616 matches
-
viață, au plecat într-o lume mai bună. 5 decembrie 1989, Sala Dalles UCSB Victor Ernest Mașek, Mihai Dascălu, Valentin Silvstru Pe D-l Valentin Silvestru am avut ocazia să-l revăd la Reșița, cu ocazia unei întâlniri a Asociației Umoriștilor din România, unde Domnia sa era președinte. Eu am fost primit în această asociație datorită faptului că sunt pictor naiv, iar arta naivă a fost considerată ca o sursă importantă de umor. Din păcate după moartea D-l Valentin Silvestru, cei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pe alții ; râzând de alții, Caragiale este ce qui arrive à l’autre.” Aici zeflemeaua reprezintă un mod particular de a râde, derâde- rea, deriziunea și implicit derizoriul acestui râs care coboară totul în derizoriu. Ne aflăm departe de râsul umoristului, deriziunea se află la confiniile cu strategiile de consacrare și legitimare ale identității naționale, de aici și caracterul „blasfemic” al deriziunii caragialești care nu rămâne în zona superficiilor, ci vizează conținuturile chiar și în cazul unor aparent benigne conversații. Altfel
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
subterane. Altfel n-ar fi continent. Comicul și zeflemeaua Decanul caragialiștilor, Șerban Cioculescu, folosește aproape totdeauna, când vine vorba, formula „umorul lui Caragiale”. Firește, nimeni nu poate contesta justețea acestei formule. Dar a avea umor nu înseamnă a fi negreșit umorist, după cum a fi umorist nu ̀ nseamnă totdeauna a fi un autor comic. Caragiale este însă un mare autor comic, adică un creator de comic monumental. Evident, lucrurile acestea nu sunt etanș izolabile și există umoriști de geniu care ating
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fi continent. Comicul și zeflemeaua Decanul caragialiștilor, Șerban Cioculescu, folosește aproape totdeauna, când vine vorba, formula „umorul lui Caragiale”. Firește, nimeni nu poate contesta justețea acestei formule. Dar a avea umor nu înseamnă a fi negreșit umorist, după cum a fi umorist nu ̀ nseamnă totdeauna a fi un autor comic. Caragiale este însă un mare autor comic, adică un creator de comic monumental. Evident, lucrurile acestea nu sunt etanș izolabile și există umoriști de geniu care ating nu o dată marele comic
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
înseamnă a fi negreșit umorist, după cum a fi umorist nu ̀ nseamnă totdeauna a fi un autor comic. Caragiale este însă un mare autor comic, adică un creator de comic monumental. Evident, lucrurile acestea nu sunt etanș izolabile și există umoriști de geniu care ating nu o dată marele comic, bunăoară Sterne, Dickens, Mark Twain, dar arta comică este esențial altceva decât umorismul. Comicul monumental intră într-un anumit conflict cu durata, o frânează cumva, introducând în fluxul ei momente de suspensie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
anumit fel, inadmisibil, despre Caragiale. E foarte curios cum tocmai Lovinescu nu l-a înțeles pe Caragiale și a spus ceea ce a spus despre el, și anume considerând că Brăescu îi e superior, fiind mai obiectiv. Vedeți, Brăescu era un umorist de o remarcabilă calitate și pe mine mă-ncântă ori de câte ori se-ntâmplă să-l recitesc. Dar Caragiale nu este un umorist. Este un mare autor comic, printre cei câțiva - șase, șapte, opt, câți or fi, nu i-am numărat, poate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a spus despre el, și anume considerând că Brăescu îi e superior, fiind mai obiectiv. Vedeți, Brăescu era un umorist de o remarcabilă calitate și pe mine mă-ncântă ori de câte ori se-ntâmplă să-l recitesc. Dar Caragiale nu este un umorist. Este un mare autor comic, printre cei câțiva - șase, șapte, opt, câți or fi, nu i-am numărat, poate mai puțini - creatori de comic monumental, fiindcă nu se poate concepe comicul, marele comic, decât ca monumental. De aceea sunt și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
albastru”, câteva cocoane se ocupau de organizarea evenimentului. Pe lângă banchete, spectacole, școli și expoziții, principesa trebuia să treacă în revistă tot felul de cercuri și asociații. I s-a propus lui Păstorel să țină cuvântul de primire, fapt acceptat de umorist, care s-a achitat cam în acest fel: „Într-o epocă în care axiomele de azi devin neadevărurile de mâine iar neadevărurile de azi devin axiomele de mâine, am învățat la școală că punctul nu are dimensiuni. E intersecția a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
