1,249 matches
-
sunt cu tine, vai nu sunt cu tine/ Chopin - un concert de pian oarecare/ Și calea e lungă și noaptea e mare.” „E noapte și e frig, seniori”, clama cândva Laurențiu Fulga. E noapte, într-adevăr, și frigul aciuat prin ungherele sufletelor din ce în ce mai goale ne ademenește cu amorțeala-i vicleană. „Albastru-ndoliat”, scria Adrian Păunescu la înălțarea la cer a genialului pictor Sabin Bălașa, și el, iată, intrat în conul de umbră al uitării contemporanilor: „... În deficitul de albastru/ Al unei
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
Toate Articolele Autorului Un culcuș de fecioară două romburi de lumină pe parchet și dincolo, doar dincolo apusul se filtra desuet. Odaia e goală, eu prins într-o clisă pe umeri se leagă din clipă o umbră și răsăreau din unghere clipe doar unda se pierdea peste undă. Atunci ca și acum, ca și o liră muzica se auzea cu nedumerire ca un alean de dor peste a tânguirii fire. Un fior, apare cu lanț, călăul vestitor ce sufla în bucium
SAU DORUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344056_a_345385]
-
fug la Histria! Unde ziduri albe prăbușite umbre, chipuri din alte milenii se amestecă cu cimentul și chirpicul unde picioarele elefanților sunt suporți de sticlă și lemn în temple bine măsurate. și-n cotloanele neștiute ale ogorului meu de unde binevăd ungherele gândurilor tale ascunse! Unde toate converg la marea, veșnic mare albastră iar spotul de lumini își marturisește teama în fascicule. unde ideilese învălmășesc în etape, că totul un tot... zero, unul, zero, unul, unul, zero ca într-o cartelă matematică
RĂSPUNS LA O IDEE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344227_a_345556]
-
2014 Toate Articolele Autorului Va veni o vreme când pașii mei nu vor mai rătăci pe alte căi străine dar gândul meu te va urma la fel ca-ntotdeauna, când pleoapa timpului se va închide obosită e trecerea vremii și ungherele sale vor fi pline de amintiri când ninsorile verii vor cădea mătăsoase și vor face să înflorească copacii în miez de iarnă când zâmbetul tău nu va mai ascunde furtuni ci va lumina azurul cerului meu da, va veni o
O VREME de ANTONELLA MOCANU în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343218_a_344547]
-
avea ochi albaștri și păr saten. Îi stătea nemaipomenit de bine cu barbă, se impunea prin alura, dar și prin felul de a vorbi. Gabriel o privea cu duioșie, dragostea lui pentru Lăură nu se stinsese, o purta într-un ungher al sufletului, numai de el știut. Văzând-o, a simțit din nou acel fior uitat și reînviat, o iubise din tot sufletul și încă o iubea, dar fără speranță. După ce-i făcură un consult lapidar, Gabi pleca și el, promițând
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340136_a_341465]
-
Să-și îngrijească caii ,vacile , oile , porcii și orătăniile Și pe noi o sumedenie de copii mai mari și mai mici Dumnezeu a fost îngăduitor o binecuvântase cu o mulțime de nepoți Ca să nu-i rămână în suflet gol nici un ungher asta după ce Tot El I-a luat toți copii în războiul cel mare. Ea se prefăcuse atunci în fântână, plângea pe dinlăuntru! Singură apă bună vine din suferință.Din prea multă suferință. Fântână bunicii avea apă din belșug, stingea setea
POEMUL FÂNTÂNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377340_a_378669]
-
veche balama ruginită se tânguie la ferestra de mult părăsită. Luna s-a ascuns printre norii de vată nici un felinar lumina nu-și mai arată, un sentiment de frică totul înconjoară și transformă noaptea într-o taină bizară . Într-un ungher ascuns pe o stradă mărginașă un felinar luminează o casă nevoiașă, dar vântul o zărește și suflă cu putere lumina s-o stingă ,dar ...totul e tăcere... Zorii se ivesc, dimineața lumineaza zarea noaptea se retrage ș-așteaptă înserarea, mereu
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
într-o veche balama ruginităse tânguie la ferestra de mult părăsită.Luna s-a ascuns printre norii de vatănici un felinar lumina nu-și mai arată,un sentiment de frică totul înconjoarăși transformă noaptea într-o taină bizară .Într-un ungher ascuns pe o stradă mărginașăun felinar luminează o casă nevoiașă,dar vântul o zărește și suflă cu puterelumina s-o stingă ,dar ...totul e tăcere...Zorii se ivesc, dimineața lumineaza zareanoaptea se retrage ș-așteaptă înserarea,mereu, zi după noapte
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
