2,033 matches
-
când un băiat a încercat să facă acest lucru pe la vreo treisprezece ani. Cum a simțit mâinile acestuia pe pulpele sale, a și sărit în sus ca arsă și a părăsit sala, de l-a lăsat pe băiat cu buza umflată. Nici nu-i putea reproșa că i-a plătit biletul de un leu cincizeci, pentru că ea a refuzat să mai vadă filmul. S-a dus glonț acasă să-i povestească Eleonorei, plângând, ce a pățit la film. Pe aceasta a
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
să se arunce ca turbații peste Nor Alb și voinicii săi, de data asta mult mai numeroși și mai bine înarmați. Nor Alb începu să tragă cu jeturi de raze fierbinți, sfârtecând pulpanele lui Nor Vânăt, lovindu-l în fălcile umflate, spintecându-i burta din care începură să curgă șiroaie de apă. Sufla Nor Vânăt disperat, spulberând în mii de fâșii cămeșoiul lui Nor Alb, dar fulgerele acestuia îl transformară într-o fleandură zdrențuită care plutea în derivă prin cer, precum
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea, de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile, de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
prin pereți ziduri mobile acoperind drumul din spate... dimineața aducea alt soare decât cel uitat pe faleză gândurile vechi luau formă de înaripate castelul meu invadat de alge și umflat de briză era călcat în picioare de copii cu mingi umflate unii erau legați de zmee aproape adevărate sursa foto: internet Referință Bibliografică: Castelul / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul IV, 18 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cristian Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CASTELUL de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352271_a_353600]
-
ceea ce zic. Și nu m-am dus... Numai Dumnezeu știe de ce. Mă umflasem. Veniseră, de la 17,00 copiii la meditații... Nu știu nici în zi de azi de ce am simțit așa. M-am tot autoanalizat...uite, de 10 zile. Cu umflatul...nu prea-mi pasă cum mă văd alții. Cu copiii de la meditații...puteam să-i reprogramez. Am citit apoi, comentariile pro și contra acestei expoziții ... și m-am îngrozit, m-am rușinat, ca om! Cum trebuie să te simți, ca
PORTRETUL UNEI MAME de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350542_a_351871]
-
la parapet s-a ridicat asemenea unei cîrje prelingându-se apoi ca apa în cultura de bumbac. În altă zi, întorcându-ne de la un ștrand am văzut în mijlocul șoselei, față în față, doua cobre unduindu-și amenințătoare corpul, cu gâtul umflat, având capetele ca o cagulă cu ochelari. Chiar de curând, am avut un vis în care o năpârcă mă mușca de mâna dreaptă, altul în care spațiul dintre două blocuri era în fapt o groapă proaspăt săpată, colcăind de șerpi
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
starea de spirit și mai ales să conving, că totul a fost real. Când vorbim despre Dumnezeu, nu este de glumit și mai ales de fabulat. În vara lui 1993, într-una din zile m-am trezit cu brațul stâng umflat și de culoare galbenă. Cum îmi schimbasem ceasul, am pus totul pe seama metalului, considerând o banală alergie, pentru că eram predispusa în mod deosebit primăvară. După un tratament ușor, brațul mi-a revenit la normal, în schimb am început să am
PREZENT LA INTALNIRE de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356371_a_357700]
-
lună! Iar la doftori dacă mergi Nu știu cum poți să-nțelegi... Te-mprumuți acum la bancă, Altfel stai la rând pe bancă Să-ți tragă popa o talancă! (Ai auzit de doctor Trancă?) Să-i vezi lacomi în halate Cu buzunarele umflate! Au tarife stabilte, Nu au milă, n-au preasfânte, Nu respectă jurăminte... Să-i iertăm, așa tu zici?! Să nu-i judecăm aici? Ai dreptate, nu au oare Mașinuțe, vilișoare? Vor și ei privatizare, Cabinete particulare, Să ardă, la buzunare
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
deschise la culoare. Plictisit de moarte, copilul începu să-i urmărească cu privirea. Printre motoretele ce treceau încontinuu pe drumul plin de colb, un vlăjgan trăgea după el căruț încărcat cu tablă, doi copii se certau pe o minge des umflată, iar ceva mai departe, la umbra unei copertine din pâslă zdrențuită, negustorul de mătăsuri dormita pe un scaun scund. Lângă o crăpătură a zidului, Mahmud, un țânc din vecini, vindea fructe de cactus cu doi dirhami bucata. De fiecare dată