vine de la răsărit”. Replica lui Păstorel a venit pe loc: Sadoveanu filo rus A-ntors c...l la Apus Ca s-arateApusului Cum e fața rusului. Învinuit de a fi fost membru al partidului goghist, noul regim l-a arestat pe umorist. Din poziția pe care o avea, Sadoveanu, prieten de familie cu Teodorenii, ar fi fost suficient să spună: „Ăluia îi dați drumul c-așa vreau eu”. N-a făcut-o. Păstorel a rămas la gros iar, când a ieșit, a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
scrie în Cotidianul și nici nu trebuie să-și ascundă sentimentele ca Dorin Tudoran. Ceea ce e de înțeles - Dorin Tudoran fiind cetățean american, nu poate fi decât anti-breban, nu și antiamerican. Pentru mine, ca francez, e mai ușor. În Franța, umoriștii și satiricii îl prezintă pe Bush ca pe un debil mintal. Ziariștii serioși vorbesc despre matrapazlâcurile lui și ale vicepreședintelui Cheney înainte de a ajunge la cârma Statelor Unite, acest pachebot imens și ușor amețit despre care e greu de spus încotro
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
bâlbâia din gură cu ofițerii, mă întorc la dânsul și îi zic: Ascultă, domnule căpitan, dacă vei îndrăzni să vorbești o vorbă de asemenea propagandă, mă jur pe onoare că îți trăsnesc creierii la minut!" Capitolul VI ÎNTEMEIEREA PROZEI. ÎNTÎII UMORIȘTI CONSTANTIN NEGRUZZI Activitatea poetică a lui C. Negruzzi (1808-1868) e redusă și palidă. Aprodul Purice, "anecdot istoric", se remarcă prin multicoloarea câte unui detaliu. Din Marșul lui Dragoș se poate reține un tablou de ospăț: Optzeci de oi despoaie Vitezii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o să șed vro lună..." Totuși există la Negruzzi un umor curat clasic. Motivul din Au mai pățit-o și alții aparține vechii nuvele italiene și e tratat cu zâmbete molierești. Postelnicul Zimbolici e un Arnolphe și Agapița o Agnés. Puțini umoriști români au o mai cristalină "joyeuseté" decât Negruzzi, care în "fiziologiile" lui reia portretul labruyerian, caricîndu-l cu mari pete de coloare în maniera Hogarth: " Provincialul umblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-a risipit în "mofturi" ubu-ești, într-un spirit de enormitate, cu care înțelegea să mistifice pe burghezi. Popularitatea i-a făcut-o Moș Teacă, imitație după Le colonel Ramollot de Charles Leroy, bufonadă antimilitaristă plăcută dreyfusarzilor, dar pe care umoristul român o menține în limitele unei simple satire moderatoare. Dealtfel, în altă parte (Din viața militară), a zugrăvit cazarma cu brutalitățile dar și cu veseliile ei. Antimilitarist sever este și Paul Bujor, osândind războiul de orice natură, fără talent. Capitolul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
P. Dulfu, gândind se vede să înfăptuiască epopeea națională visată de Coșbuc, ne dădea un Păcală și Legenda țiganilor, bune scrieri pentru popor, pe drept citite și azi. DIMITRIE TELEOR Până azi reputația lui D. Teleor (1858-1920) este a unui umorist de reviste vesele, ceea ce e nedrept. Este adevărat că a fost un mare risipitor de "mofturi" și de poezii în vârful peniței. În fond el e un autor plin de grație și ceea ce se cheamă un fantezist, în poezii încărcate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
după V. Eftimiu, basm dramatizat (Făt-Fru-mos, Păcală), cu vina capitală a limbuției. Poezia lui G. Talaz e cogitativă în aparență și simbolistă în fond, făcîndu-și din câteva imagini: "mugurii", "mlaștina", "spinul", "călătorul", "scorbura", "frunza", "malul", cifruri cu corespondent în universal. UMORIȘTII Caragiale, Teleor, Bacalbașa creară o tradiție a umorului, ce îngădui lui D. Anghel și lui St. O. Iosif să se dedice genului vesel. Viața românească primi cronicile lui G. Ranetti (1875-1928) fără a socoti că se coboară. G. Ranetti, om
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că acest înfocat regalist a fost mai tare ca mine!" Indignat, grecul protestează: "- Eu, regalist?... Trăiască Venizelos! Cu el e toată Grecia!" Popi, constantinistă fanatică, dezgustată de politica lui Spyros, cade în brațele românului. F. ADERCA F. Aderca e un umorist impenetrabil, plin de sarcasm. Punctul săude vedere e umanitar, internaționalist. Emoția e înlocuită cu senzația. Astfel în Grădinării (Femeia cu carnea albă) se propun câteva experiențe sexuale. Iubirile, în care femeia ia totdeauna inițiativa, se înfăptuiesc în medii și condiții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la săptămânalul „Literatura și arta”, iar din 1987 în calitate de consultant la Uniunea Scriitorilor din RSS Moldovenească. Debutează în „Tinerimea Moldovei” (1968), iar editorial cu volumul Scuzați pentru deranj..., apărut în 1974. Este laureat al mai multor concursuri și festivaluri ale umoriștilor din România. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993, 1995). Umorist din stirpea lui Al. O. Teodoreanu, T. și-a adunat poeziile, parodiile, epigramele, aforismele, fabulele în volumele Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
