554 matches
-
coperite cu ținte de argint, păzind un aer grav vrednic de un magistrat." Intriga sentimentală cade pe plan secundar. Esențial e stilul wertherian al melancoliei: "Mă simțeam foarte trist. Voiam să plâng și nu puteam. Am deschis fereastra. Ceriul era turburat; nori groși se primblau ca niște munți pe el..." Umoarea sumbră a eroului e comentată de tunete. Salonul are un aspect funerar grandios: "Părea că mă aflam într-un salon îmbrăcat în doliu unde ardeau două mari policandre cu luminări
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Capra cu trei iezi, descoperim procedeele lui La Fontaine. Animalele sunt văzute omenește, constituind niște simboluri-caricaturi, niște "maschere". Capra cea cu multe ugere și cu glas behăitor este o caricatură oferită chiar de natură a mamei, în vreme ce lupul cu ochi turburi și dinți ascuțiți este simbolizarea omului fără scrupul. Ca simplă transcriere a limbajului unei țărănci supărate, văietăturile caprei sunt de oarecare coloare, ca manifestare a unui animal, ele sunt bufone. Behăitura caprei răsună laolaltă cu jelania țărăncii, dând un spectacol
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
până la iarnă să te văz crap îmblănit." Din toată scrierea se desprinde o savoare ciudată. Mateiu Caragiale este și el promotor al balcanismului literar, acel amestec gras de expresii măscăricioase, de impulsiuni lascive, de conștiință a unei ereditări aventuroase și turburi, totul purificat și văzut mai de sus de o inteligență superioară. Citatul enigmatic din Biblia latină stă alături de "era dat în Paște", într-un amestec fastuos cu o curte turcească. Autobiografia lui Pantazi este remarcabilă tocmai prin strania îmbinare de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poezii delirante, litanice, cu presimțământul morții: Îi cad pe umeri stele și, totuși, e voios; în mâna lui stejarii sunt nuiele - de câte ori păduri n-a strâns de jos! * Presimt porțile acestui pământ. Numeroși alți versificatori au apărut în ultimul deceniu, turburat de război, o clasificare a lor însă este acum prematură. Capitolul XXIX ALTE ORIENTĂRI PAUL ZARIFOPOL Paul Zarifopol e un critic sceptic, cu neîncredere în viabilitatea capodoperelor universale și cu oroare de clasicitate: "...cîți oameni cetesc, observîndu-se onest, dialogurile lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a vorbit mult. Aceasta din două pricini. Mai întîi, pentru că nu se simțea competent, sau mai bine specialist. O declară singur: "...nefiind filolog de competință, declar eu însumi că opiniile mele sunt cu totul personale și nu merită de a turbura lucrările filologilor noștri..." 1. În adevăr, în vremea lui Eminescu oamenii încep să se specializeze. În epoca anterioară, numită, din acest punct de vedere numai, cu drept cuvânt, eroică, în epoca lui Alecsandri, când era de făcut totul și când
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
răbdare, docomentul"... El iar: "...că de, damele..." Să vezi unde vrea să m-aducă mișelul!... Biata Joițica! Să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! Cum e ea simțitoare!... Tipătescu: Ce! A cutezat? Mizerabilul (se ridică turburat.) Trahanache: (oprindu-l) Stăi, să vezi! "...că de, damele, zice, nu înțeleg totdeauna meritele și calitățile morale ale bărbatului, și respectul care va să zică, ce trebuie să i poarte..." În sfârșit (Tipătescu fierbe) ce s-o mai lungesc degeaba! După ce-i pui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tipătescu: (de abia stăpânindu-și emoția) A cui? A cui, nene Zahario? Trahanache: Stăi să vezi. (răspicat și râzând.) A ta cătră nevastă-mea, cătră Joițica! Scrisoare de amor în toată regula... 'Ai? Ce zici d-ta de asta? Tipătescu: (turburat rău) Nu se poate, nu se poate! Trahanache: Am citit-o de zece ori poate: o știu pe dinafară! Ascultă: "Scumpa mea Zoe, venerabilul (adică eu) merge deseară la întrunire (întrunirea de alaltăieri seara). Eu (adică tu) trebuie să stau
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vezi imitație de scrisoare! Să zici și tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri! (oprindu-se și privind pe Tipătescu, care se plimbă cu pumnii încleștați; cu mirare și ciudă.) Uitete la el cum se turbură! Lasă, omule, zi-i mișel și pace! Ce te aprinzi așa? Așa e lumea, n-ai ce-i face n-avem s-o schimbăm noi. Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia omului! Tipătescu: (același joc) Mizerabilul! Trahanache
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la întrunire, trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură. După întrunire avem preferanță... Tipătescu: (amețit) Da, neică Zahario. Trahanache: La revedere, Fănică. Tipătescu: La revedere, neică Zahario... Trahanache: (mergând spre ușe, condus de Tipătescu) Și nu te mai turbura, neică, pentru fitece mișelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu fineță) puțintică răbdare... (iese în fund.) SCENA V Tipătescu, apoi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
