3,509 matches
-
ordonate: coalescențe difuze, serii sinonimice, constelații metaforice, metafore implicate cu termenul figurat eliptic. Cât privește structura semantică, ne oprim la trei mari capitole: personificarea (nonuman - uman), de-personificarea (uman - nonuman) și transferul ontologic (nonuman - nonuman). Toate trei derivă din releul tutelar identitate - alteritate, particularizându-l în diverse chipuri, așa cum probează, în desfășurările ei concrete, analiza componențială. Avem de consemnat, în plus, sinteza personificare - de-personificare. În această sinteză vedem mecanismul profund al simbolului artistic. Altfel spus, în definirea noastră, simbolul este
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
rătăcitor, Sufletul nemuritor, Moartea o a preschimbat În cunună de-mpărat, În cunună de safire, Pentru-al Poeziei Mire. Fruntea-mpodobind cu laur, Înțeleptului - Drept Faur, Ce-a plătit cu preț de sânge Tot ce-n Țară astăzi plânge. De pe fruntea tutelara Și din gură lui amară, Ba din ochiul blând și trist Și din trupul său de crist Strofe izvorăsc în stele Că și lacrimile grele. Stropi din roua plânsului Cad pe fata dansului, Floricica dorului Și-a nemuritorului, Căci Poetul
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
princeps e din nou în comuniune, adică Anca Goja în comuniune cu Ștefania Oproescu, invers nu se poate din motivul meschin al cronologiei, numărăm de la 2007 la 2014, și nu invers. Ei bine motivul zăpada neagră este generat de motivul tutelar, VIOLUL. Și la o lectură comparată, a celor două volume , în integralitatea lor, mai poți trage cu coada ochiului pe ici de colo, și mai vezi tot felul de potriveli. Una care m-a mirat peste poate este preferința auctorială
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
Sperlea - „Unde ești copilărie?“ Memorii Valentina Becart (coordonator) - „Dincolo de cuvânt-confesiunea poetului, prozatorului“ Aldona Rey Patraș - „Generații în dialog“ Antologie Gh.A. Stroie - „Meridiane lirice - antologie universal a poeziei românești contemporane -124 poeți contemporani“ Coortdonatori Armand și Constantin Sperlea - „Eminescu Zeul tutelar al Neamului Românesc“ Reviste Cetatea lui Bucur - director Elisabeta Iosif Agora Literară - redactor șef Iulian Patca Moldova Literară - director C.T.Dârțu Sfera Eonică - director N.N. Negulescu Regatul cuvântului - membrii fondatori N.N.Negulescu și Al.Florin Țene Constelații diamandine - director Doina
NOMINALIZĂRILE CĂRŢILOR APĂRUTE ÎN ANUL 2012 PENTRU PREMIILE ANUALE ACORDATE DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351777_a_353106]
-
omagiu adus Marelui poet național Mihai Eminescu cel care ,ca o candelă aprinsă,ne însoțește viața și idealurile. Cu Eminescu reușim să depășim multiplele încercări la care suntem supuși de instabilitatea politică în care suntem ancorați,el este Zeul nostru tutelar fără de care viața noastră, a românilor, ar fi searbădă. Astfel, în 15 ianuarie,Liga Sciitorilor din România,filiala Timișoara- Banat și Societatea „Sorin Titel” din Banat,ne-am dat mîna și Împreună cu Școala Gimnazială din Dumbrăvița , Primăria, Consiliul Local din
MIHAI EMINESCU SĂRBĂTORIT LA DUMBRĂVIŢA ŞI GEARMATA VII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351979_a_353308]
-
Mihai Eminescu , iar din partea scriitorului și colecționarului de medalii, înscrisuri și alte documente rare eminesciene,Constantin Sperlea ,o medalie Eminescu-Petofi 2011, din colecție propie, ca semn de mare prețuire a domniei sale, pentru tot ce face pentru a venera pe Eminescu-zeul tutelar al neamului românesc și pentru dragostea cu care înconjoară pe scriitori când vin la Gearmata Vii. Toți scriitorii,într-o atmosferă caldă și sărbătorească,și-au adus contribuția pentru ca această zi să rămână de neuitat, și așa a fost. Elevii
