2,779 matches
-
de familie ai satului Belcești, doar 7 plăteau bir la stat, ceilalți 34, reprezentând rufeturile, erau distribuiți altfel: 2 preoți, 25 scutelnici ai mănăstirii Galata și alți 10 scutelnici ai portarului Gavrilaș. După același document, o situație deosebită întâlnim în Ulmi, unde întreaga comunitate sătească, formată din 21 capi de familie, nu avea obligații fiscale față de stat, pentru că 13 erau scutelnici ai mănăstirii Frumoasa, 7 erau țigani ai aceleiași mănăstiri, iar mazilul din sat, asimilat în starea negustorilor, își plătea darea
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
iar mazilul din sat, asimilat în starea negustorilor, își plătea darea la Iași. În primul deceniu al secolului al XIX-lea, Condica liuzilor, din anul 1803, menționa doar 6 scutelnici la Belcești ai serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ai serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
cercetat este semnalată de catagrafia din 1832, care îi menționează, ca arendași ai unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi73. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări, așa cum erau Sava Carp din Găneși, Parfeni Ion din Târgu Frumos sau Ion Munteanu din Tupilați. Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil, meșteșugari
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil, meșteșugari sau, poate, lucrători de pământ. În perioada următoare țiganii din Ulmi nu mai sunt menționați în documente, iar numele lor, pur românești, nu ne sunt utile pentru a-i regăsi, pe ei sau pe urmașii lor, printre lăcuitorii satului. De altfel, tendința unor etnici străini de a-și lua nume românești
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au mai fost identificate exemplare sau grupuri rare de fag de Crimeea (Fagus taurica) și chiar fag caucazian (Fagus orientalis
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
comunei Cotnari. Suprafața sa, de 47 ha, ocupă o parte a interfuviului Dealului Dumbrava-Cotnari c0u altitudinea de 240 m. Este formată din specii de stejar brumăriu (Quercus peduncaliflora), alături de care întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius ovium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer Campestre) etc. Arborii, cu înălțimi de 10 m și tulpini 14 cm grosime, provin din lăstari și au vârste de peste 50 ani. Amintită într-un document din 1613, Dumbrava Roșie a fost plantată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
afacerist bogat, echilibrat emoțional, tânăr, gata oricând să-și ajute soția, rezistă la toate scandalurile din familia Fouan, având caracter puternic precum copacul, al cărui nume de familie face trimitere la o persoană originară dintr-un loc numit ”L’Orme” - ”ulm”, adică persoană provenită dintr-un ținut forestier, cultivat cu ulmi. Acest copac are calități terapeutice, este rezistent, de mari dimensiuni, crește rapid, chiar și în condiții vitrege. Jean Macquart are un prenume des întâlnit - ”Jean Ion”. Francezul ”Jacques” a căpătat
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
soția, rezistă la toate scandalurile din familia Fouan, având caracter puternic precum copacul, al cărui nume de familie face trimitere la o persoană originară dintr-un loc numit ”L’Orme” - ”ulm”, adică persoană provenită dintr-un ținut forestier, cultivat cu ulmi. Acest copac are calități terapeutice, este rezistent, de mari dimensiuni, crește rapid, chiar și în condiții vitrege. Jean Macquart are un prenume des întâlnit - ”Jean Ion”. Francezul ”Jacques” a căpătat valoare peiorativă și a devenit un termen comun prin care
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
ajutat la restaurarea unor biserici din Câmpia Dunării, lucrând cu pictori autorizați. Ei mi-au spus prima oară că, ce fac eu, e pictură naivă și m-au trimis la Casa creației populare.” Născut în anul 1932 în localitatea Poenari Ulmi, jud. Ilfov. Debut artistic - 1970 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Constantin Prut Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1982, pag. 318; Ioan Meițoiu - Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed. Sport
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț are loc în jurul datei de 15 octombrie; ultimul, în jur de 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de stejar și gorun cu arțar, frasin și ulm, în vârstă de 50-110 ani, specifică luncilor din Moldova. Au fost definite asociațiile: ConvallarioQuercetum roboris (stejăret de terasă și luncă veche) și Querco-Ulmetum (ulmeto-șleau de luncă). Sunt prezente specii precum: Aegopodium podagraria, Carex brevicollis, Convallaria majalis, Corydalis cava, Festuca gigantea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de îngheț: 167 zile; indicele de ariditate 29; indicele de umiditate 64; gradul de continentalism termic: 39. Vânturile cele mai frecvente suflă din direcția nord-sud și sud-nord. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec de stejar cu tei, ulm și alte specii de luncă, în vârstă de peste 80 de ani, specifică terasei râurilor, rară pe teritoriul Moldovei. Asociația dominantă este Querco-Ulmetum (șleau de luncă din regiunea deluroasă) iar specia caracteristică: stejarul de luncă Quercus robur - ecotip edafic, ce se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Torăcene sunt zilele sărbătorilor naționale românești: Sunt omagiați oamenii de seamă ai istoriei și culturii: voievozii, eroii patriei Horia, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Mihai Eminescu, Nicolaie Iorga, George Enescu ... Inspirat de peisajul natal, Pavel P. Filip scrie poemul "Amintirile ulmilor'' închinat satului care păstrează "focul darului de neam, de mamă, de tată, de cer senin și libertate". Dealtfel în articolele sale, în calitate de președinte al Filialei "Comunității Românilor din Jugoslavia" introduce cititorul bănățean în miezul evenimentelor culturale și sociale din Provincie