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
pe teritoriul sufletului nostru, cu rânjet de fiare ce vor să pozeze în făpturi diafane, un fel de îngerași zbur(d)ând dintr-un partid într-altul ca mingiuca într-o partidă de ping-pong. Cum sunt, la fălci, mai toți „umflați și bugeți”, nu prea le înțelegem spusele (că, după fapte nici vorbă să-i bănuim de ardere de grijă pentru țărișoara asta!). Sunt însă generoși: ne lasă nouă toată libertatea de a alege între a muri de moarte bună (de parcă
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
iulie 2012 Toate Articolele Autorului 56 CURĂȚENIA DE PRIMĂVARĂ Parcă se mărise ziua, diminețile mai erau reci, se punea chiciura peste iarba pricăjită, dar mai înverzea o tufă de răchită pe malul gîrlii, semn că și merii, care aveau mugurii umflați, erau gata să explodeze, oamenii terminaseră de săpat și se uitau după nori, cartofii de sămînță așteptau cuminți în magazii, dar nu era vremea lor, nu încă, nu puteau fi băgați în pămîntul uscat, aveau nevoie de apa cea hrănitoare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
am decît vreo cinci simtome după care îi pot diagnostica boala: mă doare, am amețeli, mi-e greață, mă ține în acest loc, am gura uscată ... și mai sînt celelalte semne, ochii triști, obrajii palizi, mîinile reci, pielea tegumentoasă, limba umflată, gîlci la gît, încheieturi umflate sau înțepenite și durerile de șale ... îi iau sînge, îl învelesc cu pături, îi dau chinină și sare amară, îl afum cu ierburi, îi promit că se va face bine și, cînd îl pierd, mă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
după care îi pot diagnostica boala: mă doare, am amețeli, mi-e greață, mă ține în acest loc, am gura uscată ... și mai sînt celelalte semne, ochii triști, obrajii palizi, mîinile reci, pielea tegumentoasă, limba umflată, gîlci la gît, încheieturi umflate sau înțepenite și durerile de șale ... îi iau sînge, îl învelesc cu pături, îi dau chinină și sare amară, îl afum cu ierburi, îi promit că se va face bine și, cînd îl pierd, mă plimb ca un turbat pînă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
cifrele creșterii zero, și Vascodagama, din dreapta lui Grigore, o strîngea pe Afrodita de mînă, ca să n-o sperie, și striga, vesel-prefăcut-indignat: luați, bă, de mîncați, să se bucure oamenii ăștia că le cinstim bucatele și nu le mai duceți grija umflaților! Mancuse se întorsese spre mine și mă stîrnea la vorbă: Bă, voi, ăștia, scriitorii, ce pandișpanu' lu' Grigore Țăranu nu luați și voi atitudine?! Uite, domnule, la Caragiale ... le-a zis-o și le-a frecat ridichea ... și apoi se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
zac în biblioteci Clasicii, de ce mă uită iubita, chiar și ura Îmbătrânește, numai muștele zboară vioaie, Ce ar fi să ne transmutăm în muște? Plictisit, cineva dă din mână, Dar se vede că pielea mâinii este îmbătrânită, Venele sunt albastre, umflate, Numai când scriu, sub degetele mele Râd ghiocei. Nu e ușor să mori de moarte bună, În ce pustiu te duci? Cine te va îmbrățișa? Ce taină te-nconjură? Te-au călcat în picioare, frate? În ce noapte te-au
NU ÎNŢELEG de BORIS MEHR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356775_a_358104]
-
aceeași casă cu săteanul, dar și prietenii, se adunau, participând la ritualul producerii efectului gastronomic, contribuind laolaltă pentru a ajuta la desfășurarea tradiționalului obicei. Se mai spune că, atunci când tăiau porcul, oamenii aveau obligația să rostească cuvintele: Ignat, Ignat / Porc umflat, iar înainte de sacrificare să spună: Doamne ajută, să-l mâncăm sănătoși. Erau formule adresate atât sfântului care patrona ziua de tăiere cât și Creatorului, mai mult pentru iertarea uciderii voite a animalului. Nici după creștinare românii nu au renunțat la
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
în sfârșit, ușile și intrăm buluc!!! În vagon, aerul este greu de respirat. Înghesuită din toate părțile, încercând să descopăr o bară de care să mă apuc, cu căciula căzută pe ochi și haina răsucită, simt cum calc pe ceva umflat și moale, ce mi se lățește sub picior. Mi-e frică să fac presupuneri. Mai bine să nu mă gândesc ce ar putea să fie. Trenul pornește și apoi, „hapciu”, aud lângă mine și din nou, „hapciu, hapciu”, de trei
