1,469 matches
-
Rodoald le-a primit pe cele două femei foarte politicos, dar parșiva de Wuldetrada și-a lăsat grabnic verișoara singură cu regele și s-a întors sub un pretext oarecare în odaia unde deja aștepta un Eribert bănuitor. Prefăcându-se uluită, i-a spus fără ocoliș: - Dragă vere, eu nu știu ce să mai cred: regele ar da orice ca să rămână singur cu nevestica ta. Spre a-și face și mai credibilă minciuna, l-a dus la o fereastră de unde se vedea cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
informațiile lor, personalul de la Amabank vorbea germana. Se pare că nu toți, spuse Darcey verificând din nou instrucțiunile și notându-le în carnet. Oricum, acum e în regulă. Danke und auf Wiedersehen. Îi înmână notițele lui Mike, care o privea uluit. —Vorbești foarte bine! exclamă el. Ea clătină din cap. Nu chiar. Ție poate îți sună bine, dar accentul meu nici nu se compară cu acela al unui vorbitor nativ. —Cu toate astea, ești o comoară, zâmbi el. Bună la mate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Și nici nu existase vreun motiv care s-o ademenească înapoi. Prietenii ei americani care vizitau Irlanda din când în când se întorceau cu povești despre baruri de care nici nu auzise vreodată sau locuri unde nu fusese niciodată; era uluită și se întreba dacă nu făcuse o greșeală venind în America. Însă afacerea cu Ennco și nunta aveau să demonstreze contrariul. Unii s-ar fi putut întreba de ce nu se măritase până acum. Ea îi spusese că avea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
dormitorul în dimineața aceea, stătea ghemuită pe un fotoliu din colțul încăperii, cu ochii înroșiți și cu obrajii brăzdați de urmele lacrimilor. Cum dădu cu ochii de Darcey, izbucni din nou într-un plâns convulsiv. Cele trei fete se priviră uluite. Nici una nu o mai văzuse pe mama lor plângând în halul ăsta. Uitându-se la un film, i se mai întâmpla să lăcrimeze la o scenă cu adevărat sfâșietoare. Plânsese și la înmormântarea socrului ei, moș McGonigle. Dar acestea erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ăsta. Nu e mare lucru. Neil dădu din cap și se aplecă să ridice o hârtie care alunecase pe jumătate sub biroul ei. Întinzându-i-o, aruncă o privire peste aceasta, apoi se opri și o studie mai cu luare-aminte, uluit. Darcey i-o smulse din mână. Zău, îi spuse, doar pentru că te-ai trezit bine-mersi director aici nu înseamnă că poți să te apuci să-mi citești documentele personale. — Nu asta era intenția, spuse el. Doar că... e o invitație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Credeam că ai plecat la Paris, se miră ea. —De data asta nu. Nu ți-a spus Neil? N-am întrebat, recunoscu ea. A plecat singur? — Nu, spuse Ricky. Jessica s-a dus cu el. —Jessica? Jessica Hammond? Îl privi uluită. Dar nu e aici decât de-o amărâtă de săptămână. Ce caută ea la Paris? —O, Jessica are planuri mărețe, spuse Ricky ironic. Și de ce n-ar avea? E deșteaptă și arătoasă și știe exact ce vrea. La drept vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Nasol. — Am fost concediată, suspină Darcey. Nu e de mirare. Iar lui Neil i-au spus că dacă voia să rămână în afaceri, trebuia ori să mă lase, or să mă ducă la psihiatru. Și te-a părăsit? exclamă Anna uluită. — S-a străduit din răsputeri să mă ajute, zise Darcey cu tristețe. Din răsputeri. Dar ajunsesem într-un punct în care pur și simplu nu mai puteam fi ajutată. Nu voiam să vorbesc cu nimeni, dimpotrivă; în lumea mea, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
aruncase dezastrul cu tehnologia de la Jugomax? Făcuseră datorii peste datorii pentru casa cea mare, cumpărată din bani ipotetici care nu se materializaseră niciodată. În acele zile groaznice, stăteau în restaurantul lor preferat, împărtășindu-și șocul cu mulți alți oameni la fel de uluiți ca și ei de ceea ce li se întâmplase. Dar Nieve găsise soluția de una singură, punând mâna pe o slujbă în afara acestei industrii informatice și întorcând astfel situația în favoarea lor. În tot acest răstimp, reușise să rămână optimistă și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pe ceafă. Deschise ochii și-și dădu seama că Neil o privea drept în ochi. Și își dădu seama că și el își aducea aminte. Așteptă să îl audă spunând răspunsul corect. —Sos, spuse el. Darcey se uită la el uluită. — Îmi pare rău, zise Anna în dezamăgirea generală de la Masa 6. Răspunsul corect e cratiță. Neil dădu din umeri. —Darcey. Dacă răspunzi, victoria e a celor de la Masa 9: ce înseamnă hipocaust? Privirile ei se întoarseră spre Neil. Nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
