodată. Nu vreau să zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
stat mult, patronul sfătuindu-ne să fim serioși și să deprindem tainele filozofiei. Mai era și o istorie a matematicii: Celelalte, de literatură, erau foarte scumpe. Problema a fost rezolvată, însă, în stil gordian. Panaitescu a strecurat sub manta, cu tupeu, o minune de carte roșie, lucioasă, tipărită în condiții excelente: "Ce-a văzut Ilie Pânișoară", de inepuizabilul nostru idol, Teodoreanu. În timp ce eu mă prefăceam foarte interesat de o "Introducere în astronomie", o popularizare a lui Flamarion, mi-a făcut semn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ratată trei ani de-a rândul. Georgescu -figură cum se spune acum "contestată", care era un libertin și "golan" declarat a învățat o poezie de amor în nemțește și i-a pus-o în teză, cu dedicație, semnându-se cu tupeu. Domnișoara G. s-a înroșit, nu a spus nimic. Georgescu nu a pățit nimic, nu a fost eliminat, cum eram siguri că se va întâmpla (ba mai târziu a ajuns ministru), și prin acest gest de camaraderie domnișoara G. a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în geamuri flori colorate în nuanțe vii; are multe mușcate, flori care s-au cam demodat în ultimul timp. Pe strada Speranței sunt mulți pensionari; este firesc, pensionarii ar cam avea nevoie de speranță, dacă asta nu-i cumva un tupeu inadmisibil. Aș fi preferat în reveriile mele să descopăr pensionari pe o altă stradă, ceva mai impozantă. Dar această categorie este foarte răspândită, încât îmi este imposibil să o evit. Voiam o plimbare mai senină, dar este imposibil, peste tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
merită, iar democrația nu se poate dovedi nimic mai mult decât ce credea George Bernard Shaw despre ea: „un mecanism care are grijă să nu fim guvernați mai bine decât merităm”. (Adevărul, 9 februarie 2004) Chix Morris Îți trebuie ceva tupeu pentru a o introduce pe dna Lia Roberts românilor drept viitoarea președintă a României chiar înainte ca multimilionara nevadeză să se fi decis dacă intră ori nu în cursa pentru Cotroceni. Înainte de a leșina, fascinați de impetuozitatea trâmbițașului, să vedem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
fost pe plac nici lui Bahrim și nici lui Papago, Îngrozit de cât de neatrăgător arătam. Drept consolare, În loc să-mi fac lecțiile, preferam să stau singur În fața oglinzii ore În șir și să „dirijez“: deși temporar ras În cap, aveam tupeul să mă cred Toscanini. Ori Silvestri, ori Gogu Georgescu, pe care Îl cunoscusem, pentru că era prieten cu părinții mei. Datorită lui, am primit un abonament la concertele de la Ateneu, unde mergeam fascinat În fiecare duminică, după biserică. Incantațiile slujbei rostite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fi moștenitori ai Împărăției Cerurilor“, ați scris într-un articol. Cum vi se pare cariera pe care-o face prostia în România ultimelor decenii? Și de fapt cine - sau ce - credeți că are o detentă mai spectaculoasă: prostia, igno ranța, tupeul sau impostura? A.R. De curând l-am auzit pe domnul Andrei Pleșu, în tr-una dintre discuțiile televizate cu domnul Gabriel Liiceanu - plăcerea zilei din după-amiezile de duminică - , dând altă accepție sintagmei „cei săraci cu duhul“. Se pare că, în
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
biblic, nu e vorba de puținătatea min ții. Și foarte bine că fericirea nu e recompensa proș tilor. Slavă Domnului, în societatea noastră, prostia și igno ranța se bucură de alte numeroase recompense. Cele enumerate de dumneavoastră, adică prostia, ignoranța, tupeul și impostura, sunt perfect compatibile. Nu se exclud de loc una pe cealaltă. Merg mână-n mână și dansează hora unirii. Și-a vulgarității, și-a infatuării, și-a talk-show-urilor politice, și-a pompozității solemne, și-a pseudoprogramelor de divertisment
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Așa era probabil, în accepțiunea colaboratorilor mei, domnul..., un român de treabă, stabilit de mai bine de 20 de ani în Chile și pe care soția, absolventă de filologie, îl învățase să vorbească din nou românește. "Mizerabilul", după ce a avut tupeul să nu "tragă în chip" întreaga colonie, ci doar pe "majoritatea membrilor", nici n-a catadicsit să le trimită fotografiile, păstrându-le pentru el!) De ce le păstra pentru el? EVRIKA!. sunt indicii că atât Nicolas, cât și Sandu (cel cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