MIHAI EMINESCU SĂRBĂTORIT LA DUMBRĂVIŢA ŞI GEARMATA VII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351979_a_353308]
-
Timpul” sunt și astăzi actuale. Eminescu nu poate fi împărțit, repetându-se locuri comune și truisme, Eminescu trebuie luat Unic, așa cum a fost el, ferindu-l de aura senzaționalului. Dar noi? Ce facem cu Eminescu? Eminescu este și rămâne zeul tutelar al românilor. Asemenea Luceafărului, el a apărut pe bolta literelor românești la o răscruce de drumuri și de timpuri. Totul se rezumă la cuvântul modernizare. Modernizarea limbii, ieșirea ei din ciunismul și pumnismul timpului, aplecare spre producțiile populare, spre limba
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
tip de logică am putea crede și concluziona că “și Nimicu-i genitor”? Că este și el parte conștientă a unora dintre formele vieții și că, (urmând aceeași logică) am putea să scriem chiar o “istorie a Nimicului”? (Mihai Eminescu- geniul tutelar al tuturor Dacolumnienilor, sintetiza acesta, într-un fel de epitaf al speciei însăși: “Nimicul te aduce/ Nimicul te reia/ Nimic din tine însuți/ Nu va mai rămânea/ ... ) Așa se face că, din toate cele discutate până acum putem deduce că
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
neclintire că cel mai bun stat pentru afirmarea deplină a omului reînomenit trebuie să fie SOCIALISMUL ÎNDUMNEZEIT, STATUL SOCIAL AL MERITOCRAȚILOR, CARE, CA STAT CIVIC AL LEGILOR DREPTĂȚII, ÎL RECÂȘTIGĂ PE DUMNEZEUL SUFLETULUI STRĂMOȘESC ȘI-L READUCE ACASĂ, CA PRINCIPIU TUTELAR OMNIPREZENT! OMENIREA care vine cu civilizația sa încă dinaintea erei noastre a avut o evoluție malformată din start pentru că a fost condusă cu intenții ascunse, prin TOATE FORMELE FRICII, prin orori, prin nedreptate, prin siluiri și abuzuri multiple. MOTORUL UMANITĂȚII
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
Timișoara, („Poezia lui Nicolae Nicoară este o ardere curată și puternică... Poet care peregrinează desculț prin Transilvania, provincie românească având numele despletit că o mireasma/ sălbatică/ rămasă aici/ de la facerea lumii,/ dintâi, poet care vede în Iancu, Horia, Cloșca, ființe tutelare, poet, în sfârșit, care-și cinstește părinții-și- printr-un poem cu limpeziri de cleștar, ei lăsându-i moștenire cuvântul, dulcea lui povară „); • Florica Puia Rebreanu, din corespondență, în manuscris, („Ochii mei au picurat lacrimi citind N-am să-ți vorbesc
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
ciobanii care adună turmele la stână, urmând, adulmecând ...lumina, urcarea lor pe muntele Găina, unde se vor simți în siguranță fiind înconjurați de Iancu și că- pitanii lui - moții din Apuseni . În continuare poetul idolatrizează în poemul Eminescu pe „Zeul tutelar al Neamului Românesc”astfel : Emi- nescu e lumină,/ Eminescu e izvor,/ Eminescu-i Panteonul/ către care-n- truna zbor.// Eminescu e grădina...// Eminescu-i libertatea/ unde îngerii se roagă/ Domnului să verse soare/ pe grădina lui cea dragă.// Titina Nica Țene
DE BUN AUGUR LA ÎNCEPUT DE AN, CRONICĂ DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345569_a_346898]
-
încărca expunerea cu aceleași păreri. Acum e perioada de trecere a lui Eminescu de la OM la GENIU. De acum începe mitul eminescian care a operat o alchimie profundă, transformând figura poetului, a gazetarului, în geniul de mai târziu, singurul geniu tutelar al românilor. Acum începe epoca Eminescu după Eminescu, punând sub auspiciile lui toată poezia de după el, de la simboliști la moderniști și post moderniști. ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
