13,247 matches
-
simplu n-am nevoie de el, partiturile sunt toate la loc bun, în cap, le citesc liniștit de-acolo. Patru coruri bărbătești dirijez în Germania, iar muzicanții mei n-au voie să tragă cu ochiul în partitură. Nici actorii nu umblă-n scenă cu textul după ei, ar fi comic un Hamlet care să silabisească sub nasul publicului dintr-un volum de Shakespeare“. Studentul timișorean Werner Salm își împărțea timpul între orele de studiu muzical și... scenă, între facultate și localurile
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
netrebnic“ (I Corinteni 9, 27). Și învață: „Vă îndemn, deci, fraților, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfățișați trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca pe închinarea voastră cea duhovnicească“ (Romani 12, 1); și: „Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospețe și în beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă. Ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija de trup să nu o faceți spre pofte
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
aici la pițipoancele sinecuriste, sau la șefa Cultului Eroilor, ci la câteva marionete de cârpă incinerate pe Splai. Acum, Vlădescu, ce să zică și el? Obișnuit doar cu cifre mari, câteva mii i se par puțin. Cât despre marionete, nu umblați cu foc în incinta guvernului, că se supără păpușarul de la Cotroceni. Gândul mai notează și elucubrațiile lui Videanu despre măsurile de reformă: reduc 715 posturi, țin 568 etc. Primii care pleacă vor fi cei neperformanți, promite Adriean. Zi să se
Ziare, la zi. Menaj în trei cu Licuricii Mari () [Corola-journal/Journalistic/28086_a_29411]
-
a doua că poetul le-a "adunat și întocmit". Niciodată nu se va mai ști cum arătau aceste balade în originalitatea lor virginala (variantele din monografia lui Adrian Fochi pentru Miorița sînt pedestre și fără fior). Pentru totdeauna ele vor umblă în lume sub vestmîntul trimis de condeiul lui Alecsandri și îndrăznesc a crede că acesta este actul liric fundamental al poetului, mult mai important decît, poate, întreaga să opera în versuri, azi sunînd a lînced (cu exceptia posibilă a pastelurilor). De
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
fie subiect de neincredere în presa cotidiană, chiar și după ce directorii FMI au acordat României prima tranșă din mult așteptatul împrumut. Cam aceleași ziare care acuzau Occidentul că oferă țării noastre numai strîngeri de mînă și învinuiau sus-pomenitul Fond că umblă să ne pună bețe în roate ajung acum la concluzia neguroasa că la FMI s-a luat o decizie politică. Cu alte cuvinte, s-a dat ajutor puterii care scîrțîie, nu unei țări în care s-au făcut ceva pași
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
noștri", oameni cu experiență, să facem față, stiti, inamicului, - nu-i frumos ce spun, - dar inamicu-i inamic, si trebă să-i facem față, prin orice. Și zicînd acestea, arată un barbat nu prea înalt, cărunt, cîrlionțat, foarte vioi și care umblă printre oameni de colo pînă colo și aia se veseleau. Preotelul îi spusese reporterului că pe acela îl chema Ghiță Amăriei și că era șofer și venea tocmai din Ialomița, si ialomițenii ăștia sînt altfel decît ardelenii; cu ei nu
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
de doi ani perfecționare în alte orașe, unde să-și practice meseria. Părinții s-au grăbit să se folosească de acest prilej, expediindu-l pe Natl mult departe de Persida. Disperat, tînărul decade, apucîndu-se de băut și de jucat cărți, umblînd năuc și buhăit. Mara nu e mai puțin aprigă, socotind, cu indignare,ca gîndurile maritale ale Persidei cu un "păgîn" sînt jignitoare. Preferă că fiica ei să revină la mănăstire, (deși primejdia renegării credinței vine și de acolo) decît s-
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
română. Reproduc în buna limba română: - Bună să-ți fie inima, omule, care iubești săracii și îi iei mata în seamă și nu-i batjocorești și le arăți că și ei sînt oameni... Dumnezeu să te ajute pe unde oi umblă și să-ți de sanatate matale și bogăție, uite-așa! Și spunînd astfel, se închină repede de trei ori, mărunt, aplecîndu-se cuvioasa către pămînt.