trădare la mijloc? 'Ai? Farfuridi: Eu merg și mai departe și zic: trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi!... Brânzovenescu: Prefectul trebuie să ne dea cheia comediei ăștia... Iacătă-l... Tipătescu: (venind din stânga turburat și dându-și aer silit de degajare) Salutare, salutare, stimabile! Brânzovenescu: (aparte) E galben! Farfuridi: (aparte) Ce roșu s-a făcut. (tare.) Salutare, salutare, onorabile... Tipătescu: (oferindu-le locuri) Ia poftiți, ia poftiți, mă rog. Brânzovenescu: Mulțumim, mulțumim, stimabile, dar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ce soțietate! Adevărat, bine zice fiu-meu de la facultate: unde nu e moral, acolo e corupție și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are. (în culmea indignării.) Trădare! Bravos! Fănică trădător! Frumos! (pleacă.) Salutare! Salutare, stimabile! (iese foarte turburat prin fund.) SCENA II Farfuridi, Brânzovenescu stau un minut privind unul la altul Farfuridi: Ei!... ți-a plăcut venerabilul? Brânzovenescu: E tare... tare de tot... Solid bărbat! Nu-i dăm de rostul secretului. Trebuie să mai așteptăm. Farfuridi: Să mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
domnitor vremelnic și nu erau puțini aceia cari întrevedeau reîntoarcerea lui Alexandru Ioan I pe tronul pierdut la 11 februarie 1866. Dar Cuza declarase categoric și de repețite ori că nu mai are nici o ambițiune și că niciodată nu va turbura liniștea țării cu aspirația de a relua tronul. De aceea el refuză să primească locul din Cameră. În ședința de la 27 februarie președintele dă citire următoarei scrisori: „Domnule Președinte, Am primit depeșa din 1/13 a lunii acesteia prin care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
original avea o mare aversiune de doctori, pe cari îi acuza că nu știu nimic. Cineva l-a întrebat odată cum face în consulturi și în cealaltă clientelă de ordonă medicamentele, fiindcă el nu prea știe medicina. Fără a se turbura, a răspuns: — Eu recomand întotdeauna contrariul de ce recomandă doctorii ceilalți și sunt sigur că o să nemeresc. Pe doctorul Marcovici, care era un mare practician, mai ales un mare diagnostician, îl ura de preferință. Aceasta din cauză că Marcovici îl lua în zeflemea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ales în contextul celorlalte nume menționate de el. Versificator minor, stabilit la Iași în 1875 și devenit tot atunci director al Bibliotecii Centrale de aici în locul Al patrulea nume, un nume care mijește, acela al poetului Alexandru Macedonski 17. Epocile turburi, stările agitate au darul de a produce generații spontanee de eroi trecători cari pier deodată cu spuma valurilor efemere. De aceea aproape toți încercătorii de notorietate, toți acești candidați la un bun plasament politic - afară de Nicoale Fleva - au pierit fără
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
însă greșit numele generalului Gherghel (Gheorghe); pe Paul Vioreanu îl chema de fapt Dimitrie Paul Vioreanu, greșeală rectificată și în MOF. (1876, p. 2057). Se zice că liberalii naționali doresc o Dacie Mare. Se poate. Noi însă să nu le turburăm acest vis, pentru că el nu va deveni niciodată o realitate, rămânând pentru totdeauna numai un vis și nimic mai mult. Cu modul acesta liberalii-naționali nu vor înscena nicidecum calea croită de roșiii de odinioară, ci, în prima linie, cu sau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu turcii. Din partea mea, conformându-mă poruncilor împărăteștii sale măriri, preaînaltul meu frate, socot de a mea datorie a face cunoscut vouă, românilor, că trecerea oștirilor noastre prin țara aceasta, unde vor sta numai vremelnicește, nu trebuie nicidecum să vă turbure, guvernul vostru fiind considerat de noi ca un guvern amic. Vă invit dar, prin aceasta, a urma în pace îndeletnicirile voastre și a ușura armatei chipul de a satisface nevoile și trebuințele sale; totdeodată am luat toate măsurile pentru ca orice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