plin de temperament. Cel puțin aceasta-i impresia creată până în actualul moment de actorul Ștefan Zaharia: o stare de spirit densă, febrilă, vibrantă, o încordare obsedantă de a nu ezita, de a nu da greș, de a nu fi acompaniat tutelar, de a nu merge serpentinat spre nimic, spre nimeni! Ce urmează? Urmează ca atragerea echilibrată spre arta în toate formele, să-mi fie în ce mă privește nu pernă de somn, ci podeaua pasului conștiinței mele. Am găsit și găsesc
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
de măritat si flăcăii satului la „Târgul de fete de pe muntele Găina”. Acolo nu se vând tinere sclave și nici nu se închiriază cu pat cu tot ca la bordeluri. Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea sortită. Nu numai dintre flăcăii prezenți acolo ci pot face comparații cu cunoștințe mai vechi. Este o ocazie unică să joace sârba în doi mai liber, flăcăul putând strivi sânul fetei de trupul său vânjos. Și mâinile
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
girul Academiei Române”- afirmă zeflemitor unul dintre acești ,,combatanți”. Se știe - și ei știu foarte bine asta - că un popor care nu are un mit nu mai există ca popor. Să mai acceptăm că manifesându-ne iubirea pentru țară, pentru ,,geniul nostru tutelar” (Șerban Cioculescu) și pentru toți marii creatori români suntem catalogați naționaliști? Atunci așa pot fi etichetați nemții care au un Institut Goethe - ceea ce la noi nu s-a înfăptuit, nici o Catedră Eminescu pentru care-au pledat atâtea personalități ale culturii
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
derularea “procesului tehnologic” care duce spre ea scapă intenționat “privirilor” mulțimii, se fac în secret, mă rog nu la vedere, cum ar fi pregătirea mortului pentru lumea de apoi ... Cu tot “echipamentul” presupus ca fiind indispensabil la întâlnirea cu zeii tutelari și spiritele locului. Îi îmbălsămam, îi pudram cu mirosul fructelor, unguente și balsamuri din flori, tulpini, amestecuri de ceaiuri, care acopereau pe de-întregul mirosul exalat, putrid, lividitatea și paloarea specifică erau înlăturate prin ungeri repetate, tamponări cu vată și
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
instalează prin îmbrățișarea unui copac, mesteacăn sau măr; axis mundi pentru șamanii din vechime, copacul e asociat cu Luna și Soarele, simbol ambivalent, masculin și feminin, în același timp; alegorie a primăverii și feminității, mărul (și mesteacănul) reprezin¬tă arborele tutelar al vieții și regenerării ființei: cu îmbrățișa¬rea lui poate începe noua viață: "țin păsări în mînă/ Cum țin și/ Amurgul de braț;/ Dar peste timp/ Din tine/ Nimic n-a mai rămas./ Doar zarzării/ Umbrind/ Alte poteci/ Pe unde
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
de măritat si flăcăii satului la „Târgul de fete de pe muntele Găina”. Acolo nu se vând tinere sclave și nici nu se închiriază cu pat cu tot ca la bordeluri. Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea sortită. Nu numai dintre flăcăii prezenți acolo ci pot face comparații cu cunoștințe mai vechi. Este o ocazie unică să joace sârba în doi mai liber, flăcăul putând strivi sânul fetei de trupul său vânjos. Și mâinile
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
strâmbătate-ți croi, frate, soarta De nu mai vrei deloc s-auzi de tata? * Hai frate, vin’ să ne scăldăm în Prut Ca-n vremurile cele de demult! * Și să ne tolănim în soare-apoi pe mal Scrutând Carpații cu Ceahlăul tutelar. Iar destupând auzul cel din veac, Să-l auzim pe Horea la Albac. * Și-apoi să dăm pe val o mândră floare, S-o ducă Prutul veste pân’ la Mare. * Nu-i chiar așa de aprig, frate, bietul râu, Hai
