4,931 matches
-
Și în continuare: Sunt (...) un trib fugărit și flămând. Dau târcoale lăzilor de gunoi. O iau la goană de câte ori dă colțul un câine, chiar dacă nu se uită la ele. Inmulțirea peste măsură a câinilor "comunitari" a redus patrupedele rivale la umilința retractilă. Blana lor, tărcată sau neagră, e scurtă și scărmănată. Se furișează pe scările blocurilor, miaună prin curțile interioare, așteaptă la uși care nu se deschid". Năpăstuirea (și umilirea) pisicilor din București, deplânsă în Dilema veche de istoricul Andrei Pippidi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
ai posibilitatea de a compara modul cum oamenii scriau epistole în urmă cu cîteva decenii și modul cum am ajuns să le scriem noi astăzi. Iar schimbul de scrisori dintre Hannah Arendt și Martin Heidegger are efectul unei lecții de umilință. Realizezi brusc că nu doar crusta estetică a scrisului ni s-a modificat, dar și substanța omenească pe care o punem în pagini. În comparație cu cei doi protagoniști, noi avem ceva din uscăciunea pragmatică a fantoșelor convenționale. În schimb, Hannah și
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
milogi. Iar lumea în loc să facă stînga împrejur ori să arunce cu ouă stricate în cei care și-au permis să-i trateze ca pe cîini pe cei adunați acolo, se tăvălea pe jos, să culeagă mai repede acele mezeluri ale umilinței. Tot așa, cînd s-a deschis un supermarket în București, cu prețuri promoționale, s-au spart geamurile prăvăliei, la buluceală. Incidente din astea se mai petrec și în Occident, dar nu ca regulă, în timp ce la noi e de mirare cînd
România lui "se dă ceva" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9017_a_10342]
-
maternității sale. Clivajul dintre cele două stări de agregare ale personajului este uneori dificil de traversat chiar și prin această reconversie a suferinței în înțelegere superioară. Ceea ce dă un tonus aparte relațiilor pe care le angajează Irene este reala sa umilință și afecțiune combinată cu severitatea și abilitatea în planul deciziei, un fel de tandrețe care-i animă gesturile de cruzime. Niciodată trucurile și strategiile sale nu devin sarcastice, niciodată personajul nu cade în vulgaritate, mila și dragostea se însoțesc cu
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
nu mai speri. Cît timp speri, atîta timp vei suferi. Pentru un om în a cărui minte portița de scăpare deschisă de speranță nu mai există, sinuciderea devine o reacție nobilă în situații-limită. Boala incurabilă, moartea de mînă străină sau umilința descalificantă sunt situații în care Seneca recomandă soluția suicidului. De altminteri, fidel convingerii că gîndurile trebuie să-și găsească expresia în fapte, Seneca se va sinucide. Iată cazul rar al unui filozof care își încheie viața în spiritul teoriei pe
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
tihna amurgului.// Alunecă lin, suveran/ Lasă împăcare în urmă. La fel mă strecor/ Blînd prin lume,/ Săgeți de apărare înalț/ Numai cînd momentul e orb/ Și veninul fierbe în preajmă" (Cine?). Firește, această pace evocată cu o nostalgie naivă, "cu umilință dar și cu o nețărmurită încredere", după cum observa N. Balotă, posedă și o valență polemică. Ea reprezintă un contrast în raport cu postura actuală a poetului care locuiește într-o metropolă, simțindu-se - cum altminteri? - dezmoștenit, abandonat unui mediu pe care-l
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
unui activist obișnuit al partidului comunist, deși - trebuie să o recunoaștem pentru a nu-i exagera meritele - George Macovescu nu a fost altceva decât un comunist luminat și onest, a cărui luciditate amară a fost trezită de propriile înfrângeri și umilințe. George Macovescu evocă în 21 iulie 1982 vorbele lui Valter Roman, ce ar fi putut deveni celebre în epocă: la început, militanții clamau "Oameni, fiți comuniști!"; îndemnul trebuia schimbat în anii celei mai negre dictaturi într-o altă exigență: "Comuniști
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
poate ambala în voința Celui de Sus, dacă are și înclinații religioase. O explicație puțin mai complicată a viciului lui Dostoievski pentru ruletă ar fi că scriitorul dorea să scape de amintirea coșmarului său din fața plutonului de execuție și de umilința absolută a grațierii, încercînd să descopere el însuși numărul cîștigător, fascinat de formula sacrosanctă a ruletei: "Les jeux sont faits. Rien ne va plus!" O mare întrebare e ce s-ar fi întîmplat cu scriitorul Dostoievski, veșnic strîmtorat și lucrînd
Marele câștig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9320_a_10645]
-
