KorAP: Find »[drukola/base=ultrasonografie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 24 >

581 matches

Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412

în ADPKD (5, 12) (vezi subcapitolul 8.2.). Ultrasonografia a înlocuit urografia excretorie fiind mai sensibilă 1, eliminând expunerea la substanțe de contrast și radiații și permițând examinarea ficatului și pancreasului pentru a identifica chiști. Fiind rapidă, neinvazivă și ieftină, ultrasonografia a devenit tehnica de screening preferată pentru diagnosticul inițial de ADPKD. Din păcate, este dependentă în mare măsură de calitățile operatorului și nu pune diagnosticul la 2-10% din pacienții cu chiști (puțini și mici) (5, 17). Tomografia axială computerizată (CT

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
preferată pentru diagnosticul inițial de ADPKD. Din păcate, este dependentă în mare măsură de calitățile operatorului și nu pune diagnosticul la 2-10% din pacienții cu chiști (puțini și mici) (5, 17). Tomografia axială computerizată (CT) este puțin mai sensibilă decât ultrasonografia, dar implică expunerea pacienților la substanțe de radiocontrast și la radiații, este mai costisitoare și mai dificilă (în special la copii, necesitând anestezie pentru un studiu optim). Rezonanța magnetică (MRI) nu pare a fi superioară CT, dar este mai scumpă

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
la persoane sănătoase purtătoare de genă mutantă, chiar dacă vor avea manifestări (de ex., hipertensiune arterială) ce precedă vizualizarea imagistică de rutină a chiștilor renali. în aceste cazuri, se poate recurge la analizele de înlănțuire genică. 1. Puterea de rezoluție a ultrasonografiei este mai mare ca a urografiei, permițând evidențierea unor chiști de 0,5 cm. Analizele de înlănțuire permit studiul transmisiei genei mutante PKD1 situată pe brațul scurt al cromosomului 16 prin cercetarea distribuției unor markeri ADN polimorfici ce se află

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
bolnavilor cu ADKD, cu scopul de a le da un sfat genetic corect (în special preconcepțional) și a le asigura urmărirea adecvată a evoluției bolii (mai ales în familiile cu anevrisme intracraniene) (12). Ca metodă de screening familial se folosește ultrasonografia; cu toate că rezultatele depind de vârsta pacientului, nu există diagnostic fals negativ peste 30 de ani (11, 12). Dacă pacientul are sub 30 de ani și rezultatul ecografiei renale este negativ sau echivoc, se recurge la tomografie computerizată cu contrast (permite

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
O situație asemănătoare o produce depleția cronică de potasiu (din aldosteronismul primar sau acidoza tubulară renală distală). Chiștii sinusului renal (chiști peripelvici sau parapelvici) pot fi multipli și bilaterali, modificând pelvisul renal. Distincția față de ADKD este ușor de făcut prin ultrasonografie. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin chiști mici ce includ canalele colectoare medulare și dau pe urografie un aspect tipic de striații în perie, pe rinichi de mărime normală; în plus, absența manifestărilor sistemice și a caracterului familial permite diagnosticul

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
pielografie retrogradă, ecografie, computer tomografie și rezonanță magnetică nucleară (12, 13). Valoarea acestor tehnici, deci utilizarea lor practică sunt diferite; acest fapt implică o bună cunoaștere de către nefrologi și radiologi a indicațiilor și limitelor tehnicilor imagistice folosite în diagnosticul ADPKD. Ultrasonografia a înlocuit urografia excretorie ca tehnică imagistică de bază în diagnosticul ADPKD, fiind mai sensibilă ca urografia, evitând expunerea pacientului la substanțe de contrast și radiații și permițând examinarea concomitentă a ficatului și pancreasului (3, 8). Sensibilitatea ei este remarcabilă