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
cu propriile capete. În afara umplerii burții și a contemplării tâmpe a televizoarelor, nu stiu să-i preocupe altceva. Chiar când se deplasează agale spre masă de sub pom, la nelipsitele partide de table, o fac cu atâta lentoare, prelingându-se, nu umblând, încât par umbrele lor, si nu ei înșiși. Ajunși la destinație, devin una cu piesele de joc, absenți, indiferenți la orice se întâmplă doi pasi mai încolo. Doar câte-o sudalma groasă (imediat preluată de cardul de copii ce-i
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
memoria și cu agresiunea cotidianului, precum și o anumita naivitate de a trăi reactiv, în imediat, fără vocația viitorului și fără tentațiile romantice ale eternității. Firile inocențe care își vor fi mai păstrat iluzia că Arta este un concept transcendent, care umblă pe deasupra vremurilor schimbîndu-și din cînd în cînd doar vesmintele, va avea șocuri greu de amortizat la Veneția. Artă este aici un concept dinamic, ce-și dobîndește nu doar vesmîntul, ci chiar conținutul prin contactul direct cu reprezentarea și este perfect
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
de țăran, e, de fapt, de toți considerat un maniac religios, vestind tuturor că Dumnezeu i s-a arătat pentru a împărtăși, inclusiv vlădicilor în ale preoției, că trebuie să se reconcilieze cu Dumnezeu, devenind buni cu aproapele și toleranți. Umblă desculț, cu capul descoperit, senin sufletește, propovăduind pocăința. În copilărie fusese la școli, avusese și o bursă pentru studii. Dar el purta cu sine necontenit o cărticica de rugăciune din care tot citea. În armată s-a comportat la fel
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
artă literară rafinată - cartea din 1959 e o bijuterie ale cărei carate rezista oricărei revizuiri.) Interviul e luat de Ecaterina Tarălungă. Între altele, ea îl întreabă, referitor la Cronică de familie, ce ar modifică și unde, dacă ar fi să "umble la text" acum. Petru Dumitriu răspunde că ar drege poate ceea ce "pute a regim comunist". Pentru cine nu știe că Ecaterina Tarălungă a optat să-și cîștige existența că cenzor în anii cei mai urîți ai ceaușismului și că "umblă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
umble la text" acum. Petru Dumitriu răspunde că ar drege poate ceea ce "pute a regim comunist". Pentru cine nu știe că Ecaterina Tarălungă a optat să-și cîștige existența că cenzor în anii cei mai urîți ai ceaușismului și că "umblă la textele" scriitorilor adulmecînd tot ce nu mirosea pe gustul activiștilor de partid - interviul nu are nici un iz. Pentru cei care știu acest amănunt - da. *Duhnitoare de-a dreptul "a regim comunist" e o tabletă semnată în pagina 14 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
care Nistorescu îl atacă frecvent în Evenimentul zilei, că ar face parte din categoria miliardarilor negri. * Înainte de a ne pronunța cum stau lucrurile sîntem siliți să recunoaștem că presa cotidiană de la noi nu se omoară căutînd adevăruri, ci, mai adesea, umblînd după probe acuzatoare împotriva ziariștilor care acuza. Iar atunci cînd presa da greș, apar procese cărora le cad victime ziariștii mărunți care nimeresc între schimburile de focuri dintre adevărații adversari. * Fiindcă, dacă tot sîntem la subiectul hoției, în această categorie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
în ființă să existențiala, si anume distanțarea, riscul, reificarea, hazardul: "pe scurtătură acestei zile/ pe străzile ce duc în altă parte/ sînt oare același om care pînă mai ieri rîdea/ și punea ușile la respect/ agătîndu-le umbră lor șovăitoare?/ cîndva umblam/ prin toate casele unei străzi/ vorbeam cu oamenii de prin odăi necunoscute/ pe degete cu praful atîtor ferestre de pod/ de unde priveam în golul orașului/ acum/ grabă de a intra în decor/ mă anima fără să vreau/ pe masa printre
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
Stilul sare în ochi înaintea poveștii. În proza noastră, stiliști șunt foarte puțini și pot fi numărați pe degetele celor două mîini. Iolanda Malamen face parte dintre ei. Stilul presupune să ai o frînghie (adică, o știință) pe care să umbli fără să cazi. Trebuie să-ți folosești astfel instrumentele scrisului încît textul să sară peste semnificații și să rămînă, ca un imponderabil, în spațiu. La Iolanda Malamen, melancolia, nu povestea, străbate textul ei. Timpul și-a pus ghiara peste text
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
în fel de fel de ocaziuni începînd cu aceea de cînd avurăm și noi parleament și parleamentari, nici unul nu se găsi a zice, de-o pildă, că azi, pe străzi, în preajma alegerilor și în toiul îndoielilor de tot fielul cetățenii umblă că neste rătăciți și posomoriți de vin... Ce ocaziune mai nimerita decît sumitul americănesc unde se buluciră atîția și atîția voievozi și dragomani, ori căpetenii, ce-or fi dînșii la ei acasă; ce nimereala mai bună ar fi găsit un