că s-a dovedit doar o sinucidere provizorie nu constituie o scuză, ci un noroc. Nu știu dacă masochismul evident care a stat la baza acestei deturnări poate fi considerat malefic sau pervers, știu însă că el a izvorât din umilința violentă a deceniilor anterioare, când, orice aș fi făcut, nu puteam împiedica nimic și nu reușeam să mă îndrept spre forme neliterare de protest, pentru simplul motiv că mă îndoiam că în afara reprimării, ar fi dus la ceva. Iar dacă
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
spunerea este o încununare de sine: Această anamneză o împinge pe Fleda definitiv într-o sintagmă a plusvalorii: diferența dintre ea și obiecte anulîndu-se, slăbiciunea, precaritatea Fledei care se oferă doamnei Gereth ca o "supunere penală" - o predare care, în umilința ei deplină, va fi ca o îndelungă ispășire - se încarcă de greutatea unei apoziții anamorfotice: apropierea comorilor, gustul lor de cenușă modifică figura Fledei pînă la chipul care fusese dintotdeauna al ei, ascuns însă cu dibăcie în grimasele victimei: în cadrul
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
Imperiul Otoman va suferi cele mai usturătoare înfrângeri, mai ales că la expansiunea habsburgică spre Orient se va adăuga și cea a Rusiei, în timpul țarului Petru cel Mare (1689 1725). Domnia lui Mustafa al II-lea va fi plină de umilințe pentru Imperiul Otoman și pentru aliații acestuia. De data aceasta, Occidentul nu se va mai alia cu Poarta otomană, pentru a stăvili expansiunile Imperiului German, cum s-a întâmplat în perioada domniei lui Francisc I, care a încheiat un tratat
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
laudă-te cu înfrângerile care te-au doborât, felicită-te pentru ele, fiindcă întotdeauna sunt compensate de fericiri atât de absurde în apariția lor, încât meritele ascunse pentru care îți sunt date sunt aidoma nemeritelor pentru care ai îndurat cândva umilința și nedreptatea. Să nu reușești nimic în viață e un succes cu mult mai aproape de revelația înțelesului și, sigur, mult mai îndepărtat de finalitatea falsă pe care ne-o atribuim. * Țelul, în viață, l-ai pierdut sau începe să nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
scriau decât progeniturile clasei nobiliare sau, și mai în urmă, scribii, apoi călugării, ființe care nu profesau sclavia, făpturi scutite de îndobitocire. Urmașii dezlegați de întu neric ai iobagilor de odinioară au însă de ispășit un mileniu de refulări atroce; umilința a zeci de generații batjocorite se cere defulată isteric. Țăranul în zdrențe și analfabet, dar mârâind cu înțelepciune vreme de o istorie întreagă, nu putea să nu adune în el fierea veleitarismului pe care l-a transmis urmașilor lui scriitori
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ocrotirea în fața iminenței. * Niciodată viața nu este mai îndreptățită decât atunci când cade pradă imaginarului dereglat de alcool. Înecul acesta, o moarte din asentiment (pentru această despărțire nașterea nu este de ajuns). În cârciumă am trăit măreția disconfortului existențial desăvârșit, paradoxul umilinței benigne, și am înțeles filozofia divină a cerșetoriei. Am cu prins metafizica necazului, fenomenologia ratării ca împrejurare a rugăciunii, semeția prieteniei fără timp, fără loc, fără prieten, doar cu trupul astral al himerei încarnate în ființe care au intrat fără
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
știm cine suntem decât în raport cu greșelile, cu eșecurile, cu frustrările sau cu interesele care fierb în noi. Omul ideal, modelul absolut, ne înfurie. Față de el ne situăm clipă de clipă și pentru totdeauna în fundătură, în culpabilitatea îndărătnicului sau în umilința neputinciosului. * Măreția spiritului? Să reușești să înveți un fluture să fie obraznic. * Dacă nu îi interesează ce scrii, înseamnă că sunt conștienți că nu au nimic de pierdut necitindu-te. Dacă tu însă continui să scrii, să le atragi atenția
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
este generată fie de imprudență, fie de inconștiență fie de carențele din educație. Politicieni Politicienii nu poartă centură de castitate. Nici robă de justițiar. Strălucire Bunul simț, buna creștere în general, educația aleasă dau strălucire personalității. Luptă Timiditatea excesivă și umilința sunt frâne în lupta dură cu problemele vieții. Îndrăzneală Numai curajul rațional poate fi un atu în afaceri. Perfecțiune Perfecțiunea umană este un țel ce încă nu a fost atins în educație. Vârste Între vârsta cronologică a omului și cea
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
omul este fericit devine mai îngăduitor, mai înțelegător, mai bun. Noroc Omul se naște cu sau fără noroc; acesta fiind un dat al sorții. Grav Într-o societate cârmuită de incompetenți și netrebnici poporul nu-și poate face auzite nedreptățile, umilințele și sărăcia. Indiferență Indiferența demnitarilor față de cei ce i-au ales a devenit o stare de spirit obișnuită în România. Parlament Parlamentul supradimensionat și corupt este un adevărat Rai pentru îmbogățiții tranziției. Legislație O legislație clară și cuprinzătoare, aplicată cu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
