1,163 matches
-
cuvântul "povestit", într-o poezie care narativizează - adesea sub forme folclorice - fascinația față de un anume lexem și față de concentrarea lui semantică. În Corespondența asupra lui Ossian și cântecele vechilor popoare, evocă o legendă referitoare la formarea tunetului prin spargerea unui ulcior 36. Textul dezvoltă ceea ce Herder consideră a fi o percepție originară, devenind astfel versiunea narativă a sedimentărilor semantice și emoționale încapsulate în radical. E un cuvânt implodat, ale cărui conținuturi simultane s-au etalat într-o narațiune cu aspect mitic
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
juridică (Teodosie, Iustinian) a distrugerii culturii păgâne. La toate acestea ar trebui adăugate reflecții asupra rolului copiștilor (călugări, în cea mai mare parte...), asupra părții de aleatoriu în privința condițiilor de supraviețuire a ceea ce a scăpat de furia vandală a creștinilor (urcioare gnostice îngropate în deșertul egiptean la Nag Hammadi, biblioteci epicuriene în reședințe acoperite și protejate de erupția Vezuviului), fără a uita celebrarea dușmanilor care citează abundent textele victimelor lor (Origen, care atacă în mai multe cărți lucrarea Contra creștinilor a
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe care o „rostește” în întreaga sa creație poetică, tradiționalismul lui C. având tocmai această notă regională, care devine foarte pronunțată în ultimele volume, două dintre ele intitulate chiar Cântece românești (1970) și Cântece oltenești (1977). Apar frecvent poezii închinate ulciorului, covorului oltenesc, portului, oamenilor, câteodată sentimentul fiind de forțare a paletei prin care este semnificată zona respectivă. Aceasta se datorează faptului că atașamentul regional este dus uneori dincolo de limitele admise, unele poezii având o tonalitate fals folclorică, supărătoare. Mai reușite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
Similar: album, evanghelie, patalama, salbă, cearceaf Aliman = necaz. Similar: angara, dandana, șucăr Alișveriș = a cumpăra, a umbla la pungă, a face piața Alviță = cîștig. Similar: pradă, ciubuc, pleașcă, lapte, plin Amortizoare = sîni. Similar: bidoane, echipament, înaintare, lacto-bar, bordaj, bubecși, foale, ulcioare, balcoane Angrosist = deținut versat, inițiat în infracțiuni Arzoi = țigan. Similar: balaoacheș, cioroiplan, abanos, barabușter, cocalar, mirandolină, stăncuță, caramea Babaroase = zaruri Balconar = homosexual. Similar: bulangiu, buzilău, crețar, curlangiu, domnișoară, fagurist, fetiță, goazăr, capră, lache, fochist Balenă = dubă, mașina cu care sînt
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
păstrând muzicalitatea versurilor, necesară exprimării sentimentelor de optimism, tandrețe, melancolie. Este o lirică solară, cu mult vegetal, cu topoi ca pădurea sau satul, în linie tradiționalistă: „Le curge morilor pe scoc / mereul murmur de noroc / în satul meu ca un ulcior / ochi de istorie și dor!” (Laus pagi). Placheta Pur conține textele unui poet pe deplin matur, preocupat de arta cuvântului și legat de imaginarul unor înaintași precum V. Voiculescu sau Ion Pillat. R. apreciază travaliul poetic (Nici o umbră de gest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
hinduism: „Eternul și omniprezentul Ătman, neschimbător, neprihănit, este unul, fiind divizat doar din pricina confuziei, datorită iluziei (Măyă), și nu prin propria natură - / prin urmare doar non-dualismul există cu adevărat [...]. Așa cum despre spațiul (care este infinit) se spune că este spațiul ulciorului ori că este spațiul mănăstirii (mata), / tot așa despre Ătman cei confuzi spun că ar fi de două feluri: Jīva(-ătman) și Īśvarătman. «Eu nu sunt trupul și nici prăna, nu sunt simțurile și nici mintea, / și deoarece Martorul este
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
deznodând panglica limbii la gâtul unui vers fluent, colorat și muzical. Argheziană este și „marea de scuipat a urii” și, în genere, în stilul psalmilor sunt toate aceste sugestii de tăceri tencuite de lucruri sau depuse în straturi compacte în ulcioare vechi de lut. Este o veritabilă obsesie a tăcerilor primordiale și a liniștilor ascunse în somn arhaic, versuri care dibuie, cu degete tremurătoare, marile mistere: „prea tare tăcerea nespusă, adâncă”, „pe laviță doarme de mult / ecoul păstrat în ulcioare / și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