da armatei, să fie plătit fără întârziere și de întregul de către casieria militară. Vă este cunoscut că armata Maiestății-sale se vestește prin puternica sa disciplină; sunt încredințat că ea își va păzi cinstea în mijlocul vostru, oștirile noastre nu vă vor turbura liniștea, ci vor respecta legile, persoanele și averile pacinicilor cetățeni. anul 1877 341 36. La 24 aprilie/6 mai 1877 un corp de bașbuzuci a trecut Dunărea, incendiind vasele aflate pe Jiu în portul Bechet, precum și câteva clădiri; nu numai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în prețuirea artei. Note la un articol al lui George Călinescu (31/1948). De altfel, Călinescu, indignat de afirmația unui cititor al F. („frumosul e o categorie istorică”, „valorile estetice variază potrivit progresului societății omenești”), răspunde cu promptitudine: „Afirmarea aceasta turbură pe intelectualul obișnuit cu anume principii estetice și chiar pe creatorul pur și simplu în instinctele lui.” O altă tentativă de recuperare a literarității, făcută de Cezar Petrescu în ziarul „Semnalul” din 3 august 1948 (Răspunderea scrisului), este, de asemenea
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
lene/ Comoara ta de șoapte?”. Toate mijloacele revelației poetice cultivate de C. bat mereu la porțile zăvorâte ale Necunoscutului: și mirarea, și întrebarea, și contemplarea activă, și chemarea acerbă a tăcerii, și claritatea - devenită liră -, dar și misterul, somnul care turbură, prelungind așteptarea tăcerii, incertul. Între iluzie și aparență se produce extrem de subtila trecere a poetului, jocul său magic de-a râsul/plânsul. Acest mecanism, această indefinire și osmoză a stărilor născându-se și murind una dintr-alta se regăsesc în
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
a preveni întrunirile, de a stabili ațâțările, de a păstra liniștea în cuprinsul ținutului administrat de D-voastre, voi privi ca nimic al Țărei și al Domnului, pe oricine în aceste momente grele ale organisațiunei, s-ar încerca de a turbura ordinul public. Nu scăpați din vedere D-le Prefect, că marea noastră bogăție este agricultura și că ea nu poate înflori acolo unde este nesiguranță și îngrijire pentru ordine. Mai am încă ceva a vă recomanda: este înlăturarea brutalităților în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
m-au chemat încrederea Domnului. Răspunzător către Domn și către Adunare pentru stricta pază a legilor și a liniștei și a bunei rânduieli, voi fi fără cruțare pentru oricine va călca pre cele dintăi și se va încerca de a turbura pre cele din urmă, precum pe de altă parte voi avea de vie mulțămire și de sfânta datoriei a aduce la cunoștința guvernului toată fapta de virtute civică, tot serviciul folositor țărei, tot sacrificiul făcut binelui public. În cât privește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clasa a III-a și directoare. În Monitorul nr. 237/23 octombrie/4 noiembrie 1864 se publica lista persoanelor alese în „Consiliurile județene": la Fălciu, membriPetrea Dobrea, preotul Roiu, Mihail Kogălniceanu, N. Voinov, Gh. Focșea, Iancu Iamandi, Ioan Hasnașiu, Gligore Turbure, Vasile Rășcanu și supleanți - Vasile Mandinescu, Costache Ionescu, Panait Tăut, Iancu Costandache; Tutova - membri: Iorgu Iordan, Panait Ceuciu, Costache Gh. Iamandi, Costache Popa, V. Pomalo, Pavel Apostol, Costache Donici, Iordache Romașcu, Costache Drosu, G. Oprișan, iar supleanțiVasile Stan, Ioan Angheluță
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și așa și este; iar, în acest sens, putem afirma și că ar putea fi o ființă... * Descoperirile de hârtii vechi scrise, de pagini frumos, ori nervos caligrafiate, sunt un prilej de grele amintiri sau de duioase rememorări, ce ne turbură... Astfel, parcă nemurirea ar căpăta aspectul ciudat al foii de hârtie, decolorată, uzată de trecerea anilor. Cu atât mai mult, cu cât xeroxarea paginei, cu umbrele fatale produse de aparat, întărește senzația... (Nemuririi?) ...Foarte ciudat. Până și descoperirile noastre, în
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
plecarea din Grecia a avionului ce urma să lase, în munți, pe cîte un parașutist partizan român? Am fost trădați. Ajutați nu prea am fost... 5. Toate aceste evenimente criminale din istoria noastră contemporană - odată cunoscute - par a nu fi turburat îndeajuns conștiințele românești - astăzi. Să nu fi înțeles oare cei mai multi că am fost victimele care au, în sfîrșit, dreptul la revoltă aducerii aminte - și a reabilitării dreptății? Numeroase, nu mai puțin îngrijorătoare, sînt, în schimb, semnele nu ale "lipsei de
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
sau prin munți, apăreau în prețioasele volume "Sighet" editate de Fundația Academiei Civice, în revistă Memoria în lucrările domnului S. Rădulescu-Zoner, chiar și în Magazinul istoric. Fără nici un efect concret! Nici asemenea semne ale unor memorii încă vii, sensibile, nu turbura conștiința istorică a celor care cred într-o cauză? 7. Să trecem însă la alt aspect - și mai semnificativ - cărțile de sinteză, manualele de istorie recent scrise de specialiști români în istoria contemporană. Sînt, bineînțeles, cărți de școală, destinate și
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]