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
în fața mea! Sigur el e! Și dintr-o dată, Emil nu mai are semnal. Dialogul cu mama se încheie. În același timp, locul de lângă el se eliberează și mă așez. Descopăr că aveam sub talpă o bucată de covrig: moale și umflat. Găsesc imediat și explicația pentru acest lucru: două scaune mai la dreapta, o domnișoară rupe tactiocos, bucățică după bucățică, un rest de covrig, mâncând dusă pe gânduri. Desigur că atunci când tânăra pășise în vagon, în aglomerație, cine știe cum, o parte din
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
-mi slăbiciune, din strigatul de moarte al mamei gâlgâind de sânge. Nu știu ce m-a înduplecat să rămân totuși, aici. Poate scorpia care m-a îmblânzit, Scorpia mea, Singurătatea...care poartă numele Poesiei... Lașasem libertatea în urmă, închisoarea aceea călduța rotundă, umflată precum balonul, din care sorbeam printr-un soi de tub lung, mișcător, moale, catifelat la atingere pentru închisoarea această numită ironic: viața. Mă jucam cu tubul acela, mi-l înfășuram pe grumaji, pește gât, așa cum mai tarziu aveam să mă
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
pentru mine, atât. Merg cu tine, cu mașina, promit să fiu cuminte! - Chiar nu te doare nimic? - Puțin, coapsa dreaptă și glezna piciorului drept, dar merg, nu vezi? - Ei, cam șchiopătezi! - Îmi trece, mă doare un pic glezna, nu este umflată! Când venim de la cumpărături îmi pun gheață pe coapsă și pe gleznă. - Nu, tu stai acasă, în pat! Merg numai eu la cumpărături! Fiul meu mi-a adus o pungă cu cuburi de gheață din congelator. Am împărțit cubulețele în
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
ca libelula; nici pe apă, nici pe cer, nici pe pământ nu ai loc de odihnit. Lumea toată ți-o stat la picioare, da' nu ai știut, maică, ce să faci cu dânsa. Ai lăsat prinți și amirali cu buza umflată. Zi-mi că nu-i așa! Nu prea pui preț pe nimenea în viață. Da' ia aminte la baba; tinerețea-i ca floarea, se scutură când ți-e lumea mai dragă și dacă n-ai pus sămânță sub ,,brazdă” ... , mori
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Și vrei să cred așa ceva ? - Faci mincinos la mine ? se-nfurie inopinant patronul . Noi ungurii corecți ,voi români, porci mincinoși ! Și imediat trântește cu putere ușa. Iar Cupidon de la etaj, se răsucește amenințător cu arcul către românul rămas cu buzele umflate. - Zice că nu e aici ,îmi spune așezându-se cu greutate lângă mine. - Păi poate că nu e ,nu văd de ce-ar minți. - Și atunci,unde naiba e ? - Eu zic să nu te-ngrijorezi,o să apară ea . O fi
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
femeia tristă. Bărbatul văzu roșu în fața ochilor. - Ce cauți tu aici, Lina? se răsti el furios. Ce, ai înnebunit? Sunt bărbat, ce vrei de la mine? Și o lovi peste față puternic, cu palmele. Apoi îi trase niște picioare în pântecul umflat. - Ce n-am voie să mă distrez și eu? continuă bărbatul răstit. - Aoleuuuu Gică, lovești copilul! se văicări sfâșietor Lina. Gică însă îi mai trase nervos câteva picioare, apoi se opri și plecă țanțoș spre poartă. „Măcar mi-a spus
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
averea țării, Ploconindu-se puterii. Din nou s-avem curaj, măi frate, Și azi să facem dreptate, Căci parlamentarii parveniți, Stau în fotolii,dorm cuminți. Ne sug apoi precum căpușa Și le crește iute gușa. Iar cu ale lor burți umflate, Îi confunzi cu porcii,frate! Nici de prostie nu duc lipsă, Dar a lor este admisă. Chiar de-i senator sau deputat, El e incult și arogant. S-au burdușit cu doctorate, Și diplome plagiate. Iar din țară au furat
NU UITA, ROMÂNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369947_a_371276]
-
Acasa > Literatura > Proza > MAGIE Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se aglomerară norii, se-nghesuiră unul în altul, năprasnici, negri, cu fălcile umflate, gata să-și sufle agoniseala. Parcă cerul nu-i cuprindea și voia să-i zvârle dincolo de zare. Un fior îmi împunse strașnic în imimă și ca o gheară se încleștă asupra ei sugru- mând-o. Înlemnisem cu mâinile lipite de fereastră
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]