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
de contrast și radiații și permițând examinarea concomitentă a ficatului și pancreasului (3, 8). Sensibilitatea ei este remarcabilă, deoarece la circa 85% din pacenții sub 30 de ani care au gena PKD1 pot fi detectați chiști renali prin ecografie (15). Ultrasonografia este astăzi tehnica de screening preferată de majoritatea nefrologilor, deoarece este rapidă, non-invazivă și ieftină (2). Ca dezavantaje, vom sublinia o sensibilitate inferioară CT sau RMN și faptul că rezultatul depinde de calitățile aparatului, de îndemânarea și cunoștințele operatorului. Tomografia

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
deoarece este rapidă, non-invazivă și ieftină (2). Ca dezavantaje, vom sublinia o sensibilitate inferioară CT sau RMN și faptul că rezultatul depinde de calitățile aparatului, de îndemânarea și cunoștințele operatorului. Tomografia computerizată (CT) cu contrast este ușor mai sensibilă decât ultrasonografia și oferă mai multe detalii ale structurilor abdominale, în special ficat și pancreas (6). Această metodă expune însă pacienții la substanțe de radiocontrast (nu poate fi folosită la pacienții cu insuficiență renală) și evident la radiații; la copiii mici este

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
6). Această metodă expune însă pacienții la substanțe de radiocontrast (nu poate fi folosită la pacienții cu insuficiență renală) și evident la radiații; la copiii mici este mai dificil de efectuat, necesitând anestezie pentru o examinare optimă. CTeste indicată când ultrasonografia nu a dat rezultate certe sau pentru diagnosticul complicațiilor renale ale ADPKD: hemoragii intrachistice sau perirenale, calculi, abcese perinefretice sau carcinoame (11, 16). Rezonanța magnetică nucleară poate detecta chiști cu dimensiuni foarte mici. Nu se știe dacă este superioară celorlalte

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
et al. (1992) (1) care au găsit o rată de numai 8% de diagnostice ecografice fals negative la descendenții între 10 și 19 ani ai bolnavilor cu ADPKD, confirmați prin testare genetică drept purtătorii mutației PKD1. Se poate afirma că ultrasonografia este o bună metodă de diagnostic. Toate tehnicile imagistice evidențiază, în circa 50% din cazuri, nefromegalie și distorsiuni pielocaliceale. Ecografic, se constată o creștere a ecogenității renale, slabă diferențiere cortico-medulară și macrochiști (>2 mm). Obișnuit, se consideră că prezența a

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
opțiunile reproductive. Totuși, depistarea precoce a bolii poate avea efecte adverse asupra pacientului și familiei: anxietate și depresie pentru că nu există un tratament specific al bolii, dificultăți în obținerea unui serviciu și a asigurării medicale. Metoda principală de screening este ultrasonografia care dă foarte bune rezultate atunci cînd este făcută de un sonografist renal competent. în familiile cu PKD1, 64% din persoanele afectate sub 10 ani, 92% între 10 și 19 ani și 100% peste 30 ani au fost diagnosticate prin

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
Bear et al. (1992), care au găsit o rată de numai 8% de diagnostice ecografice fals negative la descendenții între 10 și 19 ani ai bolnavilor cu ADPKD, confirmați prin testare genetică drept purtătorii mutației PKD1. Se poate afirma că ultrasonografia este o bună metodă de screening familial și deci de diagnostic presimptomatic. Problema esențială pe care o ridică această cercetare este dacă acei copii cu risc trebuie supuși unui diagnostic presimptomatic ecografic. Autorii consideră că trebuie aplicate aceleași principii ca

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
Gabow, 1991) că 34% din indivizii cu gena mutantă nu vor avea chiști detectabili în a doua decadă de viață, dar vor manifesta boala mai târziu; în a treia decadă de viață, procentul acestor persoane se reduce la 14%. Dacă ultrasonografia este echivocă, se va apela la CT scaner și/sau la analiza genetică. Cert este că screeningul familial și diagnosticul presimptomatic au devenit în prezent foarte eficace. Avantajele diagnosticului precoce sunt importante din perspectiva îngrijirii medicale (de ex., monitorizarea tensiunii