Köșelerden, bir yerden çıkmıyor. Ey, așkım, așkım, Seni beklerim! Günleri saya, saya, Canım’da doya, doya! ************************* Dragoste pribeagă Gândindu-se, ea stă, Iubitu-și adastă. Dragul ei din străinătate A lăsat-o-n singurătate. Cată pe drumuri, departe, Din niciun ungher, n-apare! O, dragostea mea, dragostea mea, Eu te voi aștepta! Zilele tot numărând, Sufletul meu săturând! Șipotele, 25.01.1980 Foto:Izzet Ziya Deniz, pictura Referință Bibliografică: Dragoste pribeagă (Poezie bilingvă turcă-română) / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DRAGOSTE PRIBEAGĂ (POEZIE BILINGVĂ TURCĂ-ROMÂNĂ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378956_a_380285]
-
o muzică , o melodie venită parcă de pe alte tărâmuri , ce spinteca și sfâșia cu atâta grijă atmosfera aceea dulce de primăvară , inundând satul Bogata de Jos cu o muzică ce-ți străpungea și sufletul și inima până în cele mai tainice unghere ale ființei tale . Repede am zbucnit-o spre poartă la drum să văd ce se întâmplă , de unde se revărsa melodia aceea , ușor legănându-se dintr-o parte în alta , pe fereastra timpului , ademenindu-ne cu o gingășie nefirească până în dunga
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
în valea asta nenorocită aburită de-o stâncă jocul de artificii acest suflet minunat a rămas doar într-o poză în rest e-o-ntâmplare și mai minunat adăugată spânceană-ncrustată după ce-mplântată pe-o roză vin scântei de peste tot din ungherele adăpostite de noapte în loc de cuvinte am ajuns mai bine de-a scrie cu șoapte cu niluri peste amazoane dar nu oriunde ci cu silă -n deșert călărind dr. dromader pe dr. doc. cămilă mă duc să mă plimb în cuci pe când
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
ea, că fusese în ziua nunții, plină de frumusețe și de o veselie stranie: îmi stăruia sub priviri imaginea satului-iad cu omoruri zilnice și cu oribilii bețivi care stăteau toată ziua în cârciumi și cu sărăcia care umbla prin fiecare ungher din casă, cu înmormântările cu alămuri care se țineau lanț sau cu imaginea mamei, săraca, care tot își aștepta copiii, cei doi băieți, care de fapt erau morți, să vină dintr-un război care nu se mai termina... Mergeam așa
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
și-ai vrea să fie precum candela în care uleiul este iubirea." Ai reușit vreodată să transformi vulcanul în candelă, să-i dirijezi înălțarea, extinderea, până în cel mai mic por al ființei tale? Întreb, iar răspunsul îl resimt în fiecare ungher al inimii. Suprafața oricărei măști se fisurează. Erupe iar și iar vulcanul. Ațipesc răstignită între vârful jetului de lavă și candela cuminte în care uleiul este tot mai clar. Se bate tactul cu degetele înghețate de atâtea limite. Aseară am
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
pe mama lui la operă. Știa că îi va aduce multă bucurie această surpriză și nu s-a înșelat. În seara aceea se prezenta Lucia di Lammermoor, celebra tragedie a lui Gaetano Donizetti. Frumoase amintiri, acum ascunse de timp prin unghere de suflet! Amănunte care ne conduc viața, atâta timp cât le permitem acest lucru! Nu merităm suferința dacă nu vom putea să iubim adevăratele valori care ne eliberează sufletul! Lacrimile sunt, cuminți, la locul lor, până când muzica lui Mozart, le va face
AMĂNUNTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381984_a_383313]
-
Să nu rămână doar un nume, Pe-o placă rece de granit, Un pasager grăbit... Aș vrea ca amintirea mea, Atunci când n-oi mai exista, Să însoțească pe cărări De dor, de visuri, călători, Să fiu un jar, într-un ungher, Un astru mic, uitat pe cer, Fără prea mare însemnătate, Față de multele-i surate, Dar care, pentru cineva, Ce-și duce-n lume crucea grea, S-aduc un strop de alinare... Atunci când vrea să mă privească, Să-i dau puteri
MAI AM UN SINGUR DOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380412_a_381741]
-
annyira félelmetesen a csontjaim közé hatoltál érzem, szétrobbanok a szerelem súlya alatt. Firul de fum Am cules nenumăratele tale furtuni și-am continuat să trăiesc - prin bolul inocenței - în visul transformat în firul de fum, ce se strecoară prin toate ungherele tale cu veșnica pecete a arderii. Füstszál Megszámlálhatatlan viharaidat gyűjtöttem össze, megpróbáltam átélni értetlenségedet. És füstszállá változtatott álmokat, amik minden porcikámba behatoltak, az esztelenség végtelen pecsétjével. Din volumul: Ochiul somnului - darul iubirii / Az álom szeme - a szerelem varázsa Selecție și
AZ ÁLOM SZEME – A SZERELEM VARÁZSA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380609_a_381938]
-
său și de ce nu chiar ca o eliberare a subconștientului. La fel ca valurile mării, la început tumultuoase, sentimentele capătă contur, trăirile se materializează în realitate căci: Ne lăsând întristarea să-ți schimbe surusu-n oftat, iată că furtuna ce bântuie ungherele cele mai ascunse ale spiritului uman începe să se liniștească: O simfonie ciudată te mângâie, când piatra lovește; / Sunetul ei te face să afli odihnă și-n plâns! Volumul de poezii, E(c)lipsă, cuprinde o diversitate de teme, iar