încă foarte convinsă. Absolut deloc, zise Darcey. Totuși, spuse ea ca să fie sigură că schimbă subiectul, ceea ce mă deranjează e prostia pe care am făcut-o acceptând invitația la nunta lui Nieve Stapleton. —Cee? Amândouă se uitară la ea complet uluite. Darcey era și ea uluită de sine însăși. Nu avusese intenția să dea curs invitației. Hârtia zăcuse în sertarul biroului până când, într-o zi, o scosese și se uitase la ea și își dăduse seama că trebuia să răspundă până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Nieve se uită la ceas. —Cam târziu pentru prânz, observă ea. — Am lucrat până acum, zise femeia. Aveam de terminat câte ceva. Nu poți să sari orele de masă, spuse Niev severă. Ești gravidă. Trebuie să mănânci ca lumea. Paola părea uluită. —Ca să nu-mi zici după aia că bebelușul tău are probleme pentru că n-ai avut timp să mănânci, o lămuri Nieve. Pune mâna și organizează-te mai bine. N-are de-a face cu asta, spuse Paola. Depinde de tranzacții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
umeri. —Nu vreau să vii, zise el. Nu cred că există vreun motiv bun pentru care să vii. —Nieve, în schimb, crede. — A invitat o mulțime de prieteni și nu a vrut să te excludă. Darcey își luă un aer uluit. —Cam neobișnuit din partea ei, nu crezi? — Haide, Darcey, doar ai depășit faza aia, nu-i așa? zise Aidan privind-o rugător. —Ce ușor ți-ar fi să fie așa! replică Darcey cu însuflețire. —Ai venit ca să creezi probleme? o întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
obicei nu se comportă ca niște fraieri. Am crezut că mă iubești și m-am înșelat și m-am lăsat orbită de asta. Nu te-ai înșelat, spuse Aidan. Inima ei parcă i se opri în piept și îl privi uluită. — Nu i-am spus niciodată asta lui Nieve, dar de iubit, te-am iubit, continuă el. Nu destul, Darcey, până la urmă. Dar te-am iubit. Ne-am simțit bine împreună. Am ținut la tine, dar eram foarte tineri. Nu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
foarte diferite. Pur și simplu nu înțelegeam cum puteai să fugi cu ea după ce îți doriseși să-ți petreci tot restul zilelor alături de mine. —Sunteți diferite, dar, într-un fel, sunteți și foarte asemănătoare, zise Aidan, iar Darcey îl privi uluită. Uite ce e, amândouă sunteți inteligente, istețe și... două femei interesante care știu ce vor. Îmi place asta la o femeie. Serios. Am nevoie de cineva care să mă pună la punct puțin. Mă știi, sunt cam leneș. Tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
era că petrecuse atâta timp discutând cu Aidan. În ciuda faptului că toată lumea era șocată de situația de la Ennco și de pierderea banilor, Aidan era mult mai preocupat de dispariția logodnicei sale decât de aceea a averii ei. Darcey era chiar uluită să vadă că reușea să suporte pierderea unei cantități uriașe de bănet și să afișeze atâta seninătate. Deși știuse întotdeauna că banii nu îl interesau, una era să zici că nu îți pasă și alta era să îți alunece o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mă cuprinde și mânia. Nu vreau să desfigurez pe nimeni, dar mi-e cunoscut sentimentul. —Neil! —Bizar, nu? Dar... dar ai fost cât pe-aci să te logodești cu altcineva. Ești împreună cu Anna. Ai uitat de Marmite. Neil o privi uluit. —Ce? —La concurs, zise ea. Cuvântul francez pentru „cratiță“. Ai uitat. —Ba nu, n-am uitat, zise el. —Ai pierdut concursul din cauza lui. Mă gândeam că având în vedere ce... ce a însemnat pentru noi, o să-ți aduci aminte. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
spun că reciproca nu era adevărată, dar m-am abținut. — Îți place mirosul pădurii toamna ? spuse el scoțând din buzunar o frunză și oferindu-mi-o. Îți place cum foșnesc frun- zele uscate sub talpă, nu-i așa ? Îl priveam uluită. De unde să fi știut Teo Haiduc cât de mult Îmi plăcea mie sunetul frunzelor uscate când calci pe ele ? Eram absolut sigură că nu discutasem niciodată asta cu nimeni. Și mai ales, cum naiba aflase că eram aici ? Era ceva