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572

RMN permite medicului același tip de informații ca CT, cu unele avantaje suplimentare în evaluarea fluxului sanguin, funcției cardiace și competenței valvulare. În plus, pot fi obținute imagini transverse, coronale, sagitale și oblice. Tennant și colaboratorii [1,4] au comparat ultrasonografia, CT cu contrast și RMN la 79 pacienți cu anevrism infrarenal și au găsit că RMN a fost metoda cea mai fidelă pentru aprecierea nivelului arterelor renale, dacă anevrismul se întinde dincolo de arterele renale și dacă are aspectul laminar tipic

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

Yamaguchi) - după studiul in vitro și in vivo, studiul in silico. Identificarea geometriei arteriale a fost obținută prin explorarea angiografică (DSA), computer tomografică sau prin angiografia cu rezonanță magnetică nucleară. Sunt în studiu sisteme tip ANGUS (angiografia în fuziune cu ultrasonografia intravasculară) care pot oferi suplimentar și informații asupra grosimii parietale. Procesarea unor imagini 3 D oferite de angio RMN face ca atributul de “reale” pentru aceste geometrii să-și dobândească în întregime consistența. Cunoscând avantajele computer-tomografiei și ale angiografiei RMN

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
mult mai larg accesibilă și realizează o hartă arterială valoroasă în cursul tehnicilor de angiografie intervențională. Dezvoltarea unor sisteme de analiză computerizată a fluxului sanguin atașate acestei metode imagistice ar fi extrem de utilă. Prin fuziunea de tip ANGUS (angiografie și ultrasonografie intravasculară) și amplificarea mediilor virtuale de lucru modalitatea de a “urmări” inițierea, progresia și complicarea plăcilor de aterom precum și de a alege tipului adecvat de tratament (intervențional, chirurgical) devin perspective ale realității imediate 6. “Imagistica computerizată” reprezintă tehnica cea mai

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
smoking and keep walking”. 1989 - Robert Ginsburg (Stanford, SUA) raportează dezobstrucții ale arterelor femurale la om utilizând tehnologia laser iar Herbert J. Geschwind prezintă primele rezultate la om ale utilizării laserului Nd-YAG10. - Paul G. Yock (fig.1.46) dezvoltă utilizarea ultrasonografiei intravasculare in vivo. 1990 - La 1 septembrie Juan Carlos Parodi (fig.1.47) realizează la Buenos Aires prima “excludere” a unui anevrism aortic abdominal prin grefon stent 40. 1994 - Jeff Isner (St. Elizabet’s Medical Center, Boston) (fig. 1.48) aplică

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
simptom al AOMI este un factor de risc independent al afectării cardiovasculare 44, fiind propus ca marker surogat (de predicție a riscului de afectare aterosclerotică, ameliorarea markerului corespunzând ameliorării procesului ateromatos) al acestei afecțiuni alături de EBCT, aprecierea reactivității arterei brahiale, ultrasonografia carotidiană și explorările RMN. S-a arătat faptul că riscul de apariție a afectării cardiovasculare crește odată cu scăderea valorilor IGB în așa măsură încât chiar la scăderi modeste (de la 1.0 la 0.8) ale indicelui creșterea riscului este importantă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
altul, ci de a răspunde sau nu la întrebarea legată de necesitatea unui examen arteriografic preoperator) supralicitând conceptul de “chirurgie fără arteriografie”. Mai mult, se naște un nou “standard de aur” prin expansiunea care a înregistrat-o în ultima perioadă ultrasonografia intravasculară. Pentru stadiile precoce ale aterosclerozei evaluarea "stării de sănătate a arterelor" se poate efectua prin determinarea GIM (grosimii inimă-medie la nivelul arterelor carotide), DFM (dilatarea flux-mediată la nivelul arterelor brahiale) sau prin angio RM fiecare dintre aceste metode prezentând