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]
-
peste umerii tăi goi, M-aș aprinde - o făclie,-ntâi sfioasă, tremurând, Tu m-ai stinge în mareea-ți, al meu suflet devorând. Pentru că ești jumătatea ce mă schimbă în întreg, Existența fără tine mi-ar părea un sacrileg. Prin ungherele simțirii mă ascund ca un damnat, Cu plăcerea-mi vinovată, fără milă, te-am sedat. (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: DARURI PENTRU TINE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2009, Anul VI, 01 iulie
DARURI PENTRU TINE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381117_a_382446]
-
SUNT ELIXIR Nu-mi pasă de vremea urâtă și rece, În brațele tale mă simt un copil Ce intră sub pled, la căldură, tiptil. Mă simt moleșită, neliniștea-mi trece. Alunec dar visul mă ține de mână, Mă poartă-n unghere ascunse în noi, Ferite de neguri, de vânturi și ploi, Acolo-n adâncuri, iubirea-i stăpână. În inima ta îmi e cald și mi-e bine, Și fi’nța-mi devine fierbinte fluid, Un râu de visare în spațiul torid Prin
ÎȚI SUNT ELIXIR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381135_a_382464]
-
unora și altora. În vremea asta, în zarcă alții trăgeau să moară...Onoarea era terfelită cu deosebire. Demnitatea se confunda cu infamia. Infernul apocaliptic stăpânea imperiul răului prin administrația roșie, prin gardienii gălbejiți și călăii ruginii ai temnițelor, prin turnătorii ungherelor tenebroase, amplificându-și ura viscerală, prostia, dobitocia și violența peste orice mișcare, peste orice rugă, peste orice pâlpâire a vieții creștinilor făcute ferfeliță din fiecare celulă căptușită cu beznă și zăbrele, surprinsă admirabil și sfâșietor de marele și genialul poet
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
Ce îmi colindă-ndepărtat, dar vocile sunt vii, Colindul ce tăicuțul lor îl murmura în strană. E sărbătoare-n casă iar, ca la mai toți...E-ajunul, Mi se perindă-n amintiri imagini din trecut O văd pe mama,-ntr-un ungher, cu șorțul petrecut, Cum mâinile-i nu contenesc, tot pregătind Crăciunul. Miroase-a brad și cozonac și-un iz de portocale Se răspândește prin odăi...Parfumu-acela sfânt, Colindele ce răsunau cu magicul lor cânt Le simt, le-aud și mă-nsoțesc
FLORILE DALBE DE MĂR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381145_a_382474]
-
Cantec > DUREREA URCĂ-N BUCURIE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Frunzele ofilesc învelișul vorbelor, unde nimeni nu îngână păsările, niciun poet care se-nvăluie-n cuvinte nu-și caută umbra-n ungherele nopții ci-n muzele care-i mângâie gândul. M-am desțelenit în mâinile ce-mi scapără mătasea luminii în cercul albastru, fiecare încercare uimește, multiplele fețe ale fructul copt în care se naște sămânța, durerea urcă-n bucurie luminând partea
DUREREA URCĂ-N BUCURIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374488_a_375817]
-
singurătatea cu tine însuți, sunt partenere. Ne este demonstrată cu prisosință ideea că o călătorie poate deveni fatală prejudecății, bigotismului și îngustimii minții și, din această pricină, mulți oameni au nevoie de ea. Dacă stai și vegetezi într-un mic ungher al pământului o viață întreagă nu poți obține niște viziuni mai largi, generoase despre oameni. Lao Tzu considera că ” Un adevărat călător nu are planuri fixe, și nici intenția fermă de a ajunge la destinație”, cât, mai ales, de a
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
autohtoni, a căror onestitate nu poate fi pusă sub semnul întrebării: “Nu știu nici a/ minți, nici/ a-nșela.// De-aceea, ea. Doar/ ea./ Și numai ea.” (Poemul 30, p. 48) Cavaler anacronic, care a îmbrăcat armura cernită într-un ungher dintr-o cetate, ale cărei ruine aruncă umbre peste “negrul burg”, poetul a servit o Doamnă în adevăratul sens al cuvântului. “Ființa adorată” (p. 11), “stăpâna” (p. 16), “cu frumoșii săi pași” (p. 12), trebuia să se sprijine de brațul
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
lor țară. Ridică-te, Ioane, ridică-te, Ioane! Și spune-le și învață-i despre țară. PÂNĂ CÂND ? Trup învechit în sânge, Istovit fiind în apăsare, Sufletu-ți fidel din născare Te ridici ca și-un rege. Om căzut într-un ungher de istorie, Culegându-ți fala ta pierdută-n glorie, Devenit un rob al păcatului Jucând piesa, tragedia veacului. Până când, până când, vei sta în beznă? Printre guri de lupi flămânzi ce-ți cer Al tău suflet plămădit din lumina divină, Și
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]