13,547 matches
-
schimbat, nu fondul.” Prin urmare, ar fi necesar să ne tratăm mereu unii pe alții, de pe poziții de egalitate, indiferent de rangul social sau averea noastră. Aceasta înseamnă că ne respectăm semenii și nu dorim să-i considerăm pe alții unelte sau mijloace în folosul nostru. Mai târziu vom ajunge să ne iubim semenii, ceea ce nu-i imposibil. În aceste vremuri destul de tulburi putem împrumuta curajul, unul din atributele pozitive ale personalității, pentru a acționa hotărât în direcția revizuirii concepțiilor despre
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Înainte toți erau obligați să fie la fel, lipsiți de personalitate până la pierderea identității de sine și a respectului de sine. Eram constrânși să gândim la fel prin educația și propaganda comunistă. De aceea, omul ajungea o simplă mașină sau unealtă în mâna altora. «Comuniștii» (o denumire improprie), care nu credeau în valorile comunismului cu adevărat, pretindeau supunerea oarbă, cu orice preț față de statul comunist, față de sistem și valorile acestuia, ba chiar în multe cazuri supunerea în toate față de ei înșiși
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pot studia. Credeți că pot cumpăra o ancoră de la un pescar? Puteți întreba, am spus eu. — De ce nu încercați dumneavoastră să cumpărați una? Nu îndrăznesc s-o fac eu însumi, pentru că o domnișoară de la oraș care se interesează de o unealtă de pescari ar provoca stupoare. M-am văzut în clipa când îi prezentam grapina de fier ca pe un buchet de flori: o imagine atât de nepotrivită, avea ceva strident și sălbatic în ea. Ascundea, cu siguranță, o semnificație care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
modul acesta aș putea să mă conving dacă, din întâmplare, nu mă cheamă pe mine... Fără a mă opri din alergat împing portița, intru în grădină, dau ocol casei, explorez terenul din spate, mă învârt în jurul garajului, al cămăruței cu unelte, pe lângă cușca câinelui. Totul pare pustiu, gol. Printr-o fereastră deschisă din spatele casei se vede o cameră în dezordine; telefonul, pe masă, continuă să sune. Oblonul se trântește; perdelele rupte se prind în ramele ferestrei. M-am învârtit deja de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Încet, descoperind furios că munca lui de ani de zile fusese distrusă În mod deliberat. Nu mai rămăsese În picioare nici un pom fructifer, nici un șanț de apă, ba chiar și pămîntul din zonele cultivate fusese spulberat În cele patru zări. Uneltele lui dispăruseră și ele, și tot ce ar fi putut arde se transformase deja Într-o moviliță de cenușă. Încă o dată Își bătuseră joc de el cu cruzime și trebuia să pornească de la zero, dar era conștient de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și, cu o răbdare infinită, făceau mici găuri simetrice, la circa doi centimetri de margini. Era o muncă extrem de delicată, căci în loc de burghiu se vedeau obligați să folosească un bețișor cu o bucățică de scoică în vârf și, cu această unealtă primitivă, erau nevoiți să perforeze orificii de mai puțin de o jumătate de centimetru în diametru. Și, în timp ce munceau, bărbați și femei, copii și bătrâni, săraci și bogați, intonau la unison „Cântecul lui Tané“, care avea să ajute frumoasă ambarcațiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
prietenul cumpără lapte și ouă și zahăr și-un morcov, toate ingredientele pentru o tartă cu morcovi. Și vaselină. De parcă se duce acasă să-și vâre o tartă cu morcovi în cur. Acasă, cioplește morcovul și-l transformă într-o unealtă boantă. Îl dă cu grăsime și și-l înșurubează în găoz. Și-apoi... nimic. Nici un orgasm. Nu se întâmplă nimic în afară de faptul că-l doare. Apoi maică-sa îi strigă puștiului că-i gata masa. Îi zice să coboare, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și pătate de creioanele pastel și cărbune. Cu mâinile pătate de cerneluri pentru mătase, cu hainele întărite din cauza crustelor de vopsea uscată. Toate culorile astea sunt încă doar griuri sau negru, și Ducele Vandalilor așteaptă așezat pe o ladă de unelte din metal plină cu tuburi de vopsea de ulei, cu pensule, acuarele și acrilice. Se ridică și ne face s-așteptăm, fluturându-și pletele blonde pe spate și legându-le cu un batic roșu într-o coadă de cal. Stând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