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
de mâine/ actor retras că melcul în pantofi.// Iată cum din teroare pianul spală rufe/ și sar din pieptul nostru cameleoni de preț,/ iată cum scoate limba ceasul zvârlit în tufe/ că vipera aprinsă de fiere și dispreț, // iată cum umblă foamea prin cântec că o mamă / cum calcă pacea beata pe morții din transei,/ o mană scoate-n ceruri un înger de reclamă/ o altă zvârle molimi pe turmele de miei." (Actorul) Poezia lui Mircea Dinescu este plină de imagini
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
lirismului. Fiecare poem este compus din secvențe fără prea mare legătură între ele. Aceste secvențe le putem... amestecă, asemenea unor cărți de joc, și putem compune din ele alte poeme, după cum vrea hazardul. Iată un posibil poem creat astfel: "Nenorocirea umblă-n cămașă mea portocalie prin cartier/ și prietenii o salută distrați. Tu sugrumi trandafiri cu batistă/ și sufli-n dragostea mea ca-ntr-o lampă învechita.// Capră mănâncă trandafirii grădinilor municipale/ ronțăie tramvaiele că pe morcovii cruzi./ Eu locuiesc într-
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
al pădurii, apoi mișcarea trufașa a colinelor deasupra pădurii care uneori îmi dă sentimentul intimității cu Dumnezeu". Sau această caligrafie a descinderii cochet-prozaice în poezia rurală: "Marea, lacul reprezintă izvoarele prospețimii și în picioarele mele există o viguroasa chemare pentru umblat. Voi duce această scrisoare în sat care, din clipă în clipa, va fi aureolat în întregime de asfințit". Sau acest extaz marin, senzual totuși și cu o tentă de calinerie: "Astăzi marea se ofilește la soare că o petala de
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
gândul, iarăși și iarăți la producțiile suprarealiștilor: "erau cărători de tablouri: pașii lor verzi erau moi, coloana vertebrală flexibilă ca o floare a soarelui, epiderma le era dezmierdătoare, învățată cu nașteri, duceau la subsuori păsări și în sâni fluturi și umblau în trăsuri împarfumate, în corăbii cu piei de vulpi argintii." (p. 17) Evident nu putem vorbi efectiv de o influență a suprarealiștilor pentru care provocarea șocului psihologic era miza principală, dar îl regăsim adesea pe poet în ipostaze extravagante, exersând
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
o fereastră putredă pătrunde înăuntru/ Tot ce e putred afară" (Pastel I). În acest plan al oscilației între viață și "dispariție", nescutit de o putrefacție umidă, prelungită, poeta se simte fantomatică, atrasă însă în continuare de telurismul său predestinat, sălbatic: "umblam prin cerul gol la fel ca pe pămînt/ nu mai știam de nimeni uitasem cine sînt/ Care este natura acestui Eros ținut în cumpănă de tentația anihilării ființei? E una marcată de descompunere, tinzînd a trece în anorganic. Aidoma unei
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
știu dacă rîde sau de plînge-n locul meu" (Păpușarul). Superlativul acestei iubiri reduse la nucleul său voluptuos-macabru îl reprezintă ficțiunea unui "zmeu", opus banalului "băiat curajos": "Mă rog de tine, băiat curajos,/ Încercat pe zidul morții, în bîlciul copilăriei,/ Nu umbla să mă smulgi de la zmeul cu șapte capete/ Ca să cîștigi o parte-a-mpărăției. O, toate fetele acelea din poveste,/ Care de teamă v-au urmat mereu,/ Cînd e atît de simplu și de omenește/ Să-ncerci o dată să iubești
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
o Iluminare, mai puțin blagiană: "Fără tine/ Viața mea ar fi fost/ Ca poezia română/ Fără Eminescu" (p.89). Delicat spus, volumul este inegal. Pe lîngă poeziile scurte care se subordonează unei formule a conciziei, a "tăcerii", în care cuvintele umblă fără podoabe, "în pielea goală", întîlnim și poezii mai lungi cu o morală explicită, chiar scrise cu ritm și rimă, apropiate de exercițiul facil al versificației, cum este această Cît încă e timp, închinată copiilor săi, temă predilectă a autorului
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
nu este deloc inhibată de riscul capturării însemnărilor de către Securitate. Autorul evocărilor, reflecțiilor și paginilor de jurnal propriu-zis scrie absolut liber, ca și cum autoritățile comuniste nu ar exista: " Anumiți comuniști din conducere s-au depărtat de realitate, nu mai fac mișcare, umblă numai cu autoșmobilulț sau avionșulț și s-au îngrășat neverosimil. Au o grăsime specială, parcă ar fi umflați cu țeava. Seamănă cu egumenii. Egumenii ortodocși ca și egumenii birocrați au o grăsime puhavă, albă-feminină, extrasă din mâncări fine și arhiabundente
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]