în ulcioare vechi de lut. Este o veritabilă obsesie a tăcerilor primordiale și a liniștilor ascunse în somn arhaic, versuri care dibuie, cu degete tremurătoare, marile mistere: „prea tare tăcerea nespusă, adâncă”, „pe laviță doarme de mult / ecoul păstrat în ulcioare / și surd răsucită-n lacăt / tăcerea”, „Cuvântul moare în tăcere/ se zbate înjunghiat de vis”, „rănit de liniști, taurul albastru/ a presărat încet iubirii noastre”. De la Arghezi învață și procedeul de a schimba ordinea cuvintelor în frază, introducând o notă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
la vânătoare Vodă Calimah. Moștenind o cumpănă din lemn de corn, Zaharia descoperi locul unde trebuia săpată fântâna și ceru robi pentru săpat și cărăuși pentru transport. După ce fântâna a fost gata, Zaharia trebuia să-l întâmpine pe Vodă cu ulciorul cu apă rece, dar înaintea acestuia i-au ieșit Dimachi Mârza, cucoana și cu fata care "suspina și plângea". Fata era îndrăgostită, împotriva voinței părinților, de Ilieș Ursachi. Cu complicitatea fântânarului, ea petrecu împreună cu iubitul ei, câteva ceasuri bune în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Scriitorilor. Colaborează la „Literatura și arta”, „Basarabia”, „Viața Basarabiei”, „Florile dalbe” ș.a. A fost distins cu mai multe premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1987, 1999, 2000). S. e autor de nuvele, miniaturi, anecdote literare: La menagerie (1983), Ulciorul cu pătărănii (1994) ș.a. Mai semnificative sunt însă cărțile lui pentru copii. Aici scrisul este dominat de umor, prozatorul făcând parte din speța antonpannescă. Candoarea și lirismul fac casă bună cu gluma și jocul de cuvinte, conferind narațiunii atributele oralității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
Chișinău, 1978; Ispita, Chișinău, 1980; Viceversa hop, Chișinău, 1981; Lu-ma-me jo-vi-sâ-du sau Micu cel tare din grupa mare, Chișinău, 1984; Ce te-nvață o povață, Chișinău, 1987; Aricioaica doctoriță, Chișinău, 1988; Alfabetul-grădiniță, Chișinău, 1992; Vorba bună ne adună, Chișinău, 1992; Ulciorul cu pătăranii, Chișinău, 1994; Marele fermier Buș-Lăbuș, Chișinău, 1999; Alt ulcior cu pătăranii, Chișinău, 2001; Peripeții cu melodii, Chișinău, 2001; Carte pentru câini deștepți, Chișinău, 2003; Câte rude are Nelu, Chișinău, 2003; ÎnvățăMinte din vorbă cuMinte, Chișinău, 2003. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
sau Micu cel tare din grupa mare, Chișinău, 1984; Ce te-nvață o povață, Chișinău, 1987; Aricioaica doctoriță, Chișinău, 1988; Alfabetul-grădiniță, Chișinău, 1992; Vorba bună ne adună, Chișinău, 1992; Ulciorul cu pătăranii, Chișinău, 1994; Marele fermier Buș-Lăbuș, Chișinău, 1999; Alt ulcior cu pătăranii, Chișinău, 2001; Peripeții cu melodii, Chișinău, 2001; Carte pentru câini deștepți, Chișinău, 2003; Câte rude are Nelu, Chișinău, 2003; ÎnvățăMinte din vorbă cuMinte, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, „Ispita”, LA, 1981, 12 martie; Efim Tarlapan, Zâmbete cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
port, obiceiuri (de la cele față de cei duși dintre noi întru lumea lui Dumnezeu până la cele de naștere, nuntă, sărbători, botezuri, hori etc.) am descrie mai concret satul. O meserie cu veche tradiție, milenară, este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
iei de la fiecare praf de jgheab, unde moaie pământul, să-l amesteci cu oțet de vin, să legi la ceafă. Pentru ca femeia să aibă lapte. Să bea sămânță de mărar pisată, mazăre rădăcini de pătrunjel și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe nerăsuflate, pentru a-și ostoi setea care îi ardea gâtlejul. Se uită apoi spre doagele care dădeau să plesnească. Se gândi că trebuie să-și facă vreme să le dreagă, dar nicidecum într-o zi de sărbătoare. Umplu un ulcior și își turnă apă peste față și corp, spălându-se. Își trase ițarii și cămașa de pânză pe care o încinse cu un brâu. Se așeză pe țol în genunchi și se închină la icoana din colț împodobită cu busuioc
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de o viață întreagă ale acestui cărturar robit pasiunii pentru istoria poporului român.” își găsiseră locul nimerit , într-o pitorească devălmășie, pe rafturile, polițele, măsuțele , prichiciurile și pe pereții lungilor culoare muzeistice luminate de opaițe, candele sau vr-un bec pricăjit: ulcioare, ulcele, oale, oloaie, străchini și străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de admiratori din țară și străinătate. Peisajele ținutului natal sunt de o mare frumusețe apreciate la expozițiile din țară și de peste hotare. Pânzele lui Verona Înveșnicesc imagini ale pitorescului herțan și bucovinean cum ar fi lucrările - Codrul Herța, Fata cu ulciorul, Iarna la Herța, Fete din Bucovina, etc. În orașul Botoșani se păstrază renumite lucrări ce dau strălucire și valoare baștinei pitorești și patriarhale. Verona Paul ( 1897-1966) fondator al „Societății artiștilor plastici” a urmat studii de specializare În arte picturale la