RSS Moldovenească. Debutează în „Tinerimea Moldovei” (1968), iar editorial cu volumul Scuzați pentru deranj..., apărut în 1974. Este laureat al mai multor concursuri și festivaluri ale umoriștilor din România. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993, 1995). Umorist din stirpea lui Al. O. Teodoreanu, T. și-a adunat poeziile, parodiile, epigramele, aforismele, fabulele în volumele Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
unui hoț). Cultivând discret sau în forme violente, demascatoare, spiritul critic, T. explorează umorul la nivele diferite: de la jocul verbal, calamburistic, la textul parodiat după principiul împingerii la absurd. Sunt găsite și valorificate chei și registre, situații și stări variate. Umoristul își întrevede misiunea în tentativa de a proiecta asupra lucrurilor lumina firescului, a naturalului și de a deconspira automatismele, convenționalul, conformismul social și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
probabil, la „Constituționalul”, „Biciul” (1901), „Moș Teacă”. Alături de Emil Andrieș conduce „Revista ilustrațiunilor române” (1910). Admirator al lui Al. Macedonski și prețuit de acesta, a frecventat cenaclul poetului. Deși a scris numeroase versuri lirice, s-a afirmat mai întâi ca umorist, fiind nelipsit de la rubricile sau revistele de umor de după 1875 și întâlnindu-se aici, uneori, cu I. L. Caragiale, cu care a fost, într-o perioadă, în relații amicale. În „Minerva literară ilustrată” semnează, între 1909 și 1914, poezii și cronici
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
sentimentale de album, idile delicate, încheiate de obicei cu o glumă sau cu o ironie, în maniera pe care o va desăvârși mai târziu G. Topîrceanu. Epigramele (adunate în volum în 1900) și cronicile rimate i-au consolidat faima de umorist și au creat o adevărată tradiție: D. Anghel și St. O. Iosif (în Calendarul lui A. Mirea), G. Ranetti, G. Topîrceanu ș.a. Poetul T. s-a relevat pe deplin abia în versurile apărute în „Minerva literară ilustrată” și mai ales
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
7, a funcționat până în prima jumătate a secolului trecut; aici au cântat lăutari vestiți ai vremii, printre care Cristache Ciolac. bucureștiul în 1871 135 Marea vâlvă a restaurantului acestuia care avea bucătăria curat românească a început din ziua în care umoristul Nae Orășeanu a compus nostima lui listă de bucate care, în parte, a rămas până la noi și se va perpetua. Iată, atât cât îmi amintesc, o parte din poreclele lui N.T. Orășeanu: Pâinea era numită o abondență. Gheața: cremă de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de gând să atace noaptea urna cu bătăușii, opoziția își lua măsurile defensive. Când am ajuns la Primărie, am găsit sus petrecere. În sala urnei, biroul era în păr, apoi încă câțiva liberali hotărâți să apere urna, printre care ziaristul umorist N.T. Orășanu. Priveliștea era pitorească. Într-un colț stătea soldatul de sentinelă cu pușca la picior, iar pe scaune în jurul meselor lumea cealaltă. anul 1875 247 Oarecare inimi generoase trimiseseră bunătăți: o mare tavă cu baclavale, una cu mititei, apoi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
uimit întreaga Europă, cucerindu-și astfel, prin lupte înverșunate în „Marele război“, independența (Ciachir, Independența, pp. 188-190). Intervenția grabnică a armatei ruse este cerută. Căci într-altfel, atât bosniacii și herțegovinenii, cât și muntenegrenii vor fi zdrobiți. N.T. Orășanu, vestitul umorist care a scris ani întregi în Ghimpele, Dacicul, Nechipercea etc. și care e mai mult cunoscut sub numele de Nechi percea decât sub numele său de Orășanu, scrie o poezie festivă în onoarea domnitorului. El, care aruncase asupra lui Carol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cînd s-a întors de la premieră, nevastă sa a strigat unuia dintre copii: „Deschide-i și sprijină-l!” într-un acces de generozitate, Sp. l-a lăudat pe N. cerîndu-ne să fim de acord că în el „moare sufocat un umorist”! Revenind la premieră, am aflat că vinul l-au adus doctorul Ganea și primarul Galiță, că nevasta celui dintîi a urcat pe scenă și i-a dat flori autorului („Cel mai greu lucru - se alinta acesta - e ieșirea la rampă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]