casele de bătrâni sunt mici hoteluri luxoase și scumpe. Media de viață este de 85 de ani, foarte ridicată. Folosirea emigranților e cel mai ieftin lucru, mai ales că statul oferă pensie de însoțitor. Dar așa suntem noi, venim cu tupeu să muncim pe nimic! Scrisoarea 20 M-am despărțit cu greu de prietenii mei din Roma. Cu Leila am stat mult de vorbă, despre Coran, despre sărăcie, despre visurile noastre de a trăi mai liniștit. Nu mai bine! Mi-a
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
doar mental, firește. * Prietenul nostru comun îmi povestește (sunt mulți ani de atunci): într-o zi, la bufetul restaurantului Uniunii Scriitorilor s-au pus în vânzare chifteluțe proaspete și ieftine. Când i-a venit rândul să comande, nesinchisindu-se, cu tupeul său obișnuit, de cei din spatele lui, strălucitul poet, bun familist, a cerut 40 de bucăți, epuizând stocul. Coada s-a destrămat, dezamăgită, dar fără a îndrăzni să protesteze. După această întâmplare memorabilă, mozartianul poet, mare amator de chifteluțe, a scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sau o minciună ? A.M.P. : Era un adevăr. Auzisem deja că pierd. Dar știți cum era, totul era pe muchie. Și ce să știe el în pustia aia a Ucrainei ce se întâmpla la Moscova ? Deci l-am luat cu tupeu și i-am zis : „Domnule, o să aveți nevoie de investiții străine. Aceștia sunt ziariști străini. O să aveți nevoie de ei. Suntem prieteni, nu mai e ca pe vremuri. RĂzboiul Rece s-a terminat. Nu se mai întoarce“. Iar fata asta
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
chit că nu exista vreo încălcare constituțională... Asta s-a întâmplat după ce n-au mai reușit să se înțeleagă cu el. Astfel s-a ajuns la situațiile de război, care au dus la suspendările prezidențiale și la alte chestii. Sinistru ! Tupeul lui crescuse extraordinar sub TĂriceanu. Și, la un moment dat, a vrut să ajungă vicepremier. Îl șantaja nu doar cu televiziunea al cărui proprietar era. Și atunci a trebuit să intervenim noi la TĂriceanu. În 2007. Era situ‑ ația aceea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
îi ascultase rugăciunile și îi dăduse un prunc așa cum și-l dorise. Alin era de mic posesorul unui simț al afacerilor. Era sigur pe el încât credea că întreaga lume îi va fi la degetul cel mic. Impulsiv și cu tupeu din belșug părea că are toată lumea în buzunar. Era ca un pește viu, ca un mercur greu de stăpânit. Nimic nu îi era de ajuns. Se pricepea de minune în relația cu semenii lui să exploateze slăbiciunile oamenilor, uneori controlându
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
nu exista nici un impediment pentru a nu juca. Cineva din interiorul lui îl întrebă: - Ce naiba faci acum cu mândria și priceperea ta? Ai putea lăsa lucrurile astfel? Idiotule, fă ceva, spune ceva! Doar o ușoară indignare îl cuprinse vis-a-vis de tupeul cu care fusese abordat. - Sunt încă tânăr. N-am împlinit nici douăzeci de ani. Dacă voi pierde am timp să mă apuc și de altceva. Simți că nu mai putea rezista nici un minut, iar starea de confuzie în care se
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Chile și altele), nu este îndreptățită la mai mult decât la beneficiile pe care le presupune pur și simplu libertatea de navigație pe Dunăre, stabilită în urma internaționalizării ei și la ceea ce statele riverane au concedat; astfel, insinuarea ei, cu un tupeu tipic, ca stăpână veșnică în această zonă care nu este teritoriul său și nu i-l afectează pe al său, în nici un mod, acest regim care a fost instituit pe Dunăre, vine în contradicție cu regula potrivit căreia internaționalizarea unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ziceam însă că se vor găsi soluții ingenioase de tranziție sprijinite de înțelegerea și răbdarea cetățenilor. Am supraestimat și una, și alta. Am supraestimat și dorința cetățeanului obișnuit de a-și afirma individualitatea pentru că am subestimat pasivizarea și infantilizarea populației. Tupeul uluitor al indivizilor compromiși de activitea lor pe timpul dictaturii nu putea să triumfe decât în acest gen de apatie civică postcomunistă. Credeam că voi asista la o erupție de opere literare fascinante, chiar dacă nu fiecare o capodoperă, scrise pe tăcute