SCRISOARE CĂTRE FRATELE BASARABEAN (ÎNDEMN LA UNIREA CEA NOUĂ) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354715_a_356044]
-
în Europa prin mitologia romantică propagata, făcându-l unul din autorii cei mai populari pe continent. (Oxford Historoy of English Literature, Oxford, 1963, vol.X, p.415.). Byron reprezenta mitul eroului prometeic în slujba umanității înrobite, „un fel de zeu tutelar al literaturilor din ținuturile sud-estice ale Europei”, cum scria D. Popovici. Prima mențiune descoperită până acum a numelui Byron pe teritoriul românesc este scrisoarea consului francez Hugot către Chateaubriand din 9 mai 1824, din Iași, prin care se comunică vestea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
folclor românesc, Maria Șalaru, devenind brusc, un neprevenit drum spre înverșunată destructurare a prieteniei. Între, și împreună cu oricine, Maria Șalaru are o conversație densă și cu o umbră tutelară, pentru că această minunată și uriașă artistă nu are gustul pentru discursul tutelar, dar înfrîngerile nemeritate o obligă acum să fie cu ochii în patru la cei din apropierea ei. Nu este vorba despre aparența unui răsfăț imagistic ci, pur și simplu, despre o trăire adâncă și o eliberare vizibilă, absolut detașată în personalitate
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
LA 16 IUNIE 2012. Se prelinge peste lume, peste timp și pește spații, Cântecul ieșit din matcă zeilor de generații. (Poetul-Mariana Strunga) Întâlnirea lunară din iunie a avut ca temă prezentarea volumului coordonat de Armând și Constantin Sperlea:”Eminescu,Zeul Tutelar al Neamului Românesc”, apărut la Editură Eubeea, Timișoara 2012 sub egida Ligii Scriitorilor Filiala Timișoara Banat și cofinanțat de Consiliul Județean Timiș. Volumul se deschide cu un :” Cuvânt înainte și câteva texte despre Eminescu, apoi prin poezii-omagiu luceafărului,florilegiu poetic
EVENIMENTE CULTURALE ORGANIZATE DE FILIALA TIMIŞOARA A LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358101_a_359430]
-
că, spre a ne recâștiga dreptul la „diferență”, modelul și totemul sunt cele mai importante și că, avându-le și amintindu-le, vom ști de unde venim și încotro ne ducem. Între acestea, Ștefan cel Mare se întrevede a fi chipul tutelar, Prințul dimensiunii noastre enigmatice, Stăpânul statului vegetal. Urma lui este adâncită ca un tipar cu neputința de a se șterge, umbra lui stăpânește, în tulburatoare prezență tăcută, geografie și timp. O poveste - care, poate, că nici nu este poveste, ci
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
din ochii albaștri-duioși, să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timp pân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimp al schimbului de răsărituri și apusuri stelare, să pot prelua atribuțiile toamnei tutelare. Pân' atunci rămân o insomniacă ambulantă. Până-n suflet cresc flori. Nu voi fi capitulantă. Voi încerca iar și iar. Dar pentru a câta oară? Spuneți-mi voi... până când o să mă mai doară? Referință Bibliografică: TRISTEȚE TOMNATICĂ / Irina Bbota : Confluențe Literare
TRISTEȚE TOMNATICĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/358937_a_360266]
-
probele de foc dintr-o lagună Cu cratere zidite din viole. Și petre multe de eternul mării evocă-n scoicile de mult închise Strigări de păsări în prohod ucise Cu gâtul lung în lăcrimarea serii. El a scăpat de zeii tutelari care l-au obsedat și l-au hrănit spiritual, poezia lui fixează imaginea unui poet cu un talent neobișnuit, exprimând sensuri adânci și profunde, rămânând un virtuoz al cuvântului, cu o imagistică barocă de priceput orfevru. Prof. Ion Ionescu-Bucovu Referință
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]