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ajutat la restaurarea unor biserici din Câmpia Dunării, lucrând cu pictori autorizați. Ei mi-au spus prima oară că, ce fac eu, e pictură naivă și m-au trimis la Casa creației populare.” Născut în anul 1932 în localitatea Poenari Ulmi, jud. Ilfov. Debut artistic - 1970 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Constantin Prut - Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1982, pag. 318; Ioan Meițoiu - Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed. Sport
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
epilog la Voica), Tudor Teodorescu-Braniște (Primăvara apele sunt mari), precum și piese de teatru, autori fiind Maria Banuș (Se apropie ziua, Îndrăgostiții), Lucia Demetrius (Vadul nou, Atenție, copii!), Mihail Davidoglu (Cetatea de foc, Orașul în flăcări, Horia), Horia Lovinescu (Lumina de la Ulmi), Aurel Baranga (Cântecul libertății, Mielul turbat), Ana Novac (La începutul vieții, Familia Kovacs), Al. Mirodan (Ziariștii), Paul Everac (Poarta, Explozie întârziată) ș.a. Alternanța „dezghețurilor” și „înghețurilor” e și mai vizibilă în compartimentul de critică și istorie literară. Concomitent sau la
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
aerului și solului e mai scăzută, intensitatea vântului și a luminii mai slabă, umiditatea aerului și a solului sunt mai ridicate față de poiană . Lista plantelor determinate arbori: Querqus robur (stejar), Carpinus betulus (carpen), Fagus silvatica, Tilia cordata tei , Ulmus foliacea (ulm ) arbuști: Crataegus monogyna (păducel),Cornus mas(corn),Ligustrum vulgare(lemn câinesc); Viburnum lantana (dârmoz) Plante ierboase:Familia Labiatae-Lamium purpureum (urzică),Lamium maculatum (urzică moartă); Familia Rosaceae : Agrimonia eupataria (turița mare); Familia Liliaceae :Asparagus tenuifolius (umbra iepurelui); Allium ursinum (leurda), Polygonatum
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Adaptări la polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante și nectarifere: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare, jales, etc . Adaptări la polenizare prin vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen, spice sau amenți : stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzică, specii din familia Poaceae Semințele și fructele au adaptări morfologice pentru a le ușura plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie), existența aripioarelor (tei, frasin, ulm, paltin) Lista animalelor determinate a. Animale nevertebrate: Gasteropoda - Helix pomatia,Arahnida - Aranea (paianjeni
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
floral, care produc cantități mari de polen, spice sau amenți : stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzică, specii din familia Poaceae Semințele și fructele au adaptări morfologice pentru a le ușura plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie), existența aripioarelor (tei, frasin, ulm, paltin) Lista animalelor determinate a. Animale nevertebrate: Gasteropoda - Helix pomatia,Arahnida - Aranea (paianjeni),Insecta: Orthoptera (lăcuste),Heteroptera (ploșnițe),Hymenoptera (albine, viespi, furnici); Coleoptera (Carabidae - Carabus cance llatus, Carabus convexus, Carabus excellens, Staphylinidae; Lucanidae :Lucanus cervu rădașca),Lepidoptere : fluturi de zi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
rectiliniu și să realizeze înălțimi de minim 2,5 m; în zonele în care insolația este puternică să se folosească specii cu coroană deasă, ș.a. De-a lungul șoselelor sunt indicate următoarele specii: stejarii, castanul porcesc, platanii, carpenul, nucul, scorușul, ulmii, teii, frasinii, paltinii ș.a. Coniferele se pretează mai puțin la această utilizare deoarece sempervirescența le imprimă deseori o sensibilitate la acțiunea noxelor. Arbuștii dispuși în grupuri sau sub formă de garduri vii au rol deosebit în peisajul străzii deoarece apără
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Talia plantelor lemnoase ornamentale se utilizează diferențiat, în raport cu scara ansamblului și proporția față de alte elemente ale compoziției (vezi tab. 4). Astfel, în amenajările vaste este necesară introducerea arborilor mari, care potențează dimensiunile spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru obținerea unor efecte cumulative. *Infuzie de mentă sau roiniță (2 linguri frunze uscate la 500 ml
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]