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
poartă cu ea un "cântec care nu mai poate fi sugrumat": "Aștept zorile. Aștept zorile roșii/ Să pornesc la drum,/ Să aprind altă flacără.") și o poezie descriptivă de factură tradiționalistă, cu nuanțe erotice ("În mână nu știu dacă strâng ulciorul/ Sau sânul toamnei tânăr și rotund.", Omar către ulcior). Versurile din ultima categorie le va publica în volum târziu, abia în 1957 (Cornul pădurarului). După 1948, sunt mai frecvente versurile inspirate de război (Pasărea de foc, Ții minte seara aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fi sugrumat": "Aștept zorile. Aștept zorile roșii/ Să pornesc la drum,/ Să aprind altă flacără.") și o poezie descriptivă de factură tradiționalistă, cu nuanțe erotice ("În mână nu știu dacă strâng ulciorul/ Sau sânul toamnei tânăr și rotund.", Omar către ulcior). Versurile din ultima categorie le va publica în volum târziu, abia în 1957 (Cornul pădurarului). După 1948, sunt mai frecvente versurile inspirate de război (Pasărea de foc, Ții minte seara aceea cu zăpezi, Pe o lespede a eroilor) sau cele
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
106 Tretinescu, Tiberiu, 61, 62, 64, 80, 81, 83, 89, 90, 95, 96 Trost, D., 43, 44, 50 Tulbure, Victor, 46, 48, 49 Tulbure. Victor Balada tovarășului căzut împărțind "Scânteia" în ilegalitate, 48 Istorie.30 decembrie 1947, 48 Omar către ulcior, 48 Vioara roșie, 48 Ț Țepeneag, Dumitru, 225 U Ulici, Laurențiu, 29, 30, 34, 197, 242, 304 Ulmeanu, Mihail, 68 Universul literar, 54 Untaru, Virgil, 61, 62, 66, 80, 81, 85, 86, 87 Urmanov, Adrian, 200 V Valea, Lucian, 34
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
împărat mare întrebând pre Dioghenis ce poftéște să-i dăruiască, i-au răspuns să-i dea ce nu-i poate lua, adecă să să dea într-o parte din lumina soarelui și să nu-i facă umbră, oprind radzele deasupra urciorului în carile ședea"22. Recunoaștem aici modelul lui Diogene cinicul, așa cum l-a conservat posteritatea, în primul rând din biografia pe care i-o face Diogene Laertios, în Despre viețile și doctrinele filosofilor: Pe când se încălzea la soare în Craneion
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această tehnică, această strategie de vânătoare a reptilei: "Iată cum îi așteaptă crocodilii pe aceia care scot apă din Nil: se acoperă cu un lemn care plutește și, spionând de acolo, înoată pe sub el. Iar oamenii vin aducându-și vasele, ulcioarele. Apoi, când oamenii scot apă, creaturile apar de sub lemnul plutitor, sar pe mal și îi apucă cu o mare putere și îi mănâncă. Atâta despre răutatea înnăscută și ticăloșia crocodililor"7. Chiar dacă ilustrul erudit de la finele Antichității sesiza doar ticăloșia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ce poți face azi → Ți-am spus să nu lași pe mâine ce poți face azi [+ Flex]/ I-am spus lui Ion să nu lase pe mâine ce poate face azi [+ Flex] c) Proverbe cu subiect "ocupat" (= "texteme", cf. Coșeriu): Urciorul nu merge de multe ori la apă → Ți-am spus că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex]/ I-am spus lui Ion că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex] Prin urmare, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ce poți face azi [+ Flex]/ I-am spus lui Ion să nu lase pe mâine ce poate face azi [+ Flex] c) Proverbe cu subiect "ocupat" (= "texteme", cf. Coșeriu): Urciorul nu merge de multe ori la apă → Ți-am spus că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex]/ I-am spus lui Ion că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex] Prin urmare, din punct de vedere sintactico-semantic, expresiile idiomatice verbale cu conținut "dual" sunt mult mai apropiate
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ce poate face azi [+ Flex] c) Proverbe cu subiect "ocupat" (= "texteme", cf. Coșeriu): Urciorul nu merge de multe ori la apă → Ți-am spus că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex]/ I-am spus lui Ion că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex] Prin urmare, din punct de vedere sintactico-semantic, expresiile idiomatice verbale cu conținut "dual" sunt mult mai apropiate de proverbe (tipul III) decât de restul "sintagmelor stereotipe" (tipul II), iar criteriul sintactic nu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]