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nu? — Am, dar... — Ești concediat Începând de azi. Poți să păstrezi hainele. — Și, din bunătatea stăpânului, Îți mai dăm și asta, adăugă negustorul, Întinzându-i sarea și legătura de haine. Nu e nevoie să-l saluți, așa că, poți pleca imediat. Uluit, Hiyoshi simți că fierbea. Furia din ochii lui părea să se Îndrepte spre Ofuku. Făcând un pas Înapoi, Ofuku luă sarea și bocceaua din mâinile vânzătorului, le puse pe podea și se Îndepărtă grăbit. După expresia din ochii săi, Hiyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
splendid, cu zăbală sclipitoare. În șaua bogată, cu intarsii de sidef, stătea Nobunaga, ținând frâul Împletit din curelușe purpurii și albe. Sporovăia vesel cu vasalii săi. — Ce-i asta? fură cuvintele care se desprinseră Încet de pe buzele lui Dosan. Părea uluit. Înfățișarea lui Nobunaga se orbea. Auzise că seniorul din Oda purta haine ciudate, dar ceea ce vedea acum Întrecea de departe tot ce auzise. Nobunaga se legăna În șaua calului pur-sânge, având părul legat În creștet Într-o coadă de general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
direcția focului de muschete, ca o săgeată trasă din arc. — Eu sunt! Hideyoshi! Nu mă recunoașteți? În timp ce se apropia de castel, scoase de la cingătoare bastonul auriu de comandă și Îl agită spre soldații din castel. — Sunt eu, Hideyoshi! Nu trageți! Uluiți, doi oameni săriră din armureria de lângă poarta principală, deschizând batantele. — Senior Hideyoshi? Acea Întorsătură a evenimentelor părea complet neașteptată și Îl salutară, cu oarecare jenă. Hideyoshi Îi recunoscu pe amândoi. Descălecase deja și mergea spre ei. — Seniorul Inuchiyo nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Nobuo afișând toată demnitatea de care era În stare, Își părăsi taburetul și, complet singur, porni În grabă spre dânsul. — A, Senior Nobuo! dădu el din ambele mâini, ca și cum ar fi fost o Întâlnire neașteptată și complet Întâmplătoare. Nobuo rămase uluit, În timp ce vasalii din jurul lui, care arătau atât de impunători cu lăncile și armurile lor, se uitau cu gura căscată de uimire. Dar acesta nu fu singurul lor șoc. Hideyoshi Îngenunche la picioarele lui Nobuo, prosternându-se la pământ, astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
plecat, Michelangelo a început să deseneze schela și câteva scăunele, împreună cu toate ustensilele și cu câți‑ va ucenici care lucrau. Întorcându‑se și văzând desenul lui Michelangelo, Do‑ menico a spus: acesta știe mai mult decât mine - și a rămas uluit de noua manieră și de noul fel în a înfățișa lucrurile, calități cu care cerul îl înzestrase pe un tânăr de o vârstă atât de fragedă, deși te‑ai fi așteptat ca asemenea însu‑ șiri să le întâlnești mai degrabă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
decât titlul. De la Válgoma și cu mine am scris, prin opoziție, Istoria universală a demnității, care este memorialul unui triumf costisitor al inteligenței. Sper ca altcineva să se apuce de o cronică a prostiei, care să ne lase pe toți uluiți și spăsiți, ca unii care descoperă că au fost escroci și victime ale escrocheriei În același timp. În discursul său Despre prostie, Robert Musil a semnalat deja aparența ei Înșelătoare: „Dacă prostia nu ar avea nimic În comun cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
a făcut un anume negustor imbecil (sic) care, vrând să păstreze făina ca să o vândă din nou mai bine, a fost obligat să o taie cu securea după trei săptămâni!" Și morarul cel cumsecade râse din toată inima. Prietenul nostru, uluit, se întrebă dacă îndemânaticul practician care își lăuda așa de tare excelenta afacere era într-adevăr conștient de hoția sa și de prejudiciul condamnabil pe care îl aducea astfel alimentației publice. Descoperirea îi fu împărtășită președintelui comisiei de igienă; acesta
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aspectul său robust, îi păru un emul demn de ea. Îl atrage într-un boschet consacrat misterelor blondei zeițe; dar vai! avântul arzător manifestat în ceremoniile cultului este de așa natură, încât nefericitul sacrificator cade fulgerat la picioarele altarului. Preoteasa uluită caută să-l readucă pe nefericitul centaur la viață; zadarnice eforturi! Căzuse pentru totdeauna, victimă a unei duble și insațiabile pasiuni. Ca istoric fidel, să adăugăm că preoteasa dezolată fugi în oraș cât de repede îi permitea calul pentru a
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]