chi ca să ucizi pe cineva. Poți provoca un avort doar prin acupunctură. Poți folosi cristale sau manipula aura, astfel încât să provoci un cancer de piele. O să râdeți, dar există mijloace ascunse pentru a transforma toate chestiile astea new age în unelte ucigașe. În ultima săptămână la cursul de masaj te învață să nu lucrezi niciodată zona de reflex transversală de la călcâi. Să nu atingi niciodată arcul părții dorsale a piciorului stâng. Și mai ales nu zona lui extrem stângă. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
E destul să comanzi o singură dată prin telefon un suport de pantofi minune, și în fiecare săptămână, pentru tot restul vieții, primești un maldăr de cataloage. Obiecte pentru căminul dumneavoastră. Pentru grădină. Economisiți timp. Și spațiu în casa dumneavoastră Unelte și invenții noi. Pe bufetul din bucătărie, în locul televizorului, a pus un acvariu cu o șopârlă care-și schimbă culoarea pentru a se camufla în decor. Un acvariu căruia îi pornești lampa de încălzire, și care n-o să-ți spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a lucrat pentru Arhiepiscopul din Salzburg. Și fiindcă după aia a scris Flautul fermecat, și Eine kleine Nachtmusik, plătit cu bani din industria mătăsii, proveniți din afacerile babane ale lui Giuseppe Bridi. Nici pe Leonardo nu-l numim „vândut”, sau „unealtă”, fiindcă pentru aur a dat cu vopsea în serviciul Papei Leon al X-lea, și al lui Lorenzo de Medici. — Nu, spune Ducele, privim Cina cea de taină și Mona Lisa și habar n-avem cine a achitat nota de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Webber i-a luat numele și telefonul fetei din Missoula, Montana. Când a venit timpul să-și scrie cu toții testamentele, Webber i-a lăsat fetei tot ce avea pe lume, inclusiv Mustangul parcat în șopronul părinților lui, setul lui de unelte Craftsman, și paisprezece poșete Coach cu pantofi și toalete asortate. În noaptea aia, după ce a plătit cincizeci de dolari ca să-l bată măr pe Webber, fata se uită la el, la ochiul lui orb și lăptos, umflat, aproape închis, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Don Juan. Bărbatul se îndrăgostea la fiecare șapte zile și suferea cumplit din pricina lipsei de sex-apeal și curaj la femei dar se declara vindecat după fiecare amor pentru ca, în săptămâna următoare, s-o ia de la capăt. Luana găsi în Laur unealta ideală a jocului ei. Ea strecură în buzunarul nefericitului un bilețel prin care, o damă tânără și frumoasă, după cum se descria, îl înștiința că făcuse o adevărată pasiune pentru el. Îi dădea întâlnire într-un loc anume și-l atenționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Bărbatul pe care ea îl înșelase. Ar fi dat orice să afle că partea reală a visului nu cuprindea și infidelitatea lui Radu. Deși numele lui o făcea să-și iasă din minți, nu-l putea urî întru totul. Reprezentase unealta împlinirii pedepsei divine. Uneori, Dumnezeu întârzia să-i lovească pe păcătoși dar niciodată nu uita să o facă. Continuând să-și consume nervii și timpul vorbind fără să fie luat în seamă, să fie primit cu o muțenie îndărătnică, obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Dacă aș lucra la un proiect legat de un aparat de ras, care mie, personal, îmi provoacă teamă, mai înainte de toate m-aș transpune, simbolic, în trupul unui bărbat. Cochet, îngrijit, extrem de atent la felul cum arată, conștient că această unealtă este esențială în a-l ajuta să fie așa cum își dorește. Transformată astfel, i-aș găsi o infinitate de calități și, în final, aș ajunge să-l iubesc. E lesne de înțeles cum ar arăta clipul meu după ce am efectuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se instalase haosul și pe cât era de neliniștită pe atât devenea de lucidă, se condamna, judeca la rece relația ei cu Ovidiu și constatările făcute nu păreau a fi deloc măgulitoare. Ajunsese la concluzia că nu era decât o biată unealtă în mâinile lui, că bărbatul o să mai vină doar atâta timp cât îl vor amuza aceste întâlniri, când jocul lui își va pierde strălucirea se va retrage fără să considere necesar măcar să-i dea o explicație. Era prea măruntă pentru el ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ce cuprinde o bucătărie modernă și dușuri cu faianța albă. Mai sunt și alte acareturi, printre care un fel de șopron ce adăpostește un cuptor de uscat, și ceea ce la prima vedere pare a fi un fel de magazie de unelte, doar că-i construită dintr-o esență lemnoasa superioară și are o singură ferestruica pătrată, încastrata în ușă, cu geamul fumuriu și opac. — Știai că fulgii de porumb conțin hidrocarbonați în proporție de optzeci și patru la sută, din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