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
În folclorul elevilor, fițuica era numită „Te uiți și câștigi“. Cum sloganul ProTV ajunsese un bun comun, postul a trebuit să găsească altceva. Au urmat mai multe încercări eșuate, de tipul „ProTV e al tău“, „ProTV e tot ce vrei!“, „Tupeu de Proteveu“ - tre când prin sloganuri sezoniere, care se jucau neinspirat cu par ti cula „pro“ („PROtevara“, „PROtevelionul“, „Perechea PROtivită“ etc.) - pentru ca în cele din urmă să se ajungă la „Gândește liber!“. Acesta nu are cum să aibă succesul lui
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
anume pentru asta, Într’un loc, este depășită de poluarea pe care o realizează, obținând energia necesară, În alt loc. Planta e mai deșteaptă. Dar voi Încerca să salvez orgoliul uman, demonstrând că de fapt e vorba de un nemărginit tupeu... Ea, planta, e unica care folosește, cu efectul de care vorbim, o sursă de energie exterioară Pământului, anume Soarele. Pe ea n’o interesează spre ce stare evoluează Soarele. Ca atare, planta mijlocește de fapt diminuarea procesului de degradare a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
arată la T.V. pe câte unul), le pretind bani pentru promovarea examenului și în final, unii studenți obțin diplome fără să știe nimic, fără să aibă pregătirea corespunzătoare diplomei. Astfel se generează pseudo-intelectualii, care încearcă să substituie cunoștințele profesionale cu tupeu și îndrăzneală. Profesorii care vând diplome, fac parte din categoria pseudo-intelectualilor. Nu transmit noțiuni profesionale studenților, pentru că nici ei nu le dețin. Dețin numai funcțiile. În cei 24 de ani, după anul 1989, a scăzut nivelul de pregătire profesională, tinzând
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
mic decât înainte de ridicarea zidului, iar lucrările de tinichigerie s-au împuținat. În ciuda incitantului salut de bun venit afișat de Ministerul Turismului israelian la intrarea în oraș, deasupra unei imense porți de fier culisante, Peace be with you cu un tupeu stupefiant -, creștinii nu sunt admiși decât în grupuri organizate; în afara câtorva excepții, pe care le numeri pe degete, cei consemnați înăuntru nu mai pot ieși. Tot așa cum musulmanii de mai puțin de cincizeci de ani și femeile de mai puțin
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de a nu mai ține cont de nici o regulă. Îi pot judeca pe toți, pentru că n-am ce risca și n-am ce pierde. Nu am opreliști de limbaj și de atitudine, pot, așadar, să-mi valorific inspirat agresivitatea și tupeul. Pledăm, în acest caz, pentru delegitimarea spiritului critic? Nu. Sugerăm doar dublarea autorității lui prin politețe și respect față de aproape, dublarea inteligenței prin bună tate, și dublarea libertății prin virtutea discernământului. Altfel ne vom sufoca în îndârjire, scrâșnirea dinților, bășcălie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fac: a reieșit că originea obiectului era de-a dreptul ridicolă, și m-am simțit rușinată amintindu-mi de supușenia mea de odinioară în fața Cheii. Să-i știi originea nu putea însemna decât demontarea statutului ei deosebit, înscenat cu atât tupeu. Căci Cheia cerului era un dar făcut bunicului meu de Camera de Comerț din Viena. El fusese până la cel de-al doilea război mondial neguțător de cereale și făcea afaceri la Viena. Mi-a spus că nu mai știa prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
acceptau să primească și mai puțin. În acest moment mi-a venit în minte modul de comportare a tovarășilor din anii grei ai cotelor obligatorii când sărmanul țăran muncea tot anul și tot era scos dator, iar acei tovarăși aveau tupeul să spună că chiaburii i-au exploatat pe țărani. După colectivizare, muncind în acord global, primeau foarte puțin sau de cele mai multe ori rămâneau datori, culmea echității despre care se făcea caz, să muncești un an și să rămâi dator. Comparația
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]