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
instrumentele primare sau pentru o indicație specifică). Vom prezenta critic (avantaje vs dezavantaje) diversele metode de diagnostic utilizate în arteriopatiile obliterante ale membrelor inferioare (tabel 5.1). Diagnosticul factorilor de risc Explorări bioumorale; Evaluarea tabagismului cronic. Diagnostic funcțional Oscilometria; Pletismografia; Ultrasonografia; Proba pe covor rulant; Stresst’er; Monitorizare ambulatorie PADHOC; Evaluare scintigrafică; Termometria cutanată și termografia; Fonoangiograma. Diagnostic imagistic Angiografia; Radiografia simplă; Ecografie Duplex; Ultrasonografie intravasculară; Tomodensitometria; Angiografia RMN. Diagnosticul morfologic Angioscopia; Biopsia musculo-cutanată. Evaluarea microcirculației Videomicroscopia capilară; Măsurarea PpO2 transcutanat

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
tabel 5.1). Diagnosticul factorilor de risc Explorări bioumorale; Evaluarea tabagismului cronic. Diagnostic funcțional Oscilometria; Pletismografia; Ultrasonografia; Proba pe covor rulant; Stresst’er; Monitorizare ambulatorie PADHOC; Evaluare scintigrafică; Termometria cutanată și termografia; Fonoangiograma. Diagnostic imagistic Angiografia; Radiografia simplă; Ecografie Duplex; Ultrasonografie intravasculară; Tomodensitometria; Angiografia RMN. Diagnosticul morfologic Angioscopia; Biopsia musculo-cutanată. Evaluarea microcirculației Videomicroscopia capilară; Măsurarea PpO2 transcutanat; Măsurători de flux laser-Doppler; Test cu fluoresceină. Cunoașterea precisă a avantajelor și limitelor fiecărei tehnici este absolut necesară pentru buna abordare a fiecărui caz

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de acces la imagine, a vitezei de transmitere la distanță, raportului fidelitate-spațiu solicitat. Metodă de referință în diagnosticul leziunilor aortei și a ramurilor sale colaterale (“etalonul de aur”), rolul decisiv al arteriografiei este contestat de examenele ultrasonografice, mai ales de către ultrasonografia Duplex. Din punct de vedere al costului arteriografia ocupă un loc intermediar între explorările arterelor membrelor inferioare (tabel 5.8). Evaluare Raport cost Ecografie 1 TDM 3 Arteriografie* cale i.v. 3.5 cale arterială (Dos Santos) 4-6 cale arterială

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
fizice alternative (RMN, US, PET) achiziția imaginii cu ajutorul razelor X nu și-a spus încă ultimul cuvânt (vezi dezvoltarea angiografiei prin substracție digitalăDSA, a angiografiei rotaționale 3-D, a tentativelor de obținere a fuziunii datelor obținute angiografic cu cele oferite de ultrasonografia intravasculară USIV etc). Rolul esențial pe care angiografia îl deține în efectuarea diferitelor intervenții endovasculare (angioplastie, aterectomie, tromboliză în situ etc.) este un alt reper care îi promovează perenitatea. DE CE SA MASURAM ATEROSCLEROZA? Dacă inițial preocuparea pentru cuantificarea angiografiilor avea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sedii. 6. Extinderea transversală a aterosclerozei. “Umbrograma” (shadowgrame) realizată de angiografie nu oferă nici o informație despre extinderea aterosclerozei în peretele vascular generând astfel discrepanțe între aspectul lumenului opacifiat și gradul real al aterosclerozei 91. Tentativele de fuzionare a agiografiei cu ultrasonografia intravasculară tind să corecteze această limită 88. 7. Consum de timp. 8. Cost crescut. Așa-numitele “core laborato res” măsoară “luminograme” pentru 100-400$ per pacient raportând DLM în miimi de milimetru și creând un nou jargon medical Câteva soluții pentru

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
este este plasat proximal (2-4 cm) pe arteră în locul unde apare aspectul normal, se măsoară o nouă velocitate, apoi se face raportul între vârfurile determinate. Se poate determina un indice de rezistență (indicele Pourcelot) ce caracterizează alura undei arteriale la ultrasonografia Doppler: IR # (S-D)/S unde S amplitudinea vârfului sistolic; D -amplitudinea telediastolică. Indicele de rezistență este legat de rezistența vasculară dar și de complianța vasculară 11. Rezistența la flux este 60% în arteriole, 15% în capilare, 15% în vene

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]