gândurile. Bătrânul din dreapta pare singur, deși stă alături de fiii sau nepoții lui, el privind într-o altă direcție. Alte elemente simbolice ale picturii sunt mâinile. Ele vorbesc la fel de mult ca și chipurile personajelor. Cele ale tinerilor se odihnesc cu niște unelte abandonate pentru scurt timp, ele, care au stat atât de încordate tot restul zilei... Mâinile bătrânului se frământă de cine știe ce gânduri care nu-i dau tihnă nici măcar în scurtele lui clipe de răgaz. În planul secund, se află femeia, zugrăvită
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
tăcere adâncă, densă. Pură. Grea. Apăsătoare. Sunetul unor ochi ce te privesc intens. Am așteptat. Am așteptat să se întâmple ceva. Un minut. Două minute. Nu s-a întâmplat absolut nimic. Zece minute mai târziu, scosesem ciocanul din cutia cu unelte și căutam prin dulapul din bucătărie, plin cu scrisori nedeschise de la Primul Eric Sanderson. Am găsit plicul în care se afla pătratul de carton, l-am rupt la un capăt și l-am scuturat. Cheia mi-a căzut în palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
multe lucruri, atât de multe mi-au dispărut din minte, dar am muncit din greu să pun deoparte destule ca să te ajut. Nu am nici un răspuns, sunt aproape la fel de gol pe dinăuntru cum probabil ești tu acum, am însă câteva unelte și ceva cunoștințe. Câteva arme și câteva fragmente. Restul depinde de tine. Întotdeauna ai de ales. Sunt așa de uituc. Creatura va găsi ceva care mi-a scăpat, pentru că nu încetează niciodată să caute și simțurile îi sunt foarte ascuțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spre mine, nici un obstacol nu-i aținu calea. Am visat că stăteam pe o bancă lungă, de lemn, în Muzeul din Naxos. Eram înconjurat de vitrine de sticlă pline de obiecte, boluri și urne străvechi, monede de aur, bijuterii și unelte. În dulapurile mai înalte se aflau statui de marmură pe jumătate distruse, fiecare cu propria listă de răni; fețe lipsă, brațe sau picioare lipsă, înlocuite cu tije de oțel lustruit. Unele figuri erau atât de distruse, că deveniseră de neidentificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
straniu, culcându-mă cu o fată pe cât de puternică, pe atât de fragilă, în mintea căreia sălășluia lucrul ăla. Unde oare găsisem toate fațetele astea? Poate că veniseră de la adevăratul Eric Sanderson, cel din Fragmentul becului. Poate că îi descoperisem uneltele de mult îngropate - costumul și mașina de Batman și toate replicile lui tăioase - și acum mă plimbam în persoana cuiva care nu avea să-mi aparțină niciodată cu adevărat. Sau poate, spun doar poate, era totul aievea. Asta voiam eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
peștii conceptuali au evoluat pe cale naturală. Am dezvoltat o serie de meme artificiale, dar de fapt nu sunt altceva decât animale unicelulare și rareori supraviețuiesc mai mult de câteva ore în orice mediu darwinian real. Acestea fiind spuse, sunt niște unelte extrem de folositoare când vine vorba de înțelegerea organismelor mai mari, mai complexe. Am aprobat dând din cap. — Și le înțelegeți? — Până la un anumit punct, da. Pe unele dintre ele. Am priceput. Un surprinzător impuls de acum ori niciodată își făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ceva adevărat în asta? Credeam că pot schimba cele întâmplate, că îi pot salva viața, cumva, după ce ea și-o pierduse deja. Fidorous se uită în altă parte. — Convingerea, punctul de vedere, feluri de-a privi lucrurile; toate astea sunt unelte puternice dacă știi cum să le folosești, dar există limite. Rechinul ludovician e un animal viu, iar un animal are o natură proprie și asta nu poate fi schimbată cu nimic în lume. Un rechin e întotdeauna un rechin, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spus. Construiești femeia? — Întocmai. Ai zis-o bine în două cuvinte. Construim femeia, nu tabloul. Doctorul se îndreaptă de spate și-și scutură pantalonii cu palma. Toate lucrurile astea, te-ar ajuta să te gândești la ele ca la o unealtă concentrațională, un mod de-a ne asigura că femeia, atunci când o vom termina, va fi o singură femeia și nu ca... ca un film tridimensional fără ochelari speciali. Se mai fac de astea? — De care? — Filme tridimensionale. — Aha, mda, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]