votul uninominal să impună criterii de competență și loialitate în alegerea viitorilor demnitari. Orgolii Când orgoliile politice ale aleșilor sunt puse mai presus de interesele poporului au de suferit cei ce muncesc cinstit și tot ei suportă povara birurilor și umilințelor. Învinuiți Nu toți învinuiții sunt vinovați. Tratament Votul uninominal nu este panaceul care să vindece toate relele politice și administrative. El trebuie urmat de un tratament tămăduitor cu un bisturiu legislativ dur și necruțător. Vise Visele din timpul somnului nu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Cine mă știe mă știe însă așa cum sunt și nu vreau să m-ascund: un pingpong-ist cu burtă". Sau, eschivând o întrebare destul de tăioasă, despre competitorii săi direcți (Homer, Ioan Es. Pop sau Marius Ianuș?): "Cu multă sfială și cu umilință negogoliană o să copiez un rând din Cuviosul Ioan de la Valaam: Un lucru nădăjduiesc din toată inima: să fiu o stea minusculă în ceruri, în vreme ce voi veți fi niște stele mari, foarte strălucitoare. " De ce atunci un Cuvânt să fie discutat în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
jurnalul permite descifrarea eului profund, tot mai puternic manifestat odată cu cărțile ce vor fi scrise. Stendhal, Maiorescu, Tolstoi, Virginia Woolf vorbesc cu tonul tinereții, cu incertitudinile și ambițiile ei: cu un enorm orgoliu de etern premiant (Maiorescu) sau cu o umilință, de asemenea maximală, de spovedanie (Tolstoi). Din paginile maioresciene răzbate, încă din adolescență, voința de a fi cel dintâi și de a le arăta "nulelor" austriece cine este "Titu ista". În filele lui Tolstoi, îl vedem pe viitorul mare scriitor
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
rușilor care aduc comunismul și persecuția. Ajunge în Ardeal, unde refugiații basarabeni nu sunt deloc iubiți și înțeleși, cum se așteptau. Dimpotrivă, sunt persecutați, chiar repudiați, suspectați. Crezând că se salvează la români, basarabenii refugiați urmează o altă serie de umilințe și de suferințe. Despărțindu-se de rușii sovietizanți, de basarabenii resemnați cu ocupația rusească, refugiații descoperă că, în 1949, românii (la început, numai ardelenii) sunt la fel de detestabili, de răuvoitori: "Autoritățile ne pândesc, ne iau periodic, ne mai sperie, ne mai
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
funcții și relații și ar ajunge într-un spital ca orice om normal, fără fițe, sfori sau bani, și ar vedea, simți, trăi coșmarul medicilor și al pacienților, probabil s-ar da cu capul de pereți ca să schimbe ceva, ca umilința să nu omoare înaintea stabilirii diagnosticului. Dacă o singură persoană importantă ar fi avut copilul în tabără la Năvodari și ar fi fost anunțat, la sute de kilometri, că pruncul zace într-un spital din pricina mîncării servite la cantină, s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
al regizorului Claudiu Goga. O toaletă delabrată, insalubră, sordidă, rece, uitată de timp, dar folosită încă de oameni. Buda asta este pentru două ore locul în care disperarea este instalată cu surle și trîmbițe. Este locul în care absurdul, grotescul, umilința și ridicolul s-au așezat comod. Nu sînt deranjate cîtuși de puțin de frig, de mirosuri, de mizerie, de insalubru. Ruina aceasta găzduiește, în fapt, cîteva ruine sufletești, povești ca ale fiecăruia dintre noi, profund umane, dezarmant de adevărate. Ce
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
cum se destramă, unul cîte unul, toate punctele sale de sprijin și se va pierde în acest fum al devenirii; la sfîrșit, devenind discipolul lui Heraclit, aproape că nici nu va mai îndrăzni să ridice glasul". Chiar dacă o astfel de umilință în fața instabilității universale e de neocolit, de aci decurge succesiunea judecăților, necesitatea revizuirilor, care se întîmplă să aibă o factură contradictorie. Ele reflectă mișcarea din spațiul conștiinței, parte a mișcării cosmice. "Și, cu toate acestea, succesiunea valorizărilor nu are Ťnimic
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
1990. Luna, doar ea, lumina inimaginabil și straniu pămîntul acoperit de zăpadă. Ne-am unit brațele într-un cerc mare, cît proiecția ei deasupra noastră. Marian, Mihai, Mircea, Mugur, Florin, Claudia, Luminița... Atunci, abia, am plîns. Lacrimile duceau la vale umilințe dezamăgiri, se spălau rănile uscate, sufletele noastre, amintirile, coșmarul. N-am uitat. Nimic. Nici o secundă. Nici inocența, nici visul, nici speranța că drumul va fi altul. Complet altul. Nici urletul visceral al muncitorilor care anunța triumfător "IMGB